“​Dacă există motive care îl fac incompatibil pe regizorul Andriy Zholdak cu Premiile Uniter, numai teatrul implicat are dreptul să le sesizeze, dat fiind că în cazul unor abateri grave, decizia de colaborare aparține producătorului.”, se arată în comunicatul juriului.

Membrii juriului sunt Doru Mareș (critic de teatru), Maria Miu (scenograf), Victor Scoradeț (critic de teatru), Iris Spiridon (regizor) și Carmen Stanciu (teatrolog).

Andriy Zholdak este nominalizat la Premiile UNITER, la categoria cea mai bună regie, pentru regia spectacolului „Femeia mării” de Henrik Ibsen, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova.

Managerul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova a transmis aseară că angajații teatrului nu au avut nicio problemă în colaborarea cu regizorul ucrainean.

“Colaborarea cu regizorul ucrainean Andriy Zholdak, proiect propus teatrului nostru cu patru ani înainte, s-a realizat la inițiativa regretatului George Banu care a fost consultantul artistic al spectacolului, prezent pe perioada repetițiilor. Domnul Zholdak a fost recomandat la Craiova ca un creator original și un regizor important, iar ecourile din presa de specialitate sunt elogioase atât la adresa spectacolului “Femeia mării”, cât și a alor spectacole realizate de acesta în țară și în străinătate.

Ținem să menționăm că relațiile de muncă și colaborare artistică dintre Andriy Zholdak și echipa artistică a Naționalului craiovean s-au derulat în cele mai bune condiții și nu am înregistrat nicio situație nedorită.

Astăzi, conducerea teatrului s-a întâlnit cu colectivul de producție și cu echipa artistică a spectacolului “Femeia mării”. S-a discutat pe acest subiect, iar colegii noștri au reiterat cele spuse mai sus.”, a declarat Alexandru Boureanu, managerul Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova.

Și Tompa Gabor, managerul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, instituția la care a avut loc scandalul din 2017, când regizorul ucrainean a fost acuzat că ar fi bruscat o actriță, l-a apărat pe Andriy Zholdak într-o scrisoare publică și i-a acuzat pe inițiatorii petiției de <activism neobolșevist, influențat de ideologia „woke” și „cancel culture”>.

În martie 2017, Andriy Zholdak a fost acuzat că ar fi lovit-o pe actrița Eva Imre, potrivit relatării TVR din acea seară:

“O actriţă a Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca ar fi fost agresată de un regizor chiar în timpul premierei unui spectacol. Actrița ar fi fost pălmuită în pauza dintre acte. Regizorul ar fi fost nemulţumit de felul cum a jucat aceasta în prima parte a spectacolului. Colegii actriţei au sunat la 112 şi au chemat poliţia. Actriţa nu a depus plângere.“

“Consider că incidentul care s-a petrecut la premiera de vineri este un exces de zel din partea regizorului, dar nu cred că era necesară intervenţia Poliţiei, deoarece personalul Teatrului Maghiar putea să gestioneze situaţia. Din cate ştiu eu, la pauză, regizorul a mers foarte nervos la actori, a luat-o de umeri pe  actriţă, dar nu a pălmuit-o“, a declarat atunci pentru TVR directorul Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca, Tompa Gabor.

Actrița Eva Imre este la rândul său nominalizată la Premiile UNITER, pentru rolul Barbarul B din spectacolul „Tinerii Barbari”, regia Attila Vidnyánszky Jr., Teatrul Maghiar de Stat Cluj și Teatrul Cetate din Gyula, Ungaria.

The post Reacția juriului UNITER în cazul Zholdak: “Juriul nu este abilitat să judece eventualele excese temperamentale ale unui artist.” appeared first on Cultura la dubă.

Silviu Purcărete era nominalizat pentru regia spectacolului „Antonin Artaud. Familia Cenci”, după Shelley și Stendhal, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, precum și pentru cel mai bun spectacol, cu același titlu.

Iată scrisoarea trimisă de regizor către UNITER:

“Dragi colegi,

Odată demascat, cum aflu, că am 72 de ani, că sînt de parte bărbătească, ca să nu mai pomenim, Doamne fereşte, şi de alte beteşuguri incorecte politic, mi-am dat şi eu seama că nominalizarea mea pentru un premiu de regie este în răspar cu aşteptările unor tineri confraţi şi surori şi generatoare de agitaţie şi indignări.

Mulţumind adînc celor cinci membri ai juriului pentru «rătăcirea» de a mă fi înscris pe lista candidaţilor la premiu, vă rog sa luaţi în considerare retragerea mea dintr-o competiţie pe care nu mi-am dorit-o şi nu mi-o doresc neapărat şi care provoacă atîta amărăciune şi parapon.

Se ştie că în vremuri grele, cu resurse de hrană împuţinate, mamiferele bătrîne sînt îndepărtate şi sacrificate pentru salvarea exemplarelor tinere, iar noi trăim, într-adevăr, vremuri grele.

Spre împăciuire şi armonie, propun ca, în locul candidaturii mele, juriul sau chiar Senatul însuşi să desemneze pe unul din tinerii sau, mult mai corect, pe una din tinerele leoaice ale regiei românești.

Nimic ironic, doar respect pentru vocea Naturii!

Cu mulţumiri şi deosebită stimă,

Silviu Purcărete

20 Martie 2023″

În urmă cu câteva zile, după anunțarea nominalizăriilor la Premiile UNITER, primele reacții critice apărute pe facebook au fost din partea regizorilor Carmen Lidia Vidu, Eugen Jebeleanu și Alexandra Badea.

Alexandra Badea, regizoare și dramaturg, multipremiată în Franța, a explicat în mai multe postări ample punctele sale de vedere. Iată un fragment:

“(…)Nu putem ignora astăzi că premiile transmit în primul rând un mesaj și că ele pot schimba peisajul artistic al unei societăți.

Într-o țară ca România, în care eu sunt doar a treia regizoare din istorie care este invitată să monteze la Sala Mare a TNB și Carmen Lidia Vidu doar a treia regizoare premiată la categoria «cea mai bună regie» din ultimii 30 de ani (și să nu îmi spuneti că nu a avut România mai multe regizoare care ar fi avut ce spune în această sală și la aceste premii), într-o țară în care tinerii artiști nu au acces la mijoace de producție și la teatre importante, în care majoritatea managerilor de teatru nu merg din oraș în oraș pentru a vedea spectacole și îi invită pe artiști din ce au auzit ei din recomandări (și de cele mai multe ori aceste recomandări vin după premii importante), într-o țară în care nu ești luat în considerare și în serios ca artist decât poate de la 50 de ani și ca artistă poate niciodată, într-o țară ca asta, în momentul în care accepți să faci parte dintr-un juriu, cred că porti responsabilitatea de a transmite un mesaj politic, nu numai unul estetic.

Mai ales că a decide care act artistic este cel mai bun este deja foarte delicat, dacă nu imposibil. Eu, sincer, de fiecare dată când am fost într-un juriu, nu am știut să afirm cu siguranță ce piesă sau ce spectacol este cel mai bun, dar mi-am pus problema alături de colegii din juriu care este piesa sau spectacolul care aduce ceva nou în acel moment, de care acea societate are nevoie, și ce semnal transmitem prin premierea ei.

După părerea mea, premiile în artă nu ar trebui să existe, dar pentru că ele există și pentru că uneori au un impact puternic, putând schimba chiar imaginarul unei societăți, nu cred că mai putem ignora aceste elemente continuând să ne ascundem sub scuza «mi-a placut», «nu mi-a placut».

Pentru Eugen Jebeleanu, premiul UNITER pentru cel mai bun regizor i-a deschis portile teatrelor instituționalizate care îi erau închise, în ciuda spectacolelor puternice pe care le prezenta în sectorul independent. Probabil că fără acest premiu nu ar fi avut acces la sala mare a TNB. A nu nominaliza spectacolul lui în nici o categorie (nici macar la debut, unde erau două actrițe extraordinare pe o partitură complexă (Sara Cuncea și Eva Cosac) înseamnă a transmite mesajul că prezenta lui în acest spatiu nu este necesară și esențială acum în teatrul românesc.

A avea printre nominalizati numai regizori main-stream care montează de decenii, an de an, pe cele mai mari scene și cu cele mai mari mijloace de producție este a transmite mesajul: «Este just ca acești artiști și numai acești artiști să monopolizeze în continuare cele mai importante mijloace de producție și cele mai mari onorarii».

Mai ales că pentru toti cei patru nominalizați la cele două categorii «cel mai bun regizor», «cel mai bun spectacol» acest premiu nu va mai schimba nimic, ei au locul lor în teatrul românesc și nimeni nu îl contesta (cu exceptia cazului Zholdak).

Încă o dată, nu contest valoarea lor ca artiști și calitatea creațiilor lor, exceptând cazul Zholdak despre care m-am exprimat deja.

În rest putem discuta în continuare despre criterii estetice subiective și arbitrare. Da, mi-as dori și eu ca aceste criterii de gen sau de vârstă să nu existe, (pentru că de multe ori în Franta cei care au vrut să mă conteste pe mine sau pe alte artiste au folosit argumentul: «E acolo pentru că e femeie ».

Mi-aș dori ca aceste criterii să nu fie invocate dar, din păcate, azi în România, o societate misogină, inegalitară și care nu îsi sustine tânara generatie care continuă să plece în valuri, aceste criterii sunt necesare în orice proces de jurizare. Scriu acest text pentru a deschide o dezbatere, nu pentru a apara spectacolul meu Exil, eligibil la aceste premii în acest an. Nu contest decizia estetica a juriului, dar cred ca teatrul românesc are nevoie de aceasta dezbatere.”

Pe de altă parte, aceștia au invocat și posibile probleme de conflict de interese pe care unii membrii ai juriului le-ar avea. De exemplu, faptul că un jurat, de profesie teatrolog, face parte din Consiliul Artistic al Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, care a primit anul acesta cele mai multe nominalizări – 8 sau că unii dintre membrii Senatului UNITER se regăsesc pe lista nominalizaților.

Tompa Gabor: “Consider inacceptabilă ideea retragerii nominalizării lui Andriy Zholdak”

UNITER a publicat în această seară și o reacție a directorului Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, Tompa Gabor, la petiție lansată online de regizoarea Carmen Lidia Vidu și semnată de 1400 de oameni (până la momentul publicării articolului), în care se cere retragerea de pe lista nominalizărilor a regizorului Andriy Zholdak, acuzat în trecut că ar fi bruscat o actriță.

“Referitor la controversele iscate în jurul nominalizărilor din acest an la Premiile UNITER, consider inacceptabilă ideea retragerii nominalizării lui Andriy Zholdak de către juriu la premiul pentru regie, în urma petiției unui grup activisto-ideologic, bazată pe o narativă mincinoasă, exagerată, deformată și umflată de către presa din România, în contextul spectacolului „Rosmersholm” de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, de la premiera căruia au trecut exact 6 ani!

Pe vremea aceea au apărut titluri bombastice și șocante, de gen „actriță bătută de regizorul ucrainean”, care s-au dovedit a fi cu totul neadevărate în urma anchetei și investigării pe care am întreprins-o imediat după eveniment. Menționez că de atunci spectacolul a luat numeroase premii la festivaluri internaționale, inclusiv Cel Mai Bun Spectacol, Cea Mai Bună Actriță, Cel Mai Bun Decor la Festivalul Național de Teatru, POSZT, de la Pécs, și a fost invitat la Olimpiada de Teatru de la St.Petersburg, precum și la Festivalurile Ibsen de la Oslo și Tokyo.

E adevărat că au fost și atunci activiste și activiști, urmași demni ai cenzorilor din epoca comunistă, care au cerut retragerea premiilor și autocritica(!!) juriului.

Exact ca în cazul „Proștilor sub clar de lună” regizat de Lucian Pintilie la Teatrul Bulandra la începutul anilor ’70, unde în urma directivelor tovarășului Dumitru Popescu „Dumnezeu”, criticii au declarat că „au văzut greșit spectacolul”!!!Am convingerea că acest tip de activism neobolșevist, influențat de ideologia „woke” și „cancel culture”, este deosebit de nociv și pune în pericol creațiile artistice de mare valoare.

Ca director general al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj și, în special, ca președinte al Uniunii Teatrelor din Europa protestez împotriva unor asemenea demersuri care amestecă ideologii extremiste în judecățile de valoare estetică.

Totodată atrag atenția că persecutarea continuă a unui regizor ucrainean de excepție prin repetate presiuni ideologice transmite un mesaj extrem de negativ și poate avea consecințe nefaste în contextul evenimentelor politice tragice din zilele noastre.

Tompa Gabor

20.03.2023“

UNITER i-a retras lui Alexandru Repan Premiul pentru întreaga activitate

UNITER a anunțat azi că Senatul a decis retragerea Premiului pentru întreaga activitate, pe care urma să i-l acorde lui Alexandru Repan, ca urmare a articolului publicat de Cultura la dubă, despre activitatea sa de colaborator al Securității, potrivit unei decizii judecătorești definitive.

“Ca urmare a apariției în spațiul public a informației, dovedite prin hotărâre judecătorească definitivă, că actorul Alexadru Repan a fost colaborator al Securității, Senatul UNITER a reconsiderat acordarea Premiului pentru întreaga activitate.Senatul UNITER nu contestă activitatea artistică de excepție a actorului Alexandru Repan, pentru care a și fost desemnat, de bună credință, pentru acordarea premiului, dar activitatea de colaborator al Securității este incompatibilă cu valorile promovate prin Statutul UNITER: democrație, respectarea drepturilor omului, solidaritatea de breaslă. Ca atare, Senatul UNITER decide retragerea premiului de întreaga activitate acordat actorului Alexandru Repan.”

The post Silviu Purcărete s-a retras de pe lista nominalizărilor la Premiile UNITER appeared first on Cultura la dubă.

Aseară a avut loc cea de-a 29-a ediție a Galei Premiilor UNITER, reîntoarsă de această dată la Teatrul Național București, după ce anul trecut a fost organizată la Craiova.

“Inimă și alte preparate din carne”, regia Radu Afrim, producție a Teatrului Național Craiova, a fost desemnat cel mai bun spectacol de teatru, iar Carmen Lidia Vidu a primit premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul „Jurnal de România. 1989”.

Gala a început cu o transmisiune live de pe covorul roșu, cu mișcări tremurate de cameră, nedemne pentru televiziunea publică, dar devenite o normalitate la galele românești.

Chiar la intrarea în TNB, vicepreședintele UNITER, Aura Corbeanu, a întâmpinat toți invitații cu strângeri de mână, iar pe mulți dintre ei chiar cu îmbrățișări sau săruturi pe obraz, în ciuda faptului că ne aflăm în plină pandemie.

Ironia face că după aceste momente, invitații au fost nevoiți să stea în sală cu măștile pe față, regula fiind mai mult sau mai puțin respectată, după cum s-a putut vedea în imagini.

Amfitrionul galei a fost, ca de obicei, președintele UNITER, Ion Caramitru, care a intervenit pe scenă de fiecare dată când a simțit nevoia.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale serii a fost decernarea premiului pentru regie, anul acesta fiind pentru prima dată nominalizate două regizoare, alături de un regizor. Dintre nominalizații Leta Popescu, Carmen Lidia Vidu și Cristian Ban, câștigătoare a fost Carmen Lidia Vidu.

“Teatrul ne-a dat șansa de a avea o voce, noi, cei mai puțin vocali. Eu am dat la teatru și mi-am dorit să fiu studenta Cătălinei Buzoianu. Acest premiu este pentru dumneavoastră, doamnă profesoară, și pentru toate vocile feminine din teatrul românesc. Voi sunteți revoluția mea, voi sunteți puterea mea. Premiul meu e premiul vostru.” – Carmen Lidia Vidu

Premiul pentru regie a fost înmânat de primarul Capitalei, Nicușor Dan, care a preluat modelul de discurs gol specific unui politician.

“Despre asta e vorba. Cum facem ca fenomenul cultural să nu fie un act de rezistență? cum facem să schimbăm paradigma, astfel încât cultura să fie prinsă în mentalul colectiv nu ca o cenușereasă, ci ca un motor de dezvoltare, împreună cu educația să fie percepută ca și coloană vertebrală a societății românești. Cam asta este miza, chiar dacă nu s-a văzut în bugetul din 2021, aveți în mine un partener.” – Nicușor Dan

După un an al pandemiei, în care au avut loc mult mai puține premiere decât în mod normal, premiul pentru cel mai bun spectacol a mers către “Inimă și alte preparate din carne”, regizat de Radu Afrim la Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova.

Trofeul a fost ridicat de directorul instituției, Alexandru Boureanu, care a ținut să precizeze de față cu ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, condițiile precare în care a fost realizată această producție, mai exact, cu un buget de doar 6000 de euro.

De altfel, ministrul Gheorghiu a fost invitat să înmâneze cel mai important premiu al serii, în ciuda faptului că în ultimul an a fost dur criticat pentru indiferența cu care a tratat sectorul cultural independent, lovit din plin de criză.

“Cineva e responsabil de situația în care spectacolele pot ajunge atât de bune. Cine poate fi acela? Ministrul Culturii, nu-i așa? O spune cineva care a și fost ministru al Culturii. (…) Iată de ce l-am invitat pentru a deschide plicul și a comenta puțin situația culturii pe ministrul nostru, Bogdan Gheorghiu.” – Ion Caramitru.

De remarcat că unele dintre premii au mers chiar către sectorul independent, atât de ignorat de autorități. De exemplu, premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal a mers către Emőke Kató pentru rolul Eszter Nagy din spectacolul „Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois” de Cosmin Stănilă, regia Andrei Măjeri, o producție independentă a Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca.

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic a fost ales tot din zona independentă – „Insomnia”, scenariul, documentarea și regia Robert Bălan, Asociația Art No More, București. Iar Teatrul Basca din Timișoara a primit Premiul British Council pentru proiectul “Teatru accesibil tuturor” și spectacolul “Fluturii sunt liberi”.

Cel mai bun actor în rol principal a fost desemnat Răzvan Vicoveanu pentru rolul Ivan Alexandrovici Hlestakov din „Revizorul” de N.V. Gogol, regia Petru Vutcărău, Teatrul „Regina Maria” Oradea. Acesta a oferit, de altfel, și un moment necenzurat, începându-și discursul cu “Bravo, coaie!”.

Premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar a fost câștigat de Diana Vieru pentru rolul Marusia din spectacolul „Orașul cu fete sărace”, scenariu după nuvelele lui Radu Tudoran, regia, scenariul și universul sonor Radu Afrim, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași.

În timp ce premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar a fost câștigat de Ion Rizea pentru rolul Bunica din spectacolul „Povestea acelor oameni care s-au adunat într-o seară în jurul unei mese”, textul și regia Radu Iacoban, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara.

Marcel Iureș a primit Premiul pentru întreaga activitate și a oferit un discurs emoționant, recitând un fragment dintr-o poezie scrisă de Mihai Măniuțiu. Emoțiile vizibile trăite de Marcel Iureș au arătat cât de importante sunt aceste premii pentru breaslă, chiar și atunci când este vorba despre un actor consacrat, cu o carieră internațională.

Altfel, Ion Caramitru a încercat să “pregătească” încă de acum ediția aniversară de 30 de ani, care va avea loc în 2022, încercând să smulgă promisiuni în direct de la directorul TVR, Ramona Săseanu, dar și de la CEO-ul Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, pus în situația jenantă de a promite forțat că banca va fi partener pe vecie al evenimentului.

Olandezul stabilit în România a oferit un moment ironic și amuzant, răspunzându-i lui Ion Caramitru: “Noi, bancherii, ieșim la pensie. Cu actorii e altfel am înțeles.”.

Deși mulți dintre cei care au urcat pe scenă au afirmat “mi s-a spus să fiu scurt”, Gala Premiilor UNITER a părut și în acest an mult prea lungă, terminându-se aproape de miezul nopții. Lista completă a câștigătorilor poate fi consultată aici.

The post Momente și schițe la Gala Premiilor UNITER appeared first on Cultura la dubă.

Iată lista completă:

Premiul de Excelență: nu se acordă  

Premiul pentru întreaga activitate actriță: ILEANA PLOSCARU

Premiul pentru întreaga activitate actor: MARCEL IUREȘ

Premiul pentru întreaga activitate regie: ALEXANDRU DARIE (post-mortem)

Premiul pentru întreaga activitate scenografie: GETA MEDINSCHI

Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală: ION PARHON

PREMII SPECIALE

• SCENA DIGITALĂ – platformă de spectacole online a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu
• Teatrul POESIS – program al Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova și al Teatrului „Nottara” din București

Nominalizările pentru anul teatral 2020 sunt următoarele:

Debut

• Tudor Dreve pentru regia spectacolului „Nevrozele sexuale ale părinților noștri” de Lukas Bärfuss, Teatrul Municipal Baia Mare
• Diana Mititelu pentru regia spectacolului „Jocuri în curtea din spate” de Edna Mazya, Teatrul de Stat Constanța
• Diana Păcurar pentru regia spectacolului „Trei femei înalte” de Edward Albee, Teatrul „Regina Maria” Oradea

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

• „Totul e bine când… se termină”, adaptarea radiofonică și regia artistică Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune
• „Viața dăunează grav sănătății”, scenariul radiofonic și regia artistică Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune
• „Insomnia”, scenariul, documentarea și regia Robert Bălan, Asociația Art No More, București (Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național)

Cel mai bun spectacol de teatru tv / teleplay  

•  „Gottlieb”, adaptare după „Biedermann şi Incendiatorii” de Max Frisch,adaptarea pentru televiziune și regia artistică Andrei Măgălie,Societatea Română de Televiziune
• „Shorts”, după Samuel Beckett, regia Zalán Zakariás, Teatrul „Tomcsa Sándor”, Odorheiu Secuiesc
• „V.I.P. – Very Isolated Person”, adaptare liberă după „Pescărușul” de A.P. Cehov, conceptul și regia Paula Lynn Breuer și Olga Török, Teatrul German de Stat Timișoara

Premiul pentru critică de teatru

• Miruna Runcan
• Oana Stoica
• Irina Wolf  

Cea mai bună scenografie

• Adrian Damian pentru scenografia spectacolului „Revizorul” de N.V. Gogol, regia Petru Vutcărău, Teatrul „Regina Maria” Oradea
• Andu Dumitrescu pentru scenografia spectacolului „Pool (no water)” de Mark Ravenhill, un proiect de Radu Nica, Andu Dumitrescu și Vlaicu Golcea, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
• Helmut Stürmer pentru decorurile spectacolului „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Gábor Tompa, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara

Cea mai bună actriţă în rol secundar

• Cătălina Mihail pentru rolul Speed din spectacolul „Doi tineri din Verona” de William Shakespeare, regia Alexandru Mâzgăreanu, Teatrul de Stat Constanța
• Costinela Ungureanu pentru rolul Alexandra din spectacolul „Inimă și alte preparate din carne” de Dan Coman, regia, video și universul sonor Radu Afrim, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova
• Diana Vieru pentru rolul Marusia din spectacolul „Orașul cu fete sărace”, scenariu după nuvelele lui Radu Tudoran,regia, scenariul și universul sonor Radu Afrim, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași

Cel mai bun actor în rol secundar

• Emil Coșeru pentru rolul Ion din spectacolul „Năpasta” (…și era pădurea singură…) de

I.L.Caragiale, un spectacol de Adi Carauleanu, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași

• Ion Rizea pentru rolul Bunica din spectacolul „Povestea acelor oameni care s-au adunat într-o seară în jurul unei mese”, textul și regia Radu Iacoban, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara
• Matei Rotaru pentru rolul Piotr Stepanovici Verhovenski din spectacolul „Demonii. Începuturi”, după F.M. Dostoievski, scenariul, regia, decorul și proiecțiile video Tudor Lucanu, Teatrul Național Cluj-Napoca

Cea mai bună actriţă în rol principal

• Eliza Noemi Judeu pentru rolul Tiadora din spectacolul „Tiadora”, după Maria Manolescu Borșa, regia Sorin Militaru, Teatrul Municipal „Bacovia” Bacău
• Emőke Kató pentru rolul Eszter Nagy din spectacolul „Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois” de Cosmin Stănilă, regia Andrei Măjeri, Reactor de Creație și Experiment, Cluj-Napoca 
• Alexandra Vicol pentru rolul Fundă din spectacolul „Portugalia” deZoltán Egressy, regia Vladimir Anton, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Cel mai bun actor în rol principal

• Bogdan Farcaș pentru rolul Titta Nane din „Gâlcevile din Chioggia”, după Carlo Goldoni, regia Vlad Trifaș, Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești
• Șerban Gomoi pentru rolul Tânărul din „O haită de sfinți” de Neil LaBute, regia Vlad Zamfirescu, Teatrul „Nottara”, București
• Răzvan Vicoveanu pentru rolul Ivan Alexandrovici Hlestakov din „Revizorul” de N.V. Gogol, regia Petru Vutcărău, Teatrul „Regina Maria” Oradea

Cea mai bună regie (Premiul „Lucian Pintilie”)

• Cristian Ban pentru spectacolul „MaMe”, textul creație colectivă, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați
• Leta Popescu pentru spectacolul „(In)corect” de Leta Popescu, Reactor de Creație și Experiment, Cluj-Napoca (spectacol produs în cadrul programului cultural „Decalaj. Narațiuni intergeneraționale”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național)
• Carmen Lidia Vidu pentru spectacolul „Jurnal de România. 1989”, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Cel mai bun spectacol

• „Inimă și alte preparate din carne” de Dan Coman, regia, video și universul sonor Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova
• „Villa Dolorosa” de Rebekka Kricheldorf, regia Theodor-Cristian Popescu, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”  
• „Verde tăiat” de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, scenografia Andreea Tecla, Asociația Pro Teatru, Zalău (proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național)

The post Lista completă a nominalizărilor la Premiile UNITER appeared first on Cultura la dubă.

Blocată într-o permanentă căutare a focusului și a invitaților, între cadre mișcate care ne arătau cablurile de pe scenă și picioarele oamenilor, transmisiunea a părut că face mai degrabă un deserviciu imaginii filmului românesc.

Gala de la Sala Studio a Teatrului Național București a început cu o transmisiune de pe covorul roșu, a cărei gazde a fost Geanina Corondan. Rolul celebru al Geaninei, de vedetă tv simpatică, fresh și rebelă, a părut acum desprins dintr-o altă epocă, demult apusă, nu pentru că ea ar fi avut vreo vină, ci pentru că încercarea ei de a rămâne cool a contrastat teribil cu multe dintre personajele care apăreau în jurul său, la panou sau la interviuri.

De exemplu, am ascultat ce crede Dana Săvuică despre filmele românești (cu ce se ocupă Dana Săvuică?) și că, mai în glumă, mai în serios, așteaptă primul său rol important, așa cum, citez din Dana Săvuică, “a avut Sharon Stone în Basic instinct, la 50 de ani”. Doar că rolul amintit era făcut de Sharon Stone pe când avea 34 de ani.

De amintit și că aproape toate interacțiunile de la panou sau cele cu Geanina Corondan nu au ținut cont de distanțare și nici de obligația de a purta masca de protecție.

Apoi, gala a fost prezentată de Jojo – Cătălina Grama, ceea ce a dus la amintiri depănate pe scenă, alături de Horia Brenciu, din perioada în care cei doi apăreau la emisiunea Kiki Riki Miki de la TVR.

Într-un decor întunecat, cu două scaune de regizor pe scenă, un palmier și o instalație cu luminițe albastre, rămasă parcă de la pomul de Crăciun de anul trecut, ceremonia ne-a oferit veșnicele discursuri interminabile ale președintelui UCIN, Laurențiu Damian, ale invitaților și premianților, inserturi cu o grafică parcă făcută de un amator și momente artistice, toate sparte de câteva acorduri de pian.

După emoțiile pe care le-au avut premianții, ne putem da seama că aceste premii contează și că oamenii din industria cinematografică au nevoie de aprecierea breslei, la fel ca noi toți, în domeniile noastre.

Dar este trist că oamenii care participă la Gala UCIN de ani de zile s-au obișnuit ca ea să arate mereu dezastruos. Este o resemnare nesănătoasă și e nevoie să vorbim despre ea, fiindcă această Uniune are 1500 de membri din domeniul cinematografiei, iar rolul ei este să protejeze interesele lor, inclusiv imaginea lor.

Din păcate pentru Gala UCIN, ediția de anul acesta a părut și mai îndepărtată de anul 2020, dat fiind că a avut loc în aceeași seară cu Gala Premiilor UNITER, organizată în aer liber, în Parcul Romanescu din Craiova.

Diferența dintre cele două a arătat poate și un contrast dureros între subfinanțarea cinematografiei din România și bugetele de care se bucură teatrele publice de stat.

Prin contrast cu Gala UCIN, Gala UNITER a arătat mult mai bine – de la purtarea măștilor, la discursuri mult mai scurte și directe, cu subiect și predicat, care au atins teme precum discriminarea romilor, a femeilor regizoare, a persoanelor LGBT sau subfinanțarea culturii.

Culmea, inserturile video de la Gala UNITER ar putea servi drept exemplu celor care au stat în spatele organizării Galei UCIN, ba poate ar trebui urmărite și de studenții cărora Laurențiu Damian le predă regie la UNATC.

Gala UNITER de anul acesta, desfășurată pe muzica live a trupei Karpov not Kasparov, cu un concept gândit de Bobi Pricop și Irina Moscu, cu Rodica Mandache care l-a ironizat în față, pe scenă, pe ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, l-ar face să aplaude chiar și pe cel mai mare critic al lui Ion Caramitru.

Iar Caramitru a punctat neașteptat la ora 1.35 noaptea, când consilierul prezidențial pe cultură, Sergiu Nistor, înainte de a oferi Premiul pentru Cel mai bun spectacol, vorbea despre cât de mult îi pasă președintelui Iohannis de cultură.

Veșnicul director al TNB l-a întrerupt pe Sergiu Nistor și a făcut apel la președinte ca “cei 5000 de artiști independenți din România să fie tratați la fel ca cei din instituțiile de stat”.

A fost o seară lungă pentru cultură, cu multe premii despre care vom vorbi separat, în alte articole. Și, chiar dacă operatorii de cameră ai Galei UCIN au avut o misiune grea în căutarea focusului și ne-au oferit o imagine dezolantă, am rămas cu speranța că există șanse de schimbare.

Discursul lui Caramitru din finalul Galei UNITER a fost urmat de muzica “danceable-jazzy-oriental-electro-clash” a celor de la Karpov not Kasparov, genul de trupă cu care un monstru sacru din vechea gardă, suficient de inteligent, poate da șah mat imaginii prăfuite în care se zbate cultura noastră.

The post Gala UCIN, ce chin! appeared first on Cultura la dubă.

UNITER a anunțat în urmă cu scurt timp nominalizările pentru gala din 2020, care reprezintă cele mai bune spectacole și performanțe ale anului 2019.

Iată lista completă:

Cel mai bun spectacol:

• „Chiritza în concert”, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca
• „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti
• „Oraşul nostru” de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc

Cea mai bună regie:

• Eugen Jebeleanu, pentru regia spectacolului „Itinerarii. Într-o zi lumea se va schimba” de Yann Verburgh la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și Compagnie des Ogres
• Alexandru Mâzgăreanu, pentru regia spectacolului „Steaua fără nume”, un spectacol nonverbal după piesa lui Mihail Sebastian la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ
• Botond Nagy, pentru regia spectacolului „Nora” de Henrik Ibsen la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cea mai bună actriţă în rol principal:

• Anca Hanu, pentru rolul Chiritza Bârzoi din spectacolul „Chiritza în concert”, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca
• Ofelia Popii, pentru rolul Martha din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
• Oana Predescu, pentru rolul Morticia Addams din spectacolul „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti

Cel mai bun actor în rol principal:

• Lucian Ionescu, pentru rolul Gomez Addams din spectacolul „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti
• Sorin Leoveanu, pentru rolul Barry Champlain din spectacolul „Radio” de Eric Bogosian, regia Bobi Pricop la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova
• Marius Turdeanu, pentru rolul George din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Cea mai bună actriţă în rol secundar:

• Puşa Darie, pentru rolul Mama din spectacolul „Dansul Delhi” de Ivan Vîrîpaev, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi
• Elena Popa, pentru rolurile din spectacolul „Dragonul de aur” de Roland Schimmelfenning, regia Catinca Drăgănescu la Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe
• Alina Rotaru, pentru rolul Madame de Tourvel din spectacolul „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti

Cel mai bun actor în rol secundar:

• Andrei Cătălin, pentru rolurile din spectacolul „Emisie: Titanic Vals”, după Tudor Mușatescu, regia Matei Lucaci-Grunberg la Teatrul „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea
• Cristian Grosu, pentru rolul Caliban din spectacolul „Furtuna” de William Shakespeare, regia Gábor Tompa la Teatrul Naţional Cluj-Napoca 
• Răzvan Vicoveanu, pentru rolul Joshua din spectacolul „Creştini” de Lucas Hnath, regia Radu Iacoban la Teatrul „Regina Maria” Oradea

Debut:

• Andrei Chifu, pentru rolul El din spectacolul „Casa de pe graniţă” de Sławomir Mrožek, un spectacol de Ada Lupu Hausvater la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara
• Tamás Jakab, pentru rolul George Gibbs din spectacolul „Oraşul nostru” de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc
• Constantin Radu Tudosie, pentru regia spectacolului „A douăsprezecea noapte” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic:

• „Hamlet” de William Shakespeare, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu, producție a Societății Române de Radiodifuziune

• „Jos comunismul – joc pe calculator de strategie şi RPG” de Ema Stere,  regia artistică Attila Vizauer, producție a Societății Române de Radiodifuziune
• „Frumoasa adormită şi trezită” de Alexandra Ares, regia artistică Diana Mihailopol, producție a Societății Române de Radiodifuziune

Cel mai bun spectacol de teatru TV:

• „Furtuna” de William Shakespeare, regia Alexandru Lustig, producție a Societății Române de Televiziune și a Fundației Teatru Contemporan
• „Manifest. Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară” de Ruxandra Cesereanu, regia Cornel Mihalache, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)

Premiul pentru critică de teatru:

• Oana Cristea Grigorescu
• Raluca Rădulescu
• Irina Zlotea

Cea mai bună scenografie:

• Carmencita Brojboiu şi András Rancz, pentru scenografia spectacolului „Nora” de Henrik Ibsen, regia Botond Nagy la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
• Cristina Milea, pentru scenografia spectacolului „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti
• Irina Moscu, pentru scenografia spectacolului „Casa cu suricate” de David Drábek, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

UNITER a anunțat și premiile care vor fi acordate anul acesta, în urma deciziei unui juriu format din specialiști. Premiul de Excelență va fi acordat Festivalului Național de Teatru, organizat de UNITER.

Premiul pentru întreaga activitate actriță: RODICA MANDACHE

Premiul pentru întreaga activitate actor: MIRCEA RUSU

Premiul pentru întreaga activitate regie: DRAGOȘ GALGOȚIU

Premiul pentru întreaga activitate scenografie: CONSTANTIN CIUBOTARIU

Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală: MYA LIONTESCU

PREMII SPECIALE

Premiul special pentru promovarea teatrului-dans: LINOTIP – CENTRU INDEPENDENT COREGRAFIC

Premiul special pentru teatru de păpuși și marionete: FESTIVALUL „PUPPETS OCCUPY STREET” / „PĂPUȘILE OCUPĂ STRADA”, EDIȚIA 2019 cu tema „Evoluție prin Revoluție” organizat de Teatrul pentru copii și tineret Colibri Craiova

Premiu special pentru video mapping: ANDREI COZLAC

Premiul special pentru o activitate de șase decenii în editarea cărții de teatru: VIORICA MATEI

Premiul special pentru machiaj de scenă: MINELA POPA

Premiul Președintelui: TEATRUL NAȚIONAL „MARIN SORESCU” DIN CRAIOVA pentru 170 de ani de istorie în teatrul românesc

The post Lista completă a nominalizărilor la Premiile UNITER 2020 appeared first on Cultura la dubă.