De la declanșarea atacului armatei ruse asupra Ucrainei, Polunin nu a comentat războiul, iar în toamna lui 2021 susținea în interviuri că a început un amplu proces de înlăturare a tatuajelor sale, inclusiv pe cel cu Vladimir Putin

În realitate, din imagini reiese că acesta și-a sters două imagini mai vechi de pe piele pentru a face loc celor două noi portrete ale președintelui rus.

De la începutul războiului până azi, în Ucraina s-au înregistrat 12.867 de victime civile, dintre care 5.401 morți și 7.466 de răniți, potrivit Organizației Drepturilor Omului a ONU.

Încă din primele zile de război, mai mulți artiști ruși, simpatizanți ai lui Vladimir Putin, au fost interziși în marile instituții de cultură din lume. Sergei Polunin, de origine ucrainean, a luat o pauză din activitate, invocând o accidentare. Ulterior, a susținut spectacole doar în Rusia.

Polunin este cunoscut în lumea baletului drept un dansator extraordinar, dansând în trecut pentru Royal Ballet la Londra. Deciziile sale controversate l-au exclus, însă, din elita companiilor de balet. El însuși a recunoscut că a avut de-a lungul timpului un comportament auto-distructiv și că, de fapt, nu a fost niciodată alegerea sa să facă balet, iar asta i-a adus o constantă nefericire.

În vara lui 2021, Sergei Polunin a fost invitat special la TIFF, unde a avut un spectacol la Bonțida. Într-un interviu pentru Cultura la dubă, acesta a explicat atunci relația sa cu Rusia, unde s-a și stabilit.

“Care este motivul pentru care ai ales să te stabilești la Moscova?

Am mers inițial în America, iar acolo nu am găsit nimic de care să mă agăț. Mi-au zis: „Mergi în Rusia, fă niște spectacole acolo, arată ceea ce poți și apoi întoarce-te în America.”

Dar nu s-a mai întors.

Admirația ta pentru Vladimir Putin are legătură cu faptul că Rusia te-a primit după ce ai părăsit Royal Ballet? Că Rusia te-a adoptat, atunci când altcineva nu a făcut-o?

Este o chestie mai degrabă personală decât legată de Rusia. Acolo era Igor Zelensky (nr. balerin rus), el m-a văzut și mi-a propus să lucrăm împreună și pentru mine asta a fost ceva nou, să văd pe cineva atât de determinat să lucreze cu mine. Și mi-a prins bine, a fost mentorul meu pentru câțiva ani.

Nu am ales Rusia. De exemplu, am vrut să merg la școală în Rusia și Rusia nu mi-a dat bani pentru școală, Anglia a făcut-o. Nu aș spune că Rusia e chiar așa primitoare.

Trebuie să te zbați mult să reușești acolo, eu am muncit mult la Teatrul Stanislavski, apoi în Siberia, la Teatrul Novosibirsk.

Deci nu aș spune că Rusia e un loc super primitor. Are propriile…

Probleme?

Nu aș zice probleme. Aș zice că e un loc închis. Știu actori celebri care au zis că iubesc Rusia, au vrut să se stabilească acolo, dar nu au reușit să penetreze sistemul. E un fel de “ăsta e teritoriul nostru.”

Pentru că ai menționat asta despre actori, știi că sunt cazuri celebre de oameni de cultură, actori sau regizori, care au ajuns în închisoare pentru că au criticat sistemul. Iar tu ai spus ieri ceva foarte interesant, că oamenii ar trebui să fie mai toleranți față de opiniile celorlalți și că toți ar trebui să fim liberi să spunem ceea ce gândim. Și atunci, cum te raportezi tu la Rusia, care judecă oamenii pentru ceea ce gândesc?

În Rusia, poți să spui ceea ce vrei atât timp cât ești persoană privată și ai bani. Dacă iei bani de la guvern, lucrezi cu guvernul. Și atunci, ca artist, faci această alegere. Dacă iei bani de la guvern, nu o să poți spune ceva rău despre guvern.

Trebuie să fii deștept. Dacă ai nevoie de bani, poți să te asociezi cu un miliardar care poate sponsoriza proiecte și vei putea face ceea ce vrei. Nu se va atinge nimeni de tine, relația ta va fi doar cu acel miliardar.

Dar dacă iei bani de la guvern, dacă tu ai fost hrănit cu banii lor, apoi spui lucruri rele despre guvern o dată, de două ori, de trei ori, atunci înseamnă că ți-ai cerut-o. Asta e părerea mea.”

Rusia îi construiește lui Sergei Polunin o școală de balet chiar în Crimeea, teritoriul ucrainean anexat ilegal de Vladimir Putin. Sergei Polunin este parte din sistemul despre care spune asumat că nu poate fi criticat atât timp cât îți dă bani.

Polunin este declarat persoană non-grata în Ucraina, țara sa natală.

The post În plin război în Ucraina, balerinul Sergei Polunin și-a tatuat încă două capete cu Vladimir Putin appeared first on Cultura la dubă.

Balerinul britanic Ross Freddie Ray avea 19 ani când ajungea pentru prima dată la București. Ca mulți tineri dansatori, a fost atras de vestea că celebrul coregraf danez Johan Kobborg a preluat conducerea artistică a Operei Naționale București și vrea să modernizeze compania de balet. Se întâmpla în 2014.

„Aveam o înțelegere cu fratele meu, că vom merge la o companie doar dacă vom putea rămâne amândoi. Iar aceasta a fost prima companie care ne-a acceptat pe amândoi. El era mult mai bun decât mine, a fost admis ca solist, iar eu în corpul de balet.”

“Am ajuns în februarie în România, zăpada era foarte mare, iar eu purtam pantaloni scurți și adidași. Totuși, eram doi tineri în București, berea costa doar 5 lei, comparativ cu Marea Britanie, pentru noi era paradisul.”

Însă experiența de la Opera din București nu a semănat deloc cu paradisul. Venit din Anglia, unde există două dintre cele mai mari instituții de balet din lume, a descoperit în România o instituție prăfuită.

“A fost complet diferit față de ceea ce aveam la Londra. La Royal Ballet School și la Royal Ballet îți oferă de toate, securitate, au grijă de tine din toate punctele de vedere, apoi am ajuns la Opera din București, care arăta diferit față de cum este acum, a fost un șoc. Nu înțelegeam ce se întâmplă.

Podelele nu erau sigure, pereții stăteau să cadă, se întâmpla chiar înainte de mare renovare a clădirii Operei. Și erau și probleme la organizarea instituției – la departamentul de costume totul era vechi, repertoriul ales nu era atât de proaspăt pe cât ar fi trebuit să fie.

Pe de altă parte, acel teatru vechi avea un caracter romantic într-un sens.”, ne povestește acum Ross.

Cu toate acestea, prezența lui Johan Kobborg era o garanție a calității artistice. Considerat de mulți specialiști un geniu al dansului, Kobborg avea planuri mari pentru baletul românesc, din care plecase și partenera sa de viață, celebra balerină Alina Cojocaru.

“Johan a înțeles condițiile și a văzut situația drept o oportunitate de a reconstrui de la zero o operă. Renovarea urma să ridice moralul și să schimbe felul în care funcționau lucrurile acolo.”

După ce a prins rădăcini, speranța de schimbare a fost, însă, distrusă, doi ani mai târziu. În 2016, o revoltă a angajaților români i-a înlăturat pe Johan Kobborg și pe Alina Cojocaru cu huiduieli și acuzații de favoritisime față de străini. La rece, Ross încearcă să ne explice scandalul de atunci.

“O instituție de operă e ca un muzeu. Este muzeul pentru repertoriul de balet, de operă. Dacă vine cineva și schimbă brusc tradițiile de acolo, oamenii devin nervoși, nu se simt confortabili în fața schimbării.

Cred că a fost motivul principal pentru ce s-a întâmplat acolo, Johan a încercat să schimbe lucrurile prea repede. Nu repede în sensul normal, ci repede pentru niște oameni care nu își doreau schimbarea.”

După plecarea lui Kobborg, Ross Freddie Ray a mai dansat un an la ONB. Dar se gândea de mult timp să renunțe la dans și să devină coregraf.

“Stăteam pe canapeaua mea din București și am primit un telefon pe whatsapp. Pe ecran îmi apărea sugestia „poate fi Sergei Polunin”și am crezut că face cineva mișto de mine. Așa că n-am răspuns la telefon.”

“Apoi a sunat din nou și am răspuns. Era chiar Sergei Polunin. Nu mai vorbisem niciodată cu el, evident știam cine era.”

Celebrul balerin ucrainean, Sergei Polunin, i-a propus să fie coregraful său la un proiect. Johan Kobborg i-l recomandase lui Polunin pe Ross, iar cei trei au început de atunci o colaborare de lungă durată.

Ross Freddie Ray a realizat coregrafia spectacolului Fraudulent Smile, apoi a show-ului Scufița roșie sau a dansului Bolero.

“De obicei încep cu muzica. Ascult o lucrare care îmi place, apoi încep să apară ideile. De exemplu, la Fraudulent Smile, am stat la o cafenea, am ascultat muzică la căști și am scris pașii de balet. Nu vin în studio și creez acolo, ci vin cu ceva deja creat, vizualizat.

Dar se întâmplă și altfel. La Scufița Roșie muzica a apărut mai târziu în proces. Am început cu povestea, am vrut să o fac mai modernă. Însă tehnica de lucru a fost la fel. Am stat până la 5 dimineața și am scris pașii de balet, apoi am mers în studio.”

Ross Freddie Ray a fost, de altfel, omul care l-a convins pe Sergei Polunin să vină în România, la TIFF. Pe lângă o relație profesională fructuoasă, pe cei doi îi leagă acum și o strânsă prietenie.

“Lui Sergei îi arăt ce am scris și îl întreb dacă se simte confortabil când face pașii. Dacă e ok, continuăm, dacă nu, adaptăm. Are mare încredere în mine și mă lasă să păstrez controlul asupra show-ului, nu îl modifică, ceea ce e flatant.

Nu e o divă, nu se plânge, dacă simte energia pozitivă a publicului, dă totul, indiferent cât de greu este spectacolul, apoi revine și dansează Take me to church, ceea ce e uluitor. Niciun dansator normal nu ar putea depune atâta efort.”

După experiența de la TIFF, Ross se gândește inclusiv la posibilitatea aducerii spectacolului Romeo și Julieta în România, cu Sergei Polunin și Alina Cojocaru în rolurile principale.

“Ar fi extraordinar să aducem show-ul în România, acum toți din echipă avem o legătură cu această țară, inclusiv Sergei, că a fost aici. Dar nu a fost nicio discuție avansată în acest sens.

Ceea ce s-a întâmplat cu Alina și Johan a fost într-o instituție. Dar de ce ar trebui să mai aibă legătură cu vreo instituție? De ce nu pot reveni în sectorul privat? Dacă vor să stea departe, e alegerea lor, dar există varianta să îi aducem aici fără să fie implicată vreo instituție.”

De altfel, Ross crede că viitorul culturii stă în inițiativele private, nu în instituțiile publice. Coregrafiile sale moderne nu sunt altceva decât dovada a viziunii sale asupra culturii vii, care poate trăi independent de relațiile cu statul.

“Vă dau cel mai bun exemplu: în Londra avem Royal Ballet, finanțat de guvern și English National Ballet, finanțat cu fonduri private, care face spectacole extraordinare, inovează dansul. Royal Ballet a rămas în urmă. Asta arată că o companie privată poate să facă lucruri mult mai bune decât una de stat.

Instituțiile de stat nu se schimbă pentru că sunt niște muzee, după cum spuneam, au același repertoriu, iar baletul e neschimbat de 100 de ani.

În plus, unii oameni vor să meargă să vadă costumele clasice, cu tutu, iar asta e ok, e de înțeles. Nu e ceea ce prefer eu, dar e de înțeles. Lacul Lebedelor rămane cel mai vândut spectacol de balet din istorie. Dar spectacolele noi, ceea ce am făcut cu Sergei la Cluj, balet-concert, cred că sunt mult mai interesante pentru public.”

The post Plecat de la Opera Națională București, devenit apoi coregraful lui Sergei Polunin. Povestea lui Ross Freddie Ray. appeared first on Cultura la dubă.

Controversat de-a lungul anilor din cauza abuzului de alcool sau droguri, dar și din cauza unor declarații cu tentă homofobă sau a susținerii publice a lui Vladimir Putin, Sergei Polunin a încercat azi să explice alegerile și declarațiile făcute.

“Nu am fost niciodată homofob, am spus doar că bărbații trebuie să fie bărbați pe scenă și femeile trebuie să fie femei. Nu regret că am spus asta, ci poate cum am spus-o, poate cam agresiv.”, a declarat artistul.

Acesta a recunoscut că a consumat diverse substanțe de-a lungul timpului, care îl ajutau să scape de durerile la spate.

Întrebat dacă nu e ciudat ca în momentele de intimitate cu partenera sa, aceasta să privească chipul lui Vladimir Putin tatuat pe pieptul său, Polunin a afirmat că “aceste tatuaje devin parte din tine şi nu le prea mai dai multă importanţă. Nu ştiu cum să răspund la această întrebare.”

Pe de altă parte, acesta și-a reafirmat aprecierea pentru Vladimir Putin – “Îl admir pe Vladimir Putin. Îmi place energia lui. Cred că este important să avem o America puternică, la fel cum e important să avem o Rusie puternică, să fie un echilibru în lume.” Dansatorul a precizat și că și-ar dori ca oamenii să fie mai toleranți și să accepte orice opinie, nu să îi judece pe ceilalți pentru părerile lor.

Sergei Polunin a ținut să precizeze, însă, că oamenii și politica se schimbă și că ceea ce crede acum, poate nu va mai fi valabil peste câțiva ani. De asemenea, el însuși și-a schimbat atitudinea față de dans.

Dacă la momentul realizării videoclipului “Take me to church” intenționa să se lase definitiv de dans, acum susține că a descoperit bucuria de a dansa și vrea să revină la cea mai bună formă a sa.

În schimb, a afirmat că dacă ar fi putut alege o altă carieră, știind ceea ce îl va aștepta, ar fi făcut-o – “Dacă aș fi știut ceea ce mă aștepta, aș fi ales altă viață pentru mine, mi-ar fi plăcut să fac actorie sau să fiu un om de afaceri. Dar sunt recunoscător că mama m-a îndrumat către balet, am început să am bucuria de a dansa abia la 30 de ani.“

Sergei Polunin va susține în această seară un show unic – Up, Close and Personal – în fața publicului de la TIFF, la Bonțida.

Sergei Polunin Up, Close and Personal va debuta cu proiecția Bolero, un performance coregrafic în care capodopera lui Ravel capătă o nouă dimensiune prin dans. Seara va continua cu Sacré, un spectacol bazat pe Ritualul primăverii, al lui Igor Stravinski, și inspirat din stilul dansatorului Vaslav Nijinski, în viziunea coregrafică a artistei japoneze Yuka Oishi. 

La final, balerinul va sta de vorbă cu publicul. Iar vineri, de la ora 16.00, Polunin va fi prezent la proiecția filmului documentar “Dancer”, despre viața și cariera sa, și va răspunde, de asemenea, întrebărilor publicului.

The post Sergei Polunin la TIFF: “Abia la 30 de ani am început să simt bucuria de a dansa.” appeared first on Cultura la dubă.

Sergei Polunin, considerat de specialiști cel mai bun balerin al generației sale, vine pentru prima dată în România, ca invitat special al celei de-a 20-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august 2021).

Admiratorii săi vor avea ocazia să-l întâlnească joi, 29 iulie, de la ora 20:30, la Castelul Bánffy din Bonțida, în cadrul unui eveniment cu totul special: Sergei Polunin Up, Close and Personal. Cu o zi înainte, pe 28 iulie, de la 19:00, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj, celebrul dansator va discuta cu publicul după proiecția documentarului Dancer (r. Steven Cantor), o incursiune emoționantă în viața sa tumultuoasă.

Biletele pentru cele două evenimente au fost puse în vânzare pe tiff.eventbook.ro. Sergei Polunin va susține și un masterclass la TIFF, detaliile urmând a fi anunțate în curând. 

Născut în 1989 în Ucraina, Sergei Polunin a devenit, la vârsta de 19 ani, cel mai tânăr prim-balerin din istoria London Royal Ballet. Apreciat pentru geniul artistic, tehnica fenomenală și prezența scenică hipnotizantă, artistul s-a remarcat pe marile scene ale lumii. A dansat pe scena Teatrului Balșoi din Moscova, la Scala din Milano, Teatrul Stanislavski, Opera Națională din Paris, iar în prezent este invitat permanent al The Bavarian State Ballet din Munchen și călătorește în jurul lumii cu spectacolele produse de Polunin Ink, compania de dans pe care a fondat-o. În 2019, a dansat alături de balerina Alina Cojocaru în Romeo și Julieta. Cea mai populară apariție a sa este cea din videoclipul în care dansează pe melodia lui Hozier „Take Me to Church”, regizat de David LaChapelle, care a devenit viral și a adunat peste 29 de milioane de vizualizări pe YouTube. 

În ultimii ani, Sergei Polunin s-a remarcat și în lumea filmului, în producții precum Murder on the Orient Express (r. Kenneth Branagh), Red Sparrow (r. Francis Lawrence) sau The White Crow (r. Ralph Fiennes). Supranumit și ,,băiatul rău al baletului mondial”, din cauza stilului său rebel, a plecărilor intempestive din companii de balet renumite – prima a fost chiar London Royal Ballet, la doar 21 de ani – și a declarațiilor controversate, Polunin este protagonistul unui documentar revelator, Dancer (r. Steven Cantor), proiectat la TIFF miercuri, pe 28 iulie, de la 19:00, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj. Proiecția va fi urmată de un Q&A cu starul. Continuarea documentarului, Dancer II, va fi semnată de Anton Corbijn. 

Show-ul Sergei Polunin Up, Close and Personal, pe care spectatorii din România vor avea ocazia să-l vadă joi, 29 iulie, de la 20:30, la Castelul Bánffy din Bonțida, va debuta cu proiecția Bolero, un performance coregrafic în care capodopera lui Ravel capătă o nouă dimensiune prin mișcările renumitului dansator, amplificate de efectele vizuale realizate de artistul Teun van der Zalm.

Ross Freddie Ray semnează conceptul și coregrafia spectacolului. Seara va continua cu Sacré, un spectacol bazat pe Ritualul primăverii, al lui Igor Stravinski, și inspirat din stilul dansatorului Vaslav Nijinski, în viziunea coregrafică a artistei japoneze Yuka Oishi. Lupta constantă dintre emoție și rațiune, tema centrală a spectacolului care a făcut înconjurul lumii, dezvăluie multiplele straturi ale personalității lui Polunin, oferind publicului ocazia de a-l descoperi, prin intermediul mișcărilor, ca dansator și creator, dar mai ales ca om. La final, Sergei Polunin va participa la o discuție cu publicul și va oferi detalii din culisele parcursului său artistic spectaculos și atipic.  

În conformitate cu reglementările în vigoare și luând în considerare numărul de locuri la evenimentul din 29 iulie, de la Castelul Bánffy din Bonțida, va fi permis doar accesul persoanelor vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, a celor care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore înaintea începerii evenimentului si al persoanelor care prezintă rezultatul negativ certificat de o unitate medicală al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore înaintea începerii evenimentului. 

Documentele necesare pentru acces sunt: adeverința de vaccinare sau care certifică rezultatul negativ al unui test RT-PCR sau antigen (pe hârtie sau pe telefon) și un act de identitate.

The post Sergei Polunin vine la TIFF 2021 appeared first on Cultura la dubă.