<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Polirom - Cultura la dubă</title>
	<atom:link href="https://culturaladuba.ro/tag/polirom/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/polirom/</link>
	<description>site de știri, interviuri și reportaje despre cultură și educație</description>
	<lastBuildDate>Fri, 30 Oct 2026 14:24:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.8</generator>

<image>
	<url>https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2019/10/cropped-Screen-Shot-2019-10-08-at-12.33.05-1-32x32.png</url>
	<title>Polirom - Cultura la dubă</title>
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/polirom/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Scriitoarea iraniană Parinoush Saniee la FILIT: &#8220;Femeile din toată lumea au în comun lupta. Peste tot sunt considerate gen secundar.&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/scriitoarea-iraniana-parinoush-saniee-la-filit-femeile-din-toata-lumea-au-in-comun-lupta-peste-tot-sunt-considerate-gen-secundar/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 23 Oct 2026 09:47:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Carti]]></category>
		<category><![CDATA[Cei ramasi si cei plecati]]></category>
		<category><![CDATA[Femei]]></category>
		<category><![CDATA[Festival Literatura Iasi]]></category>
		<category><![CDATA[FILIT]]></category>
		<category><![CDATA[Iași]]></category>
		<category><![CDATA[Iran]]></category>
		<category><![CDATA[Literatura]]></category>
		<category><![CDATA[Parinoush Saniee]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Recomandari carte]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitoare]]></category>
		<category><![CDATA[Serile FILIT]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=22619</guid>

					<description><![CDATA[<p>Parinoush Saniee, una dintre cele mai importante voci ale literaturii iraniene contemporane, este prezentă zilele acestea la FILIT Iași, cel mai important festival de literatură din țară noastră, aflat acum la a 14-a ediție. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/scriitoarea-iraniana-parinoush-saniee-la-filit-femeile-din-toata-lumea-au-in-comun-lupta-peste-tot-sunt-considerate-gen-secundar/">Scriitoarea iraniană Parinoush Saniee la FILIT: &#8220;Femeile din toată lumea au în comun lupta. Peste tot sunt considerate gen secundar.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><em><sub>foto: Ciprian Penciuc</sub></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Parinoush Saniee, una dintre cele mai importante voci ale literaturii iraniene contemporane, este prezentă zilele acestea la FILIT Iași, cel mai important festival de literatură din țară noastră, aflat acum la a 14-a ediție. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Autoarea a urcat aseară pe scenă Teatrului Național &#8220;Vasile Alecsandri&#8221; din Iași și, timp de două ore, a vorbit despre cenzura din Iran, plecarea din țară și dezrădăcinarea, sau despre lupta pe care femeile o au în comun în întreaga lume. Saniee a afirmat că, indiferent de cultura din care provin, femeile au fost considerate &#8220;gen secundar&#8221; și au fost nevoite mereu să depună eforturi, să lupte pentru orice au făcut.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cartea ei, &#8220;Cei rămași și cei plecați&#8221;, publicată în România la Polirom, este blocată și interzisă de 18 ani la Ministerul Culturii din Iran. &#8220;Voi, aici, aveți cartea mea, dar poporul meu nu are acces la ea&#8221;.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Născută în 1949, la Teheran, a studiat psihologia și sociologia, apoi și-a construit opera pornind de la o cunoaștere aprofundată a societății iraniene și a mecanismelor care influențează viețile oamenilor, în special pe cele ale femeilor și copiilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Consacrarea internațională a venit odată cu romanul <em>Cel care mă așteaptă</em> (<em>The Book of Fate</em>), povestea lui Masumeh, o tânără care încearcă să-și păstreze libertatea de gândire și aspirațiile într-o lume în care tradițiile, presiunile familiei și schimbările politice îi limitează alegerile. Traversând mai multe decenii din istoria Iranului, romanul explorează felul în care marile transformări sociale și politice se răsfrâng asupra vieții intime. Deși a fost interzis în Iran, volumul a devenit un succes internațional și a fost tradus în peste 30 de limbi. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Un alt roman important, <em>Tatăl celuilalt copil</em>, abordează dificultățile comunicării și presiunea exercitată de societate asupra celor care nu se conformează așteptărilor. Prin povești aparent personale, Saniee aduce în prim-plan teme universale: nevoia de a fi ascultat, fragilitatea relațiilor familiale și consecințele tăcerii impuse.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La Iași, Parinoush Saniee s-a întâlnit și cu liceenii de la revista ALECART. Ulterior a declarat: &#8220;nu am întâlnit nicăieri în lume adolescenți din actuala generație care să citească atât de mult. Ceea ce am văzut la Iași este extraordinar. Eu locuiesc în America și acolo nu văd niciodată un tânăr cu o carte în mână.&#8221;</p>



<p class="wp-block-paragraph">La finalul Serii FILIT, a transmis publicului din sală: &#8220;Dacă va fi să mă întorc în țara mea și să pățesc ceva, mă bucur că am avut șansa să fiu aici, cu voi, și să mă motivați.&#8221;</p>



<h4 class="wp-block-heading has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-8948bb13da293ded6e2099a0b171db8e"><strong>FILIT continuă la Iași până pe 25 octombrie</strong></h4>



<p class="wp-block-paragraph">Printre invitați se numără <strong>Paul Lynch</strong> (laureat al Booker Prize 2023 pentru romanul <em>Cântecul profetului,</em> distins cu multe alte premii internaționale, având cărți traduse în peste 35 de limbi), <strong>David Foenkinos</strong> (unul dintre cei mai citiți scriitori francezi contemporani, cu un număr impresionant de romane, toate bestselleruri, unele distinse cu importante premii literare și traduse în aproximativ 40 de limbi), <strong>Aleksandar Hemon</strong> (scriitor bosniac-american, cu multiple premii mari în palmares, autorul romanelor <em>Proiectul Lazarus</em> sau <em>Omul de nicăieri</em>, co-scenarist al <em>The Matrix Resurrections</em>, al patrulea film din iconica franciză SF).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Lista continuă cu alte nume importante ale literaturii mondiale, traduse în numeroase limbi și recompensate cu premii și distincții de prestigiu: Elena Alexieva (Bulgaria), Éric Chacour (Canada), Yavuz Ekinci (Turcia), Milena Michiko Flašar (Austria), Ramon Gener (Spania), Dinçer Güçyeter (Germania), Hallgrímur Helgason (Islanda), Roskva Koritzinsky (Norvegia), Alexandre Lenot (Franța), Andriy Lyubka (Ucraina), Laura Pariani (Italia), Anna Sólyom (Ungaria), Marek Torčík (Cehia), Hattie Williams (Marea Britanie), Gabriella Zalapì (Elveția).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dintre autorii români ai ediției din acest an fac parte Gabriela Adameșteanu, Simona Antonescu, Andreea Berechet, Iulian Bocai, Lavinia Braniște, Gianina Cărbunariu, Gilbert Costache, Gelu Duminică, Filip Florian, Delia Grigore, Florin Irimia, Ilinca Mănescu, Alex Moldovan, Adriana Neagoe, Ana-Maria Negrilă, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Andreea Sterea, Adriana Ștefan, Daniel Timariu, Dănuț Ungureanu, Ioana Unk, Cristian Vicol, Vlad Zografi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Poeții Andrei Dósa, Silvia Goteanschii, Emanuel Guralivu, Emanuela Ignățoiu-Sora, Vasile Leac, Ciprian Măceșaru, Andrei Novac, Sorina Rîndașu, Codruța Simina, Moni Stănilă se vor întâlni cu publicul în cadrul evenimentelor din perioada 21-25 octombrie 2026.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La FILIT 2026 vor fi prezenți și traducători care fac posibilă prezența autorilor români în librăriile și în circuitul editorial din alte țări și care contribuie esențial la promovarea literaturii române în străinătate: Iulia Badea-Guéritée (Franța), Alexandru Bulucz (Germania), Jan Cornelius (Germania), Anna Kaźmierczak (Polonia), Eva Kenderessy (Slovacia), Joanna Kornaś-Warwas (Polonia), Borja Mozo Martín (Spania), Marian Ochoa de Eribe (Spania), Charlotte van Rooden (Țările de Jos), Andreea Scridon (România/SUA), Imre Szőcs (România).</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>.</sub></em></strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice</sub></em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/scriitoarea-iraniana-parinoush-saniee-la-filit-femeile-din-toata-lumea-au-in-comun-lupta-peste-tot-sunt-considerate-gen-secundar/">Scriitoarea iraniană Parinoush Saniee la FILIT: &#8220;Femeile din toată lumea au în comun lupta. Peste tot sunt considerate gen secundar.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Lavinia Braniște este nominalizată la Prix Médicis Étranger</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/lavinia-braniste-este-nominalizata-la-prix-medicis-etranger/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Oct 2026 08:58:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Braila]]></category>
		<category><![CDATA[Camping]]></category>
		<category><![CDATA[Franceza]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Lavinia Braniste]]></category>
		<category><![CDATA[Nominalizari]]></category>
		<category><![CDATA[Nominalizata]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Premiul Medicis]]></category>
		<category><![CDATA[Prix Medicis Etranger]]></category>
		<category><![CDATA[Roman]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitoare]]></category>
		<category><![CDATA[Sylvain Audet Gainar]]></category>
		<category><![CDATA[Traducere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=22588</guid>

					<description><![CDATA[<p>Lavinia Braniște, una dintre cele mai relevante autoare contemporane române ale ultimei decade, este în finala pentru Prix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, cu romanul 𝘾𝙖𝙢𝙥𝙞𝙣g.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/lavinia-braniste-este-nominalizata-la-prix-medicis-etranger/">Lavinia Braniște este nominalizată la Prix Médicis Étranger</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><em><sub>foto: Adelina Miron/ dor.ro</sub></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Lavinia Braniște, una dintre cele mai relevante autoare contemporane române ale ultimei decade,</strong> <strong>este în finala pentru</strong> <strong>Prix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, cu romanul 𝘾𝙖𝙢𝙥𝙞𝙣<em>g</em>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">“Camping” a fost publicat în limba franceză anul acesta, la editura Éditions des Syrtes, în traducerea lui <a href="https://culturaladuba.ro/povestea-lui-sylvain-audet-gainar-francezul-indragostit-de-limba-romana-e-o-limba-atat-de-jucausa-incat-iti-vine-s-o-inveti-ca-sa-te-poti-amuza-si-tu-cu-ea/">Sylvain Audet-Găinar</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">“Prinsă de douăzeci de ani între Spania și România, între un „acasă” de care e legată prin ecranul blurat de conexiunea slabă la internet și toropeala din campingul „El Titi”, care îi e deopotrivă domiciliu și loc de muncă, Sofia își plănuiește revenirea în țară. Ajunsă în pragul pensionării, ea intră într-un vârtej de amintiri, remușcări, atașamente și introspecții. Retrospectiv, reperele vieții ei devin din ce în ce mai vagi. Limba maternă nu-i mai aparține în totalitate, pe când cea adoptivă e imposibil de asimilat, Europa și străinătatea sunt două universuri abia perceptibile, limitate la aeroporturi și la diferența de fus orar, compatrioții se fac auziți, mai mult decât orice altceva, prin postările de pe grupuri de Facebook, iar fiul ei, motivația din spatele plecării sale clandestine, pare pierdut cu mult înainte ca ea să-și fi dat seama.” – se arată în descrierea romanului, publicată pe siteul Polirom.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Lista completă a nominalizaților din acest an:</p>



<h2 class="wp-block-heading">étranger 2026</h2>



<ul class="wp-block-list">
<li><strong>Eva Baltasar</strong>, <em>Déclin et fascination</em>, tradusă de Annie Bats (Verdier)</li>



<li><strong>Lavinia Braniște</strong>, <em>Camping</em>, tradusă de Sylvain Audet-Găinar (Éditions des Syrtes)</li>



<li><strong>Laura Kasischke,</strong> <em>Baignade surveillée</em>, tradusă de Céline Leroy (Gallimard)</li>



<li><strong>Masashi Matsuie</strong>, <em>La maison d’été</em>, tradusă de Déborah Pierret-Watanabe (Éditions du Sous-Sol)</li>



<li><strong>Hanna Nordenhök</strong>, <em>Caesaria</em>, tradusă de Marina Heide (Cambourakis)</li>



<li><strong>Alcide Pierantozzi</strong>, <em>L’inéquilibre</em>, tradusă de Lise Chapuis (Gallimard)</li>



<li><strong>Michele Ruol</strong>, <em>Inventaire de ce qu’il reste après que la forêt a brûlé</em>, tradusă de Paolo Bellomo, cu sprijinul Cécile Raulet (Le Tripode)</li>



<li><strong>Robert Seethaler</strong>, <em>La rue</em>, tradusă de Élisabeth Landes (Sabine Wespieser)</li>



<li><strong>Juan Gabriel Vásquez</strong>, <em>Les noms de Feliza</em>,<em> </em>tradusă de Isabelle Gugnon<em> </em>(Seuil)</li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Lavinia&nbsp;BRANIȘTE</strong>&nbsp;s-a născut la Brăila, în 1983, și a studiat literatură și limbi străine la Cluj și București. A scris poezie, proză și literatură pentru copii. La Editura Polirom i-au apărut volumul de proză scurtă&nbsp;<em>Escapada</em>&nbsp;(2014, 2021) și romanele&nbsp;<em>Interior zero</em>&nbsp;(2016, 2018, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”),&nbsp;<em>Sonia ridică mâna</em>&nbsp;(2019, 2021, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru Proză al revistei&nbsp;<em>Ateneu</em>, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2020, secțiunea Proză) și&nbsp;<em>Mă găsești când vrei</em>&nbsp;(2021, 2023, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2022, secțiunea Proză).</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Prix Médicis 𝗘́tranger</strong> este unul dintre cele mai importante premii literare franceze dedicate literaturii străine, fiind acordat anual, din 1970, unui autor publicat în traducere franceză. De-a lungul timpului, trofeul a revenit unor nume majore ale literaturii mondiale, precum Milan Kundera, Julio Cortázar, Umberto Eco, Philip Roth sau Orhan Pamuk.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Literatura română are un loc important în istoria premiului. <strong><a href="https://culturaladuba.ro/interviu-norman-manea-dorul-de-tara-a-existat-mai-tot-timpul-dar-patria-a-avut-grija-de-mine-si-mi-a-trimis-mesaje-descurajatoare/">Norman Manea</a></strong> a devenit, în 2006, primul autor român laureat al<strong> Prix Médicis</strong> <strong>𝗘́tranger</strong>, fiind recompensat pentru <em>Întoarcerea huliganului</em> (<em>Le Retour du hooligan : une vie</em>). Premiul a reprezentat un moment major în consacrarea internațională a scriitorului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Romanul <em>Solenoid</em>, de Mircea Cărtărescu, a fost inclus pe lista scurtă a Prix Médicis étranger în 2019, iar <em>Theodoros</em> a ajuns din nou pe lista scurtă în 2024.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Decernarea Premiilor Médicis va avea loc pe 2 noiembrie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-6f215deb6afc209bcbe27a1bb3a4d4cb wp-block-paragraph"><sub><strong><em>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>.</em></strong></sub></p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-85ef4243cb71ea5ba2081b8b125750aa wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.</sub></em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/lavinia-braniste-este-nominalizata-la-prix-medicis-etranger/">Lavinia Braniște este nominalizată la Prix Médicis Étranger</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tracy Chevalier, scriitoare: &#8220;SUA este pe cale să devină un stat autoritar și nu înțeleg de ce tinerii nu sunt pe străzi.&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/tracy-chevalier-scriitoare-sua-este-pe-cale-sa-devina-un-stat-autoritar-si-nu-inteleg-de-ce-tinerii-nu-sunt-pe-strazi/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 20 Nov 2025 06:41:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Biblioteci]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[Calea Victoriei]]></category>
		<category><![CDATA[Cismigiu]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura la duba]]></category>
		<category><![CDATA[Donald Trump]]></category>
		<category><![CDATA[Editura Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Fata cu cercel de perla]]></category>
		<category><![CDATA[FILIT]]></category>
		<category><![CDATA[Iași]]></category>
		<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[Invitata]]></category>
		<category><![CDATA[moaste]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Reportaj]]></category>
		<category><![CDATA[Sfanta Parascheva]]></category>
		<category><![CDATA[Stat autoritar]]></category>
		<category><![CDATA[Sticlareasa]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<category><![CDATA[Tracy Chevalier]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=20570</guid>

					<description><![CDATA[<p>Tracy Chavalier, una dintre cele mai cunoscutoare scriitoare contemporane în lume, autoarea celebrului roman Fata cu cercel de perlă, a vizitat recent, pentru prima dată, România, fiind invitată specială la FILIT – cel mai important festival de literatură din țara noastră, organizat la Iași.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/tracy-chevalier-scriitoare-sua-este-pe-cale-sa-devina-un-stat-autoritar-si-nu-inteleg-de-ce-tinerii-nu-sunt-pe-strazi/">Tracy Chevalier, scriitoare: &#8220;SUA este pe cale să devină un stat autoritar și nu înțeleg de ce tinerii nu sunt pe străzi.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><em><sub>foto: Cultura la dubă</sub></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Tracy Chavalier, una dintre cele mai cunoscutoare scriitoare contemporane în lume, autoarea celebrului roman <em><a href="https://polirom.ro/top-10/4679-fata-cu-cercel-de-perl%C4%83.html">Fata cu cercel de perlă</a></em>, a vizitat recent, pentru prima dată, România, fiind invitată specială la <a href="https://www.filit-iasi.ro/">FILIT</a> – cel mai important festival de literatură din țara noastră, organizat la Iași.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Născută și crescută în Statele Unite, Chevalier locuiește de 40 de ani în Marea Britanie și scrie bestsellere încadrate de critici în genul ficțiunii istorice. În România, cele mai multe dintre cărțile sale sunt publicate la <a href="https://polirom.ro/autori/1040-tracy-chevalier">Polirom</a>. Printre acestea amintim <em>Sticlăreasa</em>, <em>Îngeri Căzători</em> sau <em>Un singur fir</em>. “Scriu despre acele femei care nu au avut o voce”, spune autoarea.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Experiența din România i-a adus mai multe revelații – a fost impresionată de numărul mare de tineri care i-au citit cărțile, a ajuns accidental să atingă moaștele Sfintei Parascheva și a rămas surprinsă de amalgamul de stiluri arhitecturale din București.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>M-am întâlnit cu Tracy Chevalier în prima dimineață de după FILIT, la București. După interviu, i-am propus și a acceptat să facem o plimbare în Cișmigiu, apoi am însoțit-o, total neplănuit, la itinerariul pe care și-l pregătise – a ținut să viziteze Mănăstirea Stavropoleos, interiorul Carului cu bere, Pasajul Vilacrosse sau librăria Cărturești Carusel.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pe cât de delicată este atunci când vorbește despre literatură și despre oameni, pe atât de vehementă devine când vine vorba despre politica pe care Trump o duce în Statele Unite. &#8220;Wake the fuck up!&#8221; &#8211; îndeamnă tinerii americani să fie mai vocali și să nu accepte transformarea SUA în ceea ce e pe cale să devină, după spusele sale, un stat autoritar.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Mai întâi de toate, cum v-a</strong><strong>ț</strong><strong>i </strong><strong>sim</strong><strong>ț</strong><strong>it la Ia</strong><strong>ș</strong><strong>i? Cum vi s-a părut experiența de acolo?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">A fost grozav. Nu știam la ce să mă aștept. Nu fusesem niciodată în România. Mi-a plăcut că e un oraș mic și e ușor să te plimbi pe jos. Există un număr incredibil de muzee și lucruri dedicate scriitorilor. De exemplu, mergeam printr-un parc și erau bănci pe care era scrisă poezie. Apoi, există un <a href="https://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/muzeul-poeziei/">muzeu al poeziei</a>, cu lucruri uimitoare, nu știu dacă ai fost acolo.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Da, am fost și mi-au rămas în minte pantofii poeților, parte din expoziție.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Exact, și pe mine m-a impresionat treaba asta cu pantofii fiecărui poet. Am făcut poze și le-am trimis unei prietene, poetă, din Canada. I-am arătat și mașinile de scris. Mi s-a părut un muzeu foarte jucăuș.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și apoi am văzut camera dedicată lui <a href="https://polirom.ro/autori/1303-emil-brumaru">Emil Brumaru</a>. M-am gândit, cum au putut să-și imagineze asta? Eu mă consideram relativ creativă, dar niciodată nu m-aș fi gândit să fac așa ceva. Mi s-a părut că este un mare omagiu adus tuturor legăturilor literare din oraș. Iar asta m-a făcut cu adevărat fericită.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571362546_10162111047783225_8403414613908080487_n-1024x768.jpg" alt="" class="wp-image-20574" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571362546_10162111047783225_8403414613908080487_n-1024x768.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571362546_10162111047783225_8403414613908080487_n-300x225.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571362546_10162111047783225_8403414613908080487_n-768x576.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571362546_10162111047783225_8403414613908080487_n-1536x1152.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571362546_10162111047783225_8403414613908080487_n-24x18.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571362546_10162111047783225_8403414613908080487_n-36x27.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571362546_10162111047783225_8403414613908080487_n-48x36.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571362546_10162111047783225_8403414613908080487_n.jpg 2048w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Instalația dedicată poetului Emil Brumaru, Muzeul Literaturii Iași/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ați observat pozele cu camera reală a lui <a href="https://polirom.ro/autori/1303-emil-brumaru">Emil Brumaru</a>?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Oh, da! Era plină cu cărți care înconjurau patul lui mic. Apoi erau aceste căni de cafea rămase. A fost pur și simplu grozav.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Apoi, mergând pe aleea pietonală spre Palatul Culturii, am început să intru în biserici. </p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Așa am ajuns să ating relicvele Sfintei Parascheva.</p><cite>Tracy Chevalier, scriitoare</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Există o catedrală veche lângă. Bisericile de acolo aveau o arhitectură aproape bizantină, diferită decât ceea cu care sunt eu obișnuită, anume goticul occidental, catedralele din Anglia sau Franța. Aici am găsit un loc cu adevărat foarte spiritual.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu mă așteptam la asta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Iar seara a fost evenimentul în Teatrul Național Iași, care era atât de opulent. Am fost impresionată, foarte fericită.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/569274153_805478948914032_1845916003224225968_n-1024x683.jpg" alt="Tracy Chevalier la Serile FILIT/ foto: FILIT" class="wp-image-20575" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/569274153_805478948914032_1845916003224225968_n-1024x683.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/569274153_805478948914032_1845916003224225968_n-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/569274153_805478948914032_1845916003224225968_n-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/569274153_805478948914032_1845916003224225968_n-1536x1025.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/569274153_805478948914032_1845916003224225968_n-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/569274153_805478948914032_1845916003224225968_n-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/569274153_805478948914032_1845916003224225968_n-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/569274153_805478948914032_1845916003224225968_n-48x32.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/569274153_805478948914032_1845916003224225968_n.jpg 2048w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Tracy Chevalier la Serile FILIT/ foto: FILIT</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Vorbind despre religie, a</strong><strong>ș</strong><strong>a cum a</strong><strong>ț</strong><strong>i spus, a</strong><strong>ț</strong><strong>i fost în biseric</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>ș</strong><strong>i a</strong><strong>ț</strong><strong>i atins moaștele. Ați făcut-o pentru ați crezut în asta? Sunteți o persoană religioasă?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Probabil cel mai apropiat lucru de mine sunt <a href="https://dexonline.ro/definitie/quaker%C4%83">quakerii</a> din Anglia, care venerează divinitatea în tăcere. Nu sunt un membru complet înscris, dar particip. Merg la întâlnirea de închinare într-o duminică. Te întâlnești acolo și stai în tăcere timp de o oră. Este ca o meditație.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu cred în orice sau în oricine, dar înțeleg rostul religiei de a aduce un fel de pace și liniște în această viață uneori haotică. Și chiar apreciez ritualurile religioase. Nu mă refer la lucrurile pe care religia le face altor religii și altor oameni. Toate războaiele care au început din cauza religiei sunt îngrozitoare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar ca ceva pentru viața de zi cu zi, care să te mențină ancorat, este un lucru bun.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img decoding="async" width="768" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.24-768x1024.jpeg" alt="Tracy Chevalier în Parcul Cișmigiu din București, octombrie 2025/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20576" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.24-768x1024.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.24-225x300.jpeg 225w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.24-1152x1536.jpeg 1152w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.24-18x24.jpeg 18w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.24-27x36.jpeg 27w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.24-36x48.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.24.jpeg 1500w" sizes="(max-width: 768px) 100vw, 768px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Tracy Chevalier în Parcul Cișmigiu din București, octombrie 2025/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>P</strong><strong>entru c</strong><strong>ă</strong><strong> a</strong><strong>ț</strong><strong>i men</strong><strong>ț</strong><strong>ionat instalația inspirată de camera lui Emil Brumaru, m</strong><strong>ă</strong><strong> întreb cum arat</strong><strong>ă</strong><strong> biblioteca dumneavoastră de acasă?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu siguranță nu dorm înconjurată de cărți, haha. Există câteva pe noptiera mea, avem o casă plină de cărți. Dar sunt puțin mai ordonate decât erau cele ale lui Brumaru. Studioul meu este mic. Îmi plac spațiile mici și înghesuite. Am o mulțime de cărți și o mulțime de grămezi de hârtie în jur. Întotdeauna este puțin haos în fața mea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar un designer m-a ajutat să-l refac acum câțiva ani, pentru că stăteam la o masă veche care nu se potrivea. Acum este un birou de culoare roșu închis, asemănător cu cireșul. Iar pe rafturi&#8230; designerul a sugerat să construiesc rafturi în fața mea, pentru a pune pe ele lucruri mici. Și în acele mici colțuri sunt obiecte reale care apar în cărțile mele.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De exemplu, câteva conuri de arbori de sequoia dintr-o carte pe care am scris-o, fosile, bucăți de quilt și broderie din alte cărți. Și, desigur, un colț este dedicat <em>Fetei cu cercel de perl</em><em>ă</em>, cu tot felul de interpretări ale picturii. De exemplu, la Iași, o femeie pe nume Adela a venit la mine și mi-a dăruit o păpușă croșetată. Ne-am împrietenit apoi pe Instagram, am postat poza cu păpușa și este foarte apreciată.</p>



<p class="wp-block-paragraph">A venit de la o distanță de 500 de kilometri pentru a-mi face acest cadou. M-a impresionat foarte tare. O să pun păpușa la locul de cinste când ajung acasă, să fie printre toate celelalte interpretări ale <em>Fetei cu cercel de perl</em><em>ă</em>.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="751" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/tracy-2-751x1024.jpg" alt="Cadoul primit de Tracy Chevalier de la o cititoare, la FILIT/ foto: Tracy Chevalier instagram" class="wp-image-20587" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/tracy-2-751x1024.jpg 751w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/tracy-2-220x300.jpg 220w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/tracy-2-768x1047.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/tracy-2-18x24.jpg 18w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/tracy-2-26x36.jpg 26w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/tracy-2-35x48.jpg 35w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/tracy-2.jpg 925w" sizes="auto, (max-width: 751px) 100vw, 751px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Cadoul primit de Tracy Chevalier de la o cititoare, la FILIT/ foto: Tracy Chevalier instagram</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Când întâlnesc un artist, îmi place s</strong><strong>ă</strong><strong>-l întreb despre copil</strong><strong>ă</strong><strong>ria lui. Consider c</strong><strong>ă</strong><strong> este important s</strong><strong>ă</strong><strong> știm</strong><strong> de unde a început totul, în ce fel de familie, ce fel de mediu. Așa că aș dori să vă întreb care sunt primele amintiri pe care le aveți din copil</strong><strong>ă</strong><strong>rie.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Primele mele amintiri sunt legate de plaja unde mergeam cu familia mea și de citit. Am amintiri cu părinții mei citindu-mi. Copiii întotdeauna vor aceleași cărți, citite din nou și din nou, pentru că este reconfortant. Și îmi amintesc că tatăl meu îmi citea aceeași carte pe care o ceream eu, era atât de obosit să citească aceeași carte din nou și din nou, încât a încercat să sară câteva pagini. <em>Nu, tat</em><em>ă</em><em>, întoarce-te. Ai uitat aceast</em><em>ă</em><em> parte</em> – i-am spus.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Acestea sunt cele mai frumoase amintiri din copilăria mea.</p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Dar am și amintiri foarte triste, pentru că mama mea s-a îmbolnăvit când eu eram mică, iar ea a murit când aveam opt ani.</p><cite>Tracy Chevalier, scriitoare</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph"> A stat mult în pat, a mers mult la spital. În alte momente era mai bine, dar, în cele din urmă, a murit. Așa că asta a modificat puțin copilăria mea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe atunci, încercam să găsesc în jur ceva care să mă consoleze, iar asta era ceea ce făceau cărțile. Așa că, odată ce am putut citi singură, obișnuiam să merg la bibliotecă în fiecare săptămână. Nu la librărie, ci la bibliotecă. Să împrumut cărți și să devin prietenă cu bibliotecara, cu copiii de acolo. Bibliotecara îmi punea deoparte o carte, special pentru mine. Iar când o aduceam înapoi, vorbeam despre ea. A fost ca un mic club de carte între noi. Cred că am folosit cărțile pentru a evada puțin, pentru a mă consola și pentru a găsi alte lumi. Așadar, cărțile au fost întotdeauna o parte foarte fundamentală a vieții mele.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Este foarte frumos ceea ce a</strong><strong>ț</strong><strong>i spus despre biblioteci, pentru c</strong><strong>ă</strong><strong> azi prea puțini</strong><strong> oameni, mai ales politicieni români, nu în</strong><strong>ț</strong><strong>eleg rostul bibliotecilor, importanța lor. Aici, în România, majoritatea dintre ele nu arat</strong><strong>ă</strong><strong> foarte modern, fondul de carte nu e neapărat atrăgător. </strong><strong>Iar,</strong><strong> pe de alt</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>parte, libr</strong><strong>ă</strong><strong>riile sunt foarte scumpe pentru majoritatea românilor. Cum vedeți dumneavoastră importanța bibliotecilor? A</strong><strong>ț</strong><strong>i</strong><strong> men</strong><strong>ț</strong><strong>ionat conexiunea creat</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>între oameni.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că sunt importante, pe de-o parte, pentru a aduce cărțile la un public mai larg, astfel încât să nu citească doar persoanele care își pot permite să le cumpere, ci ca toată lumea să aibă posibilitatea să le împrumute și să exploreze literatura.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="895" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.19-1024x895.jpeg" alt="Tracy Chevalier și Alexandra Tănăsescu/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20577" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.19-1024x895.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.19-300x262.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.19-768x671.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.19-1536x1343.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.19-24x21.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.19-36x31.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.19-48x42.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.19.jpeg 1757w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Tracy Chevalier și Alexandra Tănăsescu/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Eu îmi permit să cumpăr cărți și am o mulțime de cărți necitite în casa mea. Dar în continuare eu folosesc biblioteca locală. E un fel de centru cultural pentru cartier. Când intru în biblioteca mea locală, sunt multe calculatoare și mulți oameni care le folosesc. Noi ne putem permite wifi acasă și un laptop, dar mulți oameni nu pot.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că în Regatul Unit, înainte de pandemie, 20% din populație nu avea acces la internet acasă. Tindem să uităm de acești oameni. Și nu ar trebui. Au dreptul de a folosi internetul. Așadar, o bibliotecă nu este doar pentru cărți. Este, de asemenea, pentru utilizarea calculatoarelor și pentru a afla informații. Iar bibliotecarii de acolo pot ajuta oamenii cu completarea formularelor și lucruri de care au nevoie pentru autorități publice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Apoi, există și o bibliotecă de unelte. Poți împrumuta un burghiu, poți împrumuta un aparat de curățat covoare, ceea ce este grozav pentru că&#8230; vrem să deținem un aparat de curățat covoare acasă? Nu. Așa că eu chiar am împrumutat acel aparat de curățat covoare și l-am folosit acasă, apoi l-am returnat și l-a folosit probabil și altcineva. Ceea ce este grozav.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, vin grupuri de copii, sunt multe activități dedicate părinților și copiilor, sesiuni de lectură și altele. Așadar, o bibliotecă este mult mai mult decât pentru a împrumuta cărți.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.51-1024x768.jpeg" alt="Volumele lui Tracy Chevalier, publicate la Polirom/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20578" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.51-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.51-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.51-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.51-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.51-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.51-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.51-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.23.51.jpeg 2048w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Volumele lui Tracy Chevalier, publicate la Polirom/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pentru că FILIT ne-a adus împreună, în acest dialog, aș vrea să vă întreb</strong><strong> de ce crede</strong><strong>ț</strong><strong>i c</strong><strong>ă</strong><strong> un festival de literatur</strong><strong>ă</strong><strong> este important în zilele noastre? Poate unii oameni consideră c</strong><strong>ă</strong><strong> este plictisitor să asculte oameni vorbind, de diminea</strong><strong>ț</strong><strong>ă</strong><strong> pân</strong><strong>ă</strong><strong> seara. Cum a</strong><strong>ț</strong><strong>i explica unui public mai larg de ce este important acest tip de eveniment?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Din mai multe motive. Unul este că, dacă ai citit o carte și vrei să întâlnești autorul, persoana, mintea din spatele ei, este întotdeauna fascinant să întâlnești acea persoană și să-i auzi vocea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De exemplu, când merg eu la evenimente, uneori oamenii nu-și dau seama că sunt americancă la origine, aud accentul meu, iar reacțiile, mai ales în Anglia, sunt: oh, credeam că ești britanică!</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mie întotdeauna îmi place să întâlnesc autori ale căror cărți le-am citit, pentru că asta îmbogățește experiența de lectură. Iar dacă nu le-ai citit cărțile, este o introducere în modul în care gândesc și cum sunt, poate vei deveni curios, ești înconjurat de alte persoane care iubesc și ele cărțile. Asta formează o comunitate grozavă, o comunitate de susținere, o comunitate pasionată și filozofică. E foarte valoros să fii parte din așa ceva.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Apoi, am observant că <a href="https://www.filit-iasi.ro/">FILIT</a> chiar se adresează cititorilor mai tineri. Într-una dintre dimineațile de la Iași, m-am întâlnit cu 200 de copii strălucitori. Era duminică dimineața, la 10, și 200 de tineri erau prezenți. M-am gândit că în Anglia toți ar fi încă adormiți la ora asta.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="682" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571137136_1409517837847399_1295533793574747092_n-1024x682.jpg" alt="Întâlnirea Alecart cu Tracy Chevalier/ foto: Alecart" class="wp-image-20579" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571137136_1409517837847399_1295533793574747092_n-1024x682.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571137136_1409517837847399_1295533793574747092_n-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571137136_1409517837847399_1295533793574747092_n-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571137136_1409517837847399_1295533793574747092_n-1536x1023.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571137136_1409517837847399_1295533793574747092_n-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571137136_1409517837847399_1295533793574747092_n-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571137136_1409517837847399_1295533793574747092_n-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571137136_1409517837847399_1295533793574747092_n-48x32.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/571137136_1409517837847399_1295533793574747092_n.jpg 1600w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Întâlnirea Alecart cu Tracy Chevalier/ foto: Alecart</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">A fost atât de surprinzător că erau acolo și că erau atât de pasionați de cărți și se vedea că erau atât de bine citiți. <a href="https://www.filit-iasi.ro/">FILIT</a> crește viitorii cititori, asta mi s-a părut cu adevărat inspirațional.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În seara de la teatru, au venit 900 de oameni, iar majoritatea dintre ei erau tineri. Când fac evenimente și festivaluri în Regatul Unit și în Statele Unite, majoritatea cititorilor mei sunt femei de 40 de ani și peste. A fost super de revigorant să am oameni mai tineri acolo.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și m-am gândit, wow, ce faceți voi în România și nu fac ei în Anglia pentru a atrage cititorii mai tineri? Știu că în Anglia sunt și scriitori mai tineri decât mine. Eu am 63 de ani. Așadar, desigur, voi atrage oameni mai aproape de vârsta mea. Înțeleg asta, dar nu s-a întâmplat așa aici. Deci, cum faceți asta la Iași? Vreau și eu puțin din asta.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>De revista </strong><a href="https://alecart.ro/"><strong>ALECART</strong></a><strong> se ocupă doi profesori, foarte dedicați…</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, am aflat, dar asta e la clubul de carte. Dar la teatru? Cum au venit atâția tineri? M-am întrebat dacă avea vreo legătură cu sfârșitul erei comuniste. Pentru că există o adevărată divizare între generația mai în vârstă și generația mai tânără.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Totuși, trebuie să fiu realistă și sinceră cu dumneavoastră. Ceea ce ați văzut la FILIT este o bulă. Dacă ieși din Iași, sunt sate foarte s</strong><strong>ă</strong><strong>race, unde probabil unii oameni nu au atins niciodat</strong><strong>ă</strong><strong> o carte. </strong><strong>De altfel, în statisticile UE, suntem la fundul clasamentului în ceea ce privește consumul de carte, din păcate.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Wow. Nu ai crede niciodată asta dacă ești în Iași, la FILIT.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Sunt curios</strong><strong>ă</strong><strong>, de ce v-ați mutat din SUA în Marea Britanie </strong><strong>ș</strong><strong>i cum a influen</strong><strong>ț</strong><strong>at acest lucru scrisul dumneavoastră?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Când eram student în SUA, am făcut un semestru în Londra și m-am îndrăgostit pur și simplu de oraș. Când am absolvit, am vrut să lucrez ca editor de carte, ceea ce însemna să mă mut în New York. Și am aflat că poți obține un permis de muncă în UK, pentru șase luni, dacă ai fost student în Marea Britanie. Astfel, împreună cu doi prieteni ne-am gândit să ne întoarcem pentru șase luni în UK, înainte să trebuiască să luăm viețile noastre în serios. Hai să mergem să ne distrăm puțin!</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.45-1024x768.jpeg" alt="Tracy Chevalier pe Calea Victoriei din București, octombrie 2025/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20580" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.45-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.45-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.45-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.45-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.45-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.45-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.45-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.25.45.jpeg 2048w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Tracy Chevalier pe Calea Victoriei din București, octombrie 2025/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Așa am ajuns iar la Londra și am muncit, apoi l-am întâlnit pe un tip, m-am îndrăgostit, știi, povestea obișnuită. Și m-am gândit că s-ar putea să rămân.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mai târziu am realizat că el nu era tipul potrivit, dar în cele din urmă a apărut bărbatul potrivit și am obținut un loc de muncă în editare, ceea ce voiam să fac. Și pur și simplu s-a întâmplat că am rămas în Anglia. Nu a fost parte din planul meu, dar simt că viața mea este ușor accidentală și că a fost un accident mare, dar unul bun. Deja locuiesc acolo de 40 de ani.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mă întreb adesea ce fel de scriitoare aș fi fost dacă aș fi rămas în State. Am fost un immigrant,am fost un outsider timp de mulți ani. M-am simțit ca un străin. Mi-a luat mult timp să înțeleg cultura și să mă simt parte din ea. Chiar și acum nu m-aș numi niciodată englezoaică. Nu sunt englezoaică. Dar sunt o londoneză. Asta sunt eu. Am fost acolo atât de mult timp, cunosc atât de bine orașul și mă simt foarte confortabil în el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Londra este plină de oameni din alte locuri. Te urci într-un vagon de metrou și din cei 16 oameni care stau acolo, poate șase dintre ei sunt englezi. Toți ceilalți sunt din altă parte și mă simt foarte confortabil cu asta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că scriitorii tind să se retragă din acțiune și să o observe, apoi să scrie ceea ce văd. Și acesta sunt eu trăind acel șablon, trăind modul de a scrie. Mă simt puțin în afara culturii, dar îmi asta îmi permite să o privesc poate mai obiectiv.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.44-1-1024x768.jpeg" alt="Tracy Chevalier pe la Mănăstirea Stavropoleos din București, octombrie 2025/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20582" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.44-1-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.44-1-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.44-1-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.44-1-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.44-1-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.44-1-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.44-1-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.44-1.jpeg 2048w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Tracy Chevalier pe la Mănăstirea Stavropoleos din București, octombrie 2025/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cum te sim</strong><strong>ț</strong><strong>i acum în leg</strong><strong>ă</strong><strong>tur</strong><strong>ă</strong><strong> cu ceea ce se întâmpl</strong><strong>ă</strong><strong> în Statele Unite?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">E deprimant. E deprimant cât de repede se pot schimba lucrurile. Nu aș fi ghicit niciodată că vom am avea un președinte ca el și că și-ar putea consolida puterea atât de repede. Sunt îngrijorată. Cred că este pe cale să devină un stat autoritar: oameni ridicați de pe străzi, presa suprimată, universitățile, învățământul superior fiind suprimat, și nu înțeleg de ce oamenii nu sunt pe străzi, în special tinerii.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Unii dintre ei au fost. Au avut loc marșurile </strong><a href="https://www.nokings.org/"><strong>No Kings</strong></a><strong>…</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, dar au participat majoritar oameni mai în vârstă, de vârsta mea, care poate au o înțelegere mai profundă a istoriei. Dar ce naiba se întâmplă cu tinerii?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Eu sper că va exista o schimbare de vreun fel, dar sunt îngrijorată de alegerile din 2026 pentru congres, cred că ar putea fi declarată legea marțială, că va găsi o scuză pentru a opri acele alegeri pentru că nu este popular. Ratingul său de popularitate este de 37%, foarte scăzut. Este mai mic decât al lui Biden, așa că are doar baza lui. Oamenii care îl susțin sunt cu adevărat zgomotoși, iar majoritatea dintre noi nu suntem zgomotoși.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că trebuie să ne facem auziți mult mai tare, în special sunt dezamăgită de tinerii americani. Ce naiba e în neregulă cu ei? Știi, erau destul de dispuși să protesteze împotriva multor altor lucruri care se întâmplau în lume, dar nu și împotriva propriilor probleme.</p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Treziți-vă, vă rog, treziți-vă!</p><cite>Tracy Chevalier, scriitoare</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Vorbea</strong><strong>ț</strong><strong>i despre locurile de munc</strong><strong>ă</strong><strong> pe care le-a</strong><strong>ț</strong><strong>i avut în Marea Britanie la început. Am vorbit la FILIT cu scriitori români, iar mulți dintre ei se plângeau de lipsa timpului pentru scris, deoarece aici în România nu exist</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>scriitori care s</strong><strong>ă</strong><strong> fac</strong><strong>ă</strong><strong> doar asta. Cam toată lumea are un loc de munc</strong><strong>ă</strong><strong> principal. Ce fel de job ați avut înainte de a începe să vindeți cărți și de a putea trăi doar din scris?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Am fost editor de carte, iar asta m-a învățat multe despre cercetare, deoarece am fost editor al unor cărți de referință despre scriitori și artiști, așa că a trebuit să fiu foarte precisă. Am învățat să fac cercetări istorice, iar asta m-a ajutat ulterior să fac cercetări pentru cărțile mele. De asemenea, am învățat cum să curăț cuvintele, cum să fac cuvintele mai bune. Dar, după un timp, m-am săturat de asta.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/570198945_805478668914060_4422656257445142858_n-1024x683.jpg" alt="Tracy Chevalier la Serile FILIT/ foto: FILIT" class="wp-image-20583" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/570198945_805478668914060_4422656257445142858_n-1024x683.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/570198945_805478668914060_4422656257445142858_n-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/570198945_805478668914060_4422656257445142858_n-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/570198945_805478668914060_4422656257445142858_n-1536x1025.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/570198945_805478668914060_4422656257445142858_n-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/570198945_805478668914060_4422656257445142858_n-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/570198945_805478668914060_4422656257445142858_n-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/570198945_805478668914060_4422656257445142858_n-48x32.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/570198945_805478668914060_4422656257445142858_n.jpg 2048w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Tracy Chevalier la Serile FILIT/ foto: FILIT</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Am vrut să îmi fac propria lucrare cu propriile mele cuvinte. Până la a doua mea carte, <em>Fata cu cercel de perl</em><em>ă</em>, nu am putut scrie cu normă întreagă. Sunt unul dintre norocoșii care pot scrie acum cu normă întreagă, fără a fi nevoită să fac și alte slujbe: predare, scriere creativă și jurnalism, pe care majoritatea prietenilor mei scriitori le fac.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă nu aș fi avut succesul pe care l-am avut, probabil că aș face în continuare editare de carte.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><a href="https://polirom.ro/top-10/4679-fata-cu-cercel-de-perl%C4%83.html"><strong><em>Fata cu cercel de perl</em></strong><strong><em>ă</em></strong></a><strong> v-a făcut cunoscută ca autoare în întreaga lume. Cum s-a născut ideea de a scrie aceast</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>carte? </strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cunoșteam pictura de mult timp. Sora mea a avut un poster cu ea, eu am avut un poster cu ea, iar mai târziu am aflat cine este pictorul. Am început să caut toate picturile de <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Johannes_Vermeer">Vermeer</a> din lume pentru a le privi. Iar într-o zi, doar zăceam în pat uitându-mă la o imagine cu <em>Fata cu cercel de perlă</em>, când mi-am dat seama că nu este un portret al unei persoane. Ea nu se uită la noi. Ea se uită la el. Este, de fapt, un portret al unei relații. Asta este ceea ce vedem eu, expresia de pe fața ei reflectă cum se simte în legătură cu el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deci, cine este ea? Am aflat că nu știm cine este, așa că, am zis, trebuie să inventez. Așa s-a întâmplat.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ce iubiți cel mai mult în procesul de scriere și din toată experiența care vine odată cu publicarea unei cărți, lansări publice, întâlniri cu cititorii?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Toate acele lucruri sunt diferite, foarte diferite. Procesul de scriere este cel mai greu. Cercetarea este distractivă. Îmi place. Trebuie să mă forțez să mă așez în fiecare zi la birou. E ca un fel de exercițiu. Nu-mi place să o fac, dar mă simt mai bine după ce am făcut-o.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De obicei, am un moment sau două în care se leagă totul. Cuvintele din mintea mea, ceea ce gândesc și ceea ce iese pe pagină, se potrivesc.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am această viziune despre gândul care este în mintea mea și apoi se transformă în cuvinte pe pagină, iar toate micile lucruri se desprind din el pe măsură ce coboară. Așa că ceea ce scriu este ca și cum nu ar fi niciodată 100% ceea ce gândesc. Acesta este idealul platonician aici. Și aceasta este realitatea. Întotdeauna se pierde ceva în procesul de a ajunge pe pagină. Cu toate acestea, persist.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Îmi place să editez, când pot să văd ce e în neregulă. Când reușesc să repar ceva e un sentiment plăcut.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.22.44-1024x768.jpeg" alt="Tracy Chevalier în Parcul Cișmigiu din București, octombrie 2025/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20584" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.22.44-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.22.44-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.22.44-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.22.44-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.22.44-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.22.44-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.22.44-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.22.44.jpeg 2040w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Tracy Chevalier în Parcul Cișmigiu din București, octombrie 2025/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Am remarcat că la seara FILIT ați spus că vă place să printați totul și să editați cu mâna, pe hârtie, apoi faceți modificările pe laptop.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, îmi place scrisul de mână. Pur și simplu mi se potrivește mai bine.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cât despre întâlnirile cu cititorii, cum vă fac să vă simțiți?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Ceea ce se întâmplă după publicare, e ceva foarte diferit, folosește un mușchi diferit. Atunci când scriu, sunt destul de izolată. Iar după ce public, ies din izolare. Știu că sunt mulți scriitori care urăsc asta, pentru că vor să rămână acolo, în intimitate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mie îmi place să ies, dar trebuie să spun că poate fi și obositor. Îmi place să întâlnesc cititorii. Sunt curioasă ce o să întrebe. Ei mă surprind mereu. Și sunt un bun reminder când îi întâlnesc, îmi amintesc pentru cine scriu. Nu scriu pentru mine, scriu pentru ei. Și este important pentru mine să mă conectez la cititori.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>V-ați sim</strong><strong>ț</strong><strong>it vreodat</strong><strong>ă</strong><strong> </strong><strong>subestimat</strong><strong>ă</strong><strong> pentru c</strong><strong>ă</strong><strong> sunteți o scriitoare, o femeie?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Este dificil să deslușesc asta, pentru că eu am primit mai multă atenție decât mulți autori.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.01-1024x768.jpeg" alt="" class="wp-image-20585" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.01-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.01-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.01-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.01-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.01-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.01-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.01-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-19-at-16.18.01.jpeg 2048w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Tracy Chevalier pe la Mănăstirea Stavropoleos din București, octombrie 2025/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Mulți scriitori publică ceva și se roagă pentru un interviu sau o recenzie, scriu o carte minunată, și nimic nu se întâmplă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sigur, de obicei munca mea este evaluată, dar nu primesc recenzii la fel de multe precum colegii mei bărbați. Văd asta. Cineva ca <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/William_Boyd_(writer)">William Boyd</a> sau <a href="https://polirom.ro/autori/757-ian-mcewan">Ian McEwan</a> este întotdeauna revizuit pe toate fronturile. Fiecare ziar are o recenzie a celei mai recente cărți. Poate că nu sunt în aceeași ligă cu ei, e în regulă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar, totuși, te întrebi, bine, ce se întâmplă aici? Nu știu dacă asta se întâmplă pentru că sunt femeie sau dacă ceea ce scriu, ficțiune istorică, nu este un gen luat atât de în serios. Așa că, dacă aș vrea să devin o scriitor mai serioasă, ar trebui să scriu un roman contemporan, un roman despre probleme actuale, un roman mai direct. Dar eu tind să fiu mai subtilă decât atât.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că femeile autoare primim mult mai multă atenție acum decât înainte, dar în continuare nu cred că se întâmplă la nivelul la care primesc autorii bărbați.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-b9f3bb2fe9a4d18183450a271587d240 wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit&nbsp;<a href="https://redirectioneaza.ro/cultura-la-duba/">AICI</a></sub></em></strong><sub>.</sub></p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-85ef4243cb71ea5ba2081b8b125750aa wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.</sub></em></strong></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/tracy-chevalier-scriitoare-sua-este-pe-cale-sa-devina-un-stat-autoritar-si-nu-inteleg-de-ce-tinerii-nu-sunt-pe-strazi/">Tracy Chevalier, scriitoare: &#8220;SUA este pe cale să devină un stat autoritar și nu înțeleg de ce tinerii nu sunt pe străzi.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>INTERVIU Michel Bussi, scriitor și cercetător în geopolitică: &#8220;Paradoxul epocii noastre: cu cât suntem mai sensibili la umanitate, cu atât mai mult avem tendința de a ne refugia în partide politice care speculează ideea că lumea merge prost.&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/michel-bussi-scriitor-si-cercetator-in-geopolitica-paradoxul-epocii-noastre-cu-cat-suntem-mai-sensibili-la-umanitate-cu-atat-mai-mult-avem-tendinta-de-a-ne-refugia-in-partide-politice-care-specu/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 23 Oct 2025 06:23:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[AI]]></category>
		<category><![CDATA[Autor]]></category>
		<category><![CDATA[Carti]]></category>
		<category><![CDATA[Cercetator]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura la duba]]></category>
		<category><![CDATA[Egene Ionesco]]></category>
		<category><![CDATA[Extrema dreapta]]></category>
		<category><![CDATA[Festival Literatura]]></category>
		<category><![CDATA[Fetita cu ochi albastri]]></category>
		<category><![CDATA[FILIT]]></category>
		<category><![CDATA[Francez]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Geopolitica]]></category>
		<category><![CDATA[Iași]]></category>
		<category><![CDATA[Inteligenta artificiala]]></category>
		<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[Le Pen]]></category>
		<category><![CDATA[Literatura]]></category>
		<category><![CDATA[Michel Bussi]]></category>
		<category><![CDATA[Nuferi Negri]]></category>
		<category><![CDATA[Pericol]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[roman politist]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitor]]></category>
		<category><![CDATA[Teatru absurd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=20378</guid>

					<description><![CDATA[<p>Michel Bussi este unul dintre cei mai citiți scriitori francezi contemporani, cărțile sale fiind traduse în 35 de limbi și vândute în milioane de exemplare în întreaga lume. Zilele acestea, autorul este unul dintre invitații speciali ai FILIT, cel mai important festival de literatură organizat în țara noastră, la Iași.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/michel-bussi-scriitor-si-cercetator-in-geopolitica-paradoxul-epocii-noastre-cu-cat-suntem-mai-sensibili-la-umanitate-cu-atat-mai-mult-avem-tendinta-de-a-ne-refugia-in-partide-politice-care-specu/">INTERVIU Michel Bussi, scriitor și cercetător în geopolitică: &#8220;Paradoxul epocii noastre: cu cât suntem mai sensibili la umanitate, cu atât mai mult avem tendința de a ne refugia în partide politice care speculează ideea că lumea merge prost.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><em><sub>foto: Cultura la dubă</sub></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Michel Bussi este unul dintre cei mai citiți scriitori francezi contemporani, cărțile sale fiind traduse în 35 de limbi și vândute în milioane de exemplare în întreaga lume. Zilele acestea, autorul este unul dintre invitații speciali ai <a href="https://www.filit-iasi.ro/program-filit-2025/">FILIT</a>, cel mai important festival de literatură organizat în țara noastră, la Iași.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cărțile sale, încadrate de criticii literari în genul romanului polițist, au primit numeroase premii în Franța. Cele mai cunoscute titluri au fost traduse și publicate la noi de Editura Polirom: <em>Fetița cu ochi albaștri</em>&nbsp;(2015, 2023),&nbsp;<em>Nuferi negri</em>&nbsp;(2018),&nbsp;<em>Legături de sânge</em>&nbsp;(2020),&nbsp;<em>La soarele neîmblânzit</em>&nbsp;(2022),&nbsp;<em>Nimic nu mi te poate șterge din minte</em>&nbsp;(2024),&nbsp;<em>Cod 612.</em>&nbsp;<em>Cine l-a ucis pe Micul Prinț?</em>&nbsp;(2025) și primul volum din seria pentru copii&nbsp;<em>N.E.O.</em>,&nbsp;<em>Căderea soarelui de fier</em>&nbsp;(2023).</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Însă, dincolo de activitatea prolifică de scriitor, Michel Bussi este la origine profesor de geografie și cercetător în geopolitică. Activează la cel mai prestigios centru de cercetare francez &#8211; <em>Centre National de la Recherche Scientifique</em>, CNRS – unde conduse o cercetare pe tema geogragrafie electorală.</strong> <strong>De altfel, ne-a povestit că a mai fost prezent în România în urmă cu 20 de ani, ca profesor, alături de studenții săi. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă, autorul vorbește despre parcursul său în literatură, despre pericolul pe care îl poate reprezenta inteligența artificială pentru lectură și pentru creierul uman și încearcă totodată să explice ascensiunea extremei drepte din Franța și din întreaga Europă.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>***</strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pentru </strong><strong>început, vă rog să ne povestiți cum s-a născut dorința sau nevoia dumneavoastră de a scrie?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Am scris dintotdeauna, de când îmi pot aminti. Am avut dorința de a scrie, de a inventa povești. Este ceva în mine, aveam impresia că pot prelungi poveștile pe care le citeam. Am avut mereu un fel de certitudine că trebuie să scriu măcar un roman. Apoi asta s-a întâmplat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De pe la 6 ani inventam povești pe drumul spre școală, le scriam pe bucăți de hârtie. Dar primul meu roman l-am terminat când aveam 30 de ani. În toți acei ani dintre am scris povești, scenarii, poezii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că pentru a scrie un roman, în special un roman așa cum îl înțeleg eu, trebuie să existe dragoste, istorie, pasiune, ceva care să aibă multă amploare. </p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Pentru mine, un roman nu este să scrii despre familia ta sau să scrii o cărticică de 100 de pagini. Pentru mine, un roman este o mare frescă, <br>cu sute de pagini, multe personaje. </p><cite>Michel Bussi, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Acest tip de roman necesită mult timp, multă muncă, multă cercetare, multă organizare. Și, prin urmare, este foarte greu de făcut când ai o altă meserie sau când urmezi studii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aveam multe, multe idei de romane. Dar, într-adevăr, scrierea acestui roman, nu am putut-o face decât când aveam puțin peste 30 de ani și aveam deja o meserie.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081626-1024x683.jpg" alt="Michel Bussi, scriitor/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20383" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081626-1024x683.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081626-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081626-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081626-1536x1024.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081626-2048x1365.jpg 2048w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081626-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081626-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081626-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081626-48x32.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Michel Bussi, scriitor/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>De unde a venit curajul de a vă lansa? Mulți tineri care sunt la început și se gândesc să publice ezită, poate se întreabă dacă au cu adevărat talent. Cum ați găsit încrederea necesară pentru a crede că ceea ce scrieți merită să fie publicat?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, aveți cu adevărat dreptate, este complicat să ai acest curaj. Această dilema există. Eu, când scriam primele mele romane și nu le publicasem încă, eram împărțit între două sentimente. Unul era să-mi spun că nu voi fi niciodată publicat, cartea mea nu este mai interesantă decât multe alte cărți care vor fi publicate. Deci, ceva care este în cele din urmă, cum să spun, un pic trist, dar și realist.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este puțin ca atunci când jucăm la loto. Oamenii se forțează să-și spună: joc, dar nu voi câștiga niciodată. Nu o să încep să-mi imaginez că devin milionar pentru că joc la loto. &nbsp;Apoi, există totuși o altă senzație, să spun că vreau să cred în asta, există ceva care mă împinge să cred în asta, să sper că ceea ce am scris este extraordinar și va întâlni cu siguranță cititori. Visăm exact cum jucăm la loto, ne spunem că nu sunt șanse, dar cum ar fi, totuși, dacă aș deveni milionar și voi putea face lucruri extraordinare. Așa e și cu cărțile, cum ar fi ca romanul meu să fie tradus în 40 de țări?</p>



<p class="wp-block-paragraph">E la fel, ne spunem că va deveni o carte tradusă în 40 de țări, etc. Și asta este ceea ce mi s-a întâmplat, ceea ce este extraordinar. Dar iată, și eu eram împărțit între cele două sentimente.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu aș putea să explic ce am făcut să ajung la acest succes. Cred că există o parte magică, de fapt, a succesului.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cum s-a impus genul romanului polițist în opera dumneavoastră și de ce v-ați dedicat acestui gen în mod special?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Știu că se spune asta despre romanele mele, dar eu nu sunt sigur că fac cu adevărat roman polițist. Nu reușesc să caracterizez cărțile mele ca aparținând cu adevărat genului polițist. În romanele mele, de altfel, nu sunt adesea polițiști, jandarmi. Adesea sunt eroine, eroi care caută adevărul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astăzi, literatura a evoluat și avem o întreagă parte a literaturii care este autoficțiune. Dar pentru mine literatura este foarte legată de faptul că spunem o poveste. Și această poveste în mod necesar ține de suspans, are legătură cu moartea, cu răzbunarea, cu gelozia, cu banii. Deci, pentru mine, toate poveștile conțin această dimensiune pe care am putea-o numi polițistă.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Mizerabilii </em>este o poveste polițistă. Shakespeare, din acest punct de vedere, nu spune decât povești polițiste. Tragediile grecești nu sunt decât povești polițiste în sensul că sunt povești de minciuni, trădare, crime, amenințări, vise, putere. Suntem în ceea ce am putea numi miezul unei povești polițiste.</p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Eu am impresia că nu fac decât să povestesc povești despre întunericul din sufletul omenesc sau, dimpotrivă, despre ceea ce are mai frumos.</p><cite>Michel Bussi, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Și cred că, de fapt, am început să vorbim despre romanul polițist în același timp, desigur, pentru că existau romane de investigație cu anchetatori, detectivi privați, dar și pentru că o parte din literatură a început să nu mai povestească de unde provine. A ajuns să spună în cele din urmă că cea mai importantă nu este povestea, ci altceva.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că o mare mare parte din ceea ce este scris ar putea să se încadreze, în sensul unui termen puțin mai larg, în literatura de suspans, în orice caz în ceva care menține cititorul în alertă, pentru că nu știe cu adevărat ce se va întâmpla cu personajele.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ați spus mai devreme că acum mulți scriu literatură autobiografică. De ce credeți că se întâmplă asta?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Literatura s-a democratizat foarte mult, mult mai mulți oameni scriu azi decât scriau acum un secol. Este mai ușor să scrii, oamenii sunt mai bine pregătiți. Înainte literatura era rezervată unei mici elite care ar fi trebuit să fi făcut suficiente studii pentru a se putea pretinde scriitori. Astăzi, o mare parte dintre oameni pot pretinde că sunt scriitori, sau, în orice caz, pot încerca să scrie. Este foarte bine, asta se întâmplă acum în toată arta, în general. Arta s-a democratizat, deci avem potențial mult mai mult talent.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar cineva care visează să scrie și care nu are neapărat talentul de a inventa o poveste, de a povesti o poveste, ei bine, se va gândi ce aș putea scrie? Voi scrie despre tatăl meu, voi scrie despre mama mea, voi scrie despre ceea ce eu am trăit, iubirea mea, etc.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și trebuie să fim cinstiți că, destul de des, astfel de literatură nu are un impact foarte mare, în afară de persoana în sine sau de cei apropiați care se pot simți afectați. De ce ar deveni această poveste o poveste universală? Trebuie ca această poveste de autoficțiune să prezinte un interes universal.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este adevărat, eu adesea consider că aceste narațiuni de autoficțiune pot fi într-o anumită banalitate, dar uneori ceea ce le salvează este talentul autorului. Însă cred că, totuși, în istoria literaturii, marile opere clasice pe care le știm sunt relativ rar narațiuni de autoficțiune și că abia foarte recent în istoria literaturii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Timp de secole întregi marile opere au fost romanești. Luați literatura rusă, spaniolă, franceză, avem opere romanești, nu avem oameni care să povestească doar o mică poveste de familie. Asta a apărut destul de recent.</p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Poate pentru că astăzi există uneori o formă de voyeurism. Vom vorbi despre un incest, despre intrigile dintr-o familie, posibil să atingă oamenii, societatea. Dar este oare un roman mare? Nu sunt sigur. </p><cite>Michel Bussi, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Eu rămân destul de convins că pentru un roman trebuie să inventezi personaje, să existe un cadru imaginar, romanesc.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată cred că uneori confundăm literatura cu scriitorul. Unii pot considera că a fi scriitor înseamnă neapărat a avea o lipsă de pudoare pentru a pune totul în scris. Scriitorii înșiși vor avea impresia că este ceva puțin terapeutic să vadă că iese din ei înșiși ceva care ar da naștere unei literaturi foarte puternice, pentru că oamenii vor fi interesați. Dar nu sunt deloc sigur.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că cei mai mulți scriitorii foarte mari care au realizat opere considerabile au avut o viață absolut neinteresantă.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="970" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251022_113718-1024x970.jpg" alt="Michel Bussi, scriitor, și Alexandra Tănăsescu, reporter/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20385" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251022_113718-1024x970.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251022_113718-300x284.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251022_113718-768x727.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251022_113718-1536x1455.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251022_113718-2048x1939.jpg 2048w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251022_113718-24x24.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251022_113718-36x34.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251022_113718-48x45.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Michel Bussi, scriitor, și Alexandra Tănăsescu, reporter/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Nu au avut neapărat o viață amoroasă plină de pasiune, nu au avut o viață politică intensă. &nbsp;Erau oameni care își petreceau timpul scriind. Balzac, Zolά sunt oameni care aveau o singură nebunie în viață &#8211; să scrie. Altfel, viața lor era absolut neinteresantă. Singurul lucru care îi transforma în genii era că petreceau zile și nopți scriind și producând pagini și pagini și pagini. De fapt, cred că destul de rar cineva are capacitatea de a scrie povești extraordinare și de a și a trăi extraordinar de intens. De exemplu, oameni ca Saint-Exupéry, dar, totuși nu era cazul obișnuit al scriitorilor. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Și cred că nu este nicio condiție necesară pentru a fi un mare scriitor să ai tu însuți o viață extraordinară.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ce v-ar plăcea să scrieți și nu ați reușit încă să o faceți?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Interesantă întrebare. Nu știu dacă mai am cu adevărat chef să încep ceva cu totul nou. Poate o piesă de teatru. Îmi place să merg la teatru. Ador teatrul, ador să dialoghez. De altfel, întreaga mea operă a fost adaptată pentru teatru. Dar este adevărat că nu am scris direct pentru teatru și este ceva, da, care mi-ar plăcea foarte mult.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Sunteți familiarizat cu opera lui Eugène Ionesco?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, cu siguranță. În Franța, se cunoaște cu siguranță mult Ionesco. L-am studiat la școală, l-am citit, i-am văzut piesele jucate în teatru. În Franța cred că Ionesco este foarte asociat cu liceul, atunci este momentul în care învățăm teatrul absurd – Cântăreața Cheală, Rinocerii.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Așa se întâmplă și în liceele din România.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Ionesco place foarte mult adolescenților pentru că e ceva diferit față de literatura clasică, de poezie, de poveștile de dragoste, are acea nebunie care atrage.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Când vine vorba de procesul dumneavoastră de scris, scrieți doar atunci când vă simțiți inspirat sau urmați o rutină zilnică menită să provoace sau să stimuleze această inspirație?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Scriu tot timpul. Am mereu o poveste la care lucrez, o fac să progreseze. Uneori există inspirație, alteori există mai puțin. Dar am nevoie să continui mereu. Clar nu trebuie să ne oprim din scris. De altfel, nu cred prea mult în această idee a inspirației în care vom putea scrie un prim draft perfect. Cred că trebuie să forțăm lucrurile. Uneori vom lucra timp de trei ore și, în final, a doua zi, vom reciti și vom păstra doar 10% din ceea ce am făcut.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar a fost necesar să treacă aceste trei ore pentru a obține o idee, o frază despre care să spunem: &#8220;Ah, asta nu e rău.&#8221;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu cred deloc că lucrurile vor cădea din cer prin miracol. Nu, este muncă. Da, ideea romanului poate apărea în niște flash-uri, dar asta este teoria. Este ceva care este virtual, este romanul ideal spre care vrem să mergem. Pentru ca asta să existe trebuie să ne cufundăm în cuvinte și în detalii. Și asta caracterizează, de altfel, un roman. Este ceva în care timpul aproape se oprește. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Timpul de scriere este mult mai lung decât timpul de citire, așa că vom petrece o săptămână scriind un capitol care, de fapt, va putea fi citit în treizeci de minute.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Peste tot în lume, există această lamentare legată de faptul că oamenii nu mai citesc la fel de mult ca înainte. Credeți că este adevărat? Și dacă da, care ar fi, în opinia dumneavoastră, motivele?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, este adevărat, desigur, chiar dacă în Franța, din fericire, cartea are încă o mare importanță, cititul scade vertiginos în special în rândul tinerilor. &nbsp;Motivele sunt foarte cunoscute: este concurența. Eu aparțin unei generații în care cititul era singura distracție care îți permitea să evadezi, să descoperi lumea, să treci peste interdicții.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu aveam acces la filme în afara cinematografului, nu erau seriale, nu era internet. </p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Trăim una dintre marile revoluții culturale din ultimele 50 de ani, azi orice copil sau adolescent are acces nelimitat la imagini, la seriale, <br>la filme, la videoclipuri, la tot.</p><cite>Michel Bussi, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Și atunci timpul dedicat, teoretic, cărții este mâncat de o mulțime de alte lucruri, de jocurile video. Nu mai există timp pentru intimitatea de a citi o poveste.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și nu spun că tinerii au mai puțin chef de citit, cred că vedem regulat fenomene literare care apar și care fac ca tinerii să revină la citit. Dar acest timp este concurat de multe alte lucruri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că în special pentru băieți dezvoltarea jocurilor video foarte imersive intră direct în concurență cu experiența de lectură, pentru că avem impresia că pătrundem într-o lume, că suntem actori, că putem acționa, că putem face să evolueze lumi paralele. Este, într-un fel, ceea ce simțeam eu citind. Poate că dacă m-aș fi născut astăzi, aș fi căzut în aceste jocuri video care permit construirea de universuri paralele.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="683" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081830-1024x683.jpg" alt="Michel Bussi, scriitor/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-20384" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081830-1024x683.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081830-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081830-768x512.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081830-1536x1024.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081830-2048x1365.jpg 2048w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081830-930x620.jpg 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081830-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081830-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/10/IMG_20251023_081830-48x32.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Michel Bussi, scriitor/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Apoi, serialele, seriile lungi cu mai multe sezoane, cum ar fi Stranger Things, intră în concurență cu saga literară. A citi presupune o altă concentrare, o muncă a creierului diferită, un efort suplimentar. Serialul tv este ceva facilitat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astăzi universurile imaginare sunt, totuși, limitate de costurile de producție. Deci, literatura are încă acest avantaj. Dacă scrieți literatură fantastică nu costă nimic, în schimb a produce un serial fantastic costă extrem de mult.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mâine, cu AI, putem reduce aceste costuri și inventa universuri vizuale extraordinare. Tinerii vor putea produce aceste universuri de acasă, așa că în loc să se așeze la tastatură să-și scrie povestea, pot să se așeze în fața ecranului și să producă filme pur și simplu, cu ajutorul unei inteligențe artificiale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Poate că acesta este cel mai mare pericol pentru carte. </p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Astăzi, dacă există un geniu care se naște undeva cu o imaginație extraordinară, nu are altă alegere decât să-și scrie povestea. Mâine, poate că același geniu va putea să-și facă seria sau filmul său <br>fără să mai treacă prin cuvinte.</p><cite>Michel Bussi, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Cum să salvăm literatura din asta? E complicat. În Franța se vorbește despre <em><a href="https://www.theguardian.com/books/2023/aug/02/the-gutenberg-parenthesis-the-age-of-print-and-its-lessons-for-the-age-of-the-internet-by-jeff-jarvis-review">Paranteza Gutenberg</a></em>, care ridică întrebarea: este oare cartea doar o perioadă, o paranteză din istorie? Nu știu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Poate că literatura va rămâne, dar va trece sub alte forme: cartea audio deja există. Dar, totuși, sunt actori care interpretează. Deci, de fapt, ascultăm, nu mai citim. Creierul lucrează puțin diferit. Poate că mâine va trece prin alte forme hibride, de cărți cu imagini video în spate. Toate astea vor exista, sub o formă sau alta.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Sunteți de profesie geograf, sunteți de asemenea profesor și cercetător în geopolitică. Studiați comportamentele electorale în funcție de apartenența geografică a electorilor. Cum explicați ascensiunea extremei drepte în Franța în ultimii ani?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Extrema dreaptă crește peste tot, în special în Europa, dar Franța este, fără îndoială, țara din Europa în care extrema dreaptă a fost puternică dinainte, deja de 40 de ani. În anii &#8217;90 sau începutul anilor 2000 extrema dreaptă era deja puternică în Franța, în timp ce nu exista, în orice caz foarte puțin, în Anglia sau în Germania, de exemplu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deci, undeva, țările Europei au ajuns Franța din urmă în ceea ce privește asta. Eu, de exemplu, am votat prima dată acum 40 de ani, iar atunci Frontul Național a obținut un scor mare. Cred că Jean-Marie Le Pen avea 12% sau 13%, dar se întâmpla acum 40 de ani.</p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Eu am crescut cu această idee, a pericolului extremei drepte, pentru că ei își spun că într-o zi vor fi la putere. În Franța avem această impresie că totul se poate schimba la următoarele alegeri și că ei vor câștiga.</p><cite>Michel Bussi, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Apoi a existat mereu un reflex republican cetățenesc pentru ca, în cele din urmă, să nu obțină puterea. Dar de fiecare dată ne spunem că nu va funcționa data viitoare, că vor prelua puterea, pentru că de fiecare dată progresează în sondaje.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Dar cum să explicați acest progres?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Într-o primă etapă există ideea că ei nu au avut niciodată puterea și, prin urmare, joacă mult pe ideea că în Franța există alternanțe între dreapta și stânga, că ei propuneau ceva diferit, nou și, prin urmare, o mare parte din oameni care ar fi putut fi dezamăgiți își spun: nu am încercat niciodată asta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De fapt, e ceea ce s-a întâmplat &nbsp;cu Meloni în Italia, chiar și cu Trump în Statele Unite, adică nu am încercat, chiar dacă este parțial fals, că politica pe care o duce este o politică care poate semăna cu altele.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar totuși, există acest aspect, este o ofertă politică nouă, sunt oameni noi care nu au fost deja la putere.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Apoi, în Franța există Rassemblement National, au început să poarte cravate, costume, să vorbească foarte calm, au devenit politicieni care nu mai au discursuri atât de extremiste ca înainte. În orice caz, care apăreau ca fiind oameni responsabili. Acum e un fel de normalizare în raport cu afirmațiile anterioare, ceea ce face destul de dificil să distingi un ales al Rassemblement National de un alt ales de dreapta clasică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Suntem, totuși, destul de departe de discursurile lui Trump sau de discursurile populiste. Franța, astăzi, încă nu funcționează așa din punct de vedere politic. Politicienii au încă nevoie să arate că sunt responsabili.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și ne întoarcem la carte. De exemplu, oamenii din Rassemblement National, cum ar fi <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Jordan_Bardella">Jordan Bardella</a>, au avut nevoie să scrie. El este foarte tânăr, sub 30 de ani, dar a avut nevoie să scrie o carte, o a doua carte pentru a arăta că nu este doar un populist. Că face parte din elită, că dacă scrie o carte are cultură. Este ceva foarte înrădăcinat în viața politică franceză. Și, prin urmare, face ca granițele să fie mult mai neclare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Franța, mult timp din cauza faptului că Jean-Marie Le Pen, la început, avea declarații cu adevărat antisemite, a existat un baraj foarte puternic, asta era acum 40 de ani. Azi toate astea au fost puțin uitate și, în cele din urmă, dreapta clasică și extrema dreaptă din Franța sunt practic deja aliați.</p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Dacă mâine vor avea puterea va fi foarte greu să distingi ce este din discursul extremei drepte sau al dreptei, în opinia mea.</p><cite>Michel Bussi, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Și apoi, pentru a încheia, bineînțeles cred că mass-media joacă un rol important.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cetățenii sunt astăzi mai puțin rasisti, mai deschiși la condiția femeii, la gen, la multe subiecte, sunt mult mai deschiși decât erau acum 50 de ani. Dar, cu toate acestea, asta se traduce printr-un vot mult mai la dreapta, mult mai extremist decât era cazul înainte. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Este un fel de paradox care, fără îndoială, se explică prin conținutul mediatic, prin faptul că înainte exista o presă de opinie, iar astăzi presa, fie că sunt ziare, televiziuni, radiouri, este în mâinile unor mari grupuri, adesea ale unor mari moguli, care livrează un discurs ce va viza țapi ispășitori, va viza străini, va viza militanții ecologiști, etc. Și astfel creează condițiile care le permit să se mențină la putere. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Asta este ceea ce s-a schimbat fundamental, modul în care oamenii se informează sau că discursul mediatic este compus astăzi de o parte a puterii. Asta se întâmplă în Statele Unite, evident, prin rețelele sociale, prin canalele de știri 24 de ore din 24, etc. Este ceea ce formează opinia oamenilor.</p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Așadar, chiar dacă oamenii sunt astăzi poate mai toleranți, totuși, au un vot mai extremist. Este unul dintre paradoxurile epocii noastre. <br>E îngrijorător.</p><cite>Michel Bussi, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">După aceea, eu am o teorie. Cred că umanitatea, în general, este mai empatică, este mai sensibilă. Adică nu mai mergem astăzi să asistăm la execuții publice. Suntem mult mai emoționați de o viață umană astăzi decât eram acum 50 sau 100 de ani. Adică, iată, umanitatea a progresat și ceea ce ne face mai sensibili, în cele din urmă, ne determină să dorim o societate mai sigură și mai autoritară.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De exemplu, dacă iau exemplul feminicidelor, care reprezintă o problemă peste tot, este și în Franța. Acum 50 de ani și 100 de ani nu ne interesa așa tare de o femeie care era bătută de soțul ei sau chiar care murea sub lovituri. Soțul ei era în natura lucrurilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astăzi suntem foarte emoționați când un bărbat își ucide soția. Paradoxal, asta trimite la ideea că este nevoie de mai multă autoritate, că lumea merge mai rău.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În sfârșit, iată, acesta este paradoxul: că, de fapt, cu cât suntem mai sensibili în cele din urmă la umanitate și la moartea altora și la mizeria altora, cu atât mai mult avem sentimentul că lumea merge prost. Astfel, cu atât mai mult avem tendința de a ne refugia în valori sau în partide politice care speculează ideea că lumea merge prost.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-b9f3bb2fe9a4d18183450a271587d240 wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit&nbsp;<a href="https://redirectioneaza.ro/cultura-la-duba/">AICI</a></sub></em></strong><sub>.</sub></p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-85ef4243cb71ea5ba2081b8b125750aa wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.</sub></em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/michel-bussi-scriitor-si-cercetator-in-geopolitica-paradoxul-epocii-noastre-cu-cat-suntem-mai-sensibili-la-umanitate-cu-atat-mai-mult-avem-tendinta-de-a-ne-refugia-in-partide-politice-care-specu/">INTERVIU Michel Bussi, scriitor și cercetător în geopolitică: &#8220;Paradoxul epocii noastre: cu cât suntem mai sensibili la umanitate, cu atât mai mult avem tendința de a ne refugia în partide politice care speculează ideea că lumea merge prost.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Scriitorii Tracy Chevalier, Junot Díaz și Michel Bussi vin la FILIT 2025</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/scriitorii-tracy-chevalier-junot-diaz-si-michel-bussi-vin-la-filit-2025/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Mihăescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 12 Sep 2025 10:11:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[2025]]></category>
		<category><![CDATA[autori]]></category>
		<category><![CDATA[Festival Literatura]]></category>
		<category><![CDATA[FILIT]]></category>
		<category><![CDATA[Iași]]></category>
		<category><![CDATA[Invitati]]></category>
		<category><![CDATA[Junot Diaz]]></category>
		<category><![CDATA[Lectura]]></category>
		<category><![CDATA[Michel Bussi]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Program]]></category>
		<category><![CDATA[Pulitzer]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitori]]></category>
		<category><![CDATA[Tracy Chevalier]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=20010</guid>

					<description><![CDATA[<p>foto: Andrei Popa Cunoscuta scriitoare Tracy Chevalier, autoarea volumului „Fata cu cercel de perlă”, Junot Díaz, câștigătorul Premiului Pulitzer pentru ficțiune, precum și Michel Bussi, unul dintre cei mai citiți scriitori francezi contemporani, sunt invitații speciali ai FILIT 2025, cel mai important festival de literatură organizat în țara noastră, la Iași. FILIT se află la&#8230;&#160;</p>
<div class="read-more-wrapper"><a href="https://culturaladuba.ro/scriitorii-tracy-chevalier-junot-diaz-si-michel-bussi-vin-la-filit-2025/" class="button button-secondary" rel="bookmark">Citeste in continuare<span class="screen-reader-text">Scriitorii Tracy Chevalier, Junot Díaz și Michel Bussi vin la FILIT 2025</span></a></div>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/scriitorii-tracy-chevalier-junot-diaz-si-michel-bussi-vin-la-filit-2025/">Scriitorii Tracy Chevalier, Junot Díaz și Michel Bussi vin la FILIT 2025</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><em><sub>foto: Andrei Popa</sub></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cunoscuta scriitoare Tracy Chevalier, autoarea volumului „Fata cu cercel de perlă”, Junot Díaz, câștigătorul Premiului Pulitzer pentru ficțiune, precum și Michel Bussi, unul dintre cei mai citiți scriitori francezi contemporani, sunt invitații speciali ai FILIT 2025, cel mai important festival de literatură organizat în țara noastră, la Iași. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>FILIT se află la a 13-a ediție și se va desfășura în perioada 22-26 octombrie 2025.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Tracy CHEVALIER</strong>&nbsp;s-a născut în 1962 şi a copilărit în Washington. A părăsit SUA în 1984, stabilindu-se în Anglia. După ce a lucrat câţiva ani ca redactor, a obţinut un masterat în literatură la University of East Anglia. A debutat în 1997 cu romanul&nbsp;<em>Albastru pur</em>, ce s-a bucurat imediat de un succes răsunător. Doi ani mai târziu a apărut&nbsp;<em>Fata cu cercel de perlă</em>, considerat de&nbsp;<em>Publishers Weekly</em>&nbsp;„fenomen editorial”, atingând în scurt timp cifra record de un milion de exemplare. În anul 2000, lanţul de librării Barnes &amp; Noble i-a acordat premiul pentru una dintre cele mai bine vândute cărţi în SUA. </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="568" height="676" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/TCheadcropped2.jpg" alt="" class="wp-image-20012" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/TCheadcropped2.jpg 568w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/TCheadcropped2-252x300.jpg 252w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/TCheadcropped2-20x24.jpg 20w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/TCheadcropped2-30x36.jpg 30w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/TCheadcropped2-40x48.jpg 40w" sizes="auto, (max-width: 568px) 100vw, 568px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Tracy Chevalier/ foto: tracychevalier.com</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Romanul a fost recompensat cu premiul cititorilor revistelor&nbsp;<em>People</em>,&nbsp;<em>Time</em>&nbsp;şi&nbsp;<em>Elle</em>. În anul 2001 a publicat un al treilea roman,&nbsp;<em>Îngeri căzători</em>, frescă a Angliei eduardiene, aflat luni de zile pe lista de bestsellere din Anglia şi SUA. Au urmat, printre altele,&nbsp;<em>Ultima fugară</em>&nbsp;(2013) şi&nbsp;<em>La marginea livezii</em>&nbsp;(2016). Tracy Chevalier a adus un suflu nou romanului de atmosferă, în care reconstituirea istorică îi fascinează pe cititorii de toate gusturile, de la rafinaţi până la adolescenţi. La Editura Polirom au apărut, unele în mai multe ediţii,&nbsp;<em>Albastru pur</em>,&nbsp;<em>Fata cu cercel de perlă</em>,&nbsp;<em>Îngeri căzători</em>,&nbsp;<em>Doamna şi licornul</em>,&nbsp;<em>Simetria de temut</em>,&nbsp;<em>Făpturi uluitoare</em>,&nbsp;<em>Ultima fugară</em>,&nbsp;<em>La marginea livezii</em>&nbsp;şi&nbsp;<em>Un singur fir</em>. (sursa: polirom.ro)</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Junot Díaz</strong>&nbsp;s-a născut în 1968 la Santo Domingo, Republica Dominicană, dar s-a mutat împreună cu familia în America, la New Jersey, unde a avut parte de ani întregi de sărăcie. În timpul facultăţii cunoaşte o serie de scriitori de renume, printre care Toni Morrison, iar aceştia îl încurajează să se orienteze spre o carieră literară. În prezent este profesor de&nbsp;<em>creative writing&nbsp;</em>la MIT şi redactor coordonator la Boston Review. Volumul de povestiri&nbsp;<em>Drown</em>, cu care Junot Díaz a debutat în 1996, a fost un adevărat eveniment literar: întîmpinat de critici cu un entuziasm fără precedent şi distins cu PEN/Malamud Award, a devenit un bestseller naţional şi, în acelaşi timp, un reper de neocolit al prozei contemporane. </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="640" height="325" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Junot-Diaz6_2.jpeg" alt="" class="wp-image-20013" style="width:758px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Junot-Diaz6_2.jpeg 640w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Junot-Diaz6_2-300x152.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Junot-Diaz6_2-24x12.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Junot-Diaz6_2-36x18.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Junot-Diaz6_2-48x24.jpeg 48w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Junot Diaz/ foto: iowareview.org</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">De acelaşi succes se bucură şi romanul&nbsp;<em>Scurta şi minunata viaţă a lui Oscar Wao&nbsp;</em>(2007), cîştigător al National Book Critics Circle Award 2007 şi al Premiului Pulitzer 2008: o poveste hilară şi înduioşătoare, dar, în acelaşi timp, o experienţă lingvistică unică, pentru că în proza extraordinar de bogată a lui Díaz se confruntă nu doar două lumi, ci şi două limbaje, două feluri de a vedea şi a descrie lumea, într-un aliaj ameţitor de engleză şi spaniolă, de rigoare ştiinţifică şi culoare vernaculară. (sursa: polirom.ro)</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Michel&nbsp;BUSSI</strong>, născut în 1965 la Louviers (Haute-Normandie, Franţa), este unul dintre cei mai citiţi autori francezi contemporani, operele sale fiind traduse în peste 35 de limbi. De formaţie geograf, mult timp profesor la Universitatea din Rouen, a început să scrie în anii 1990, dar a publicat primul roman,&nbsp;<em>Code Lupin</em>, abia în 2006, acesta atingând repede cifra record de nouă ediţii. I-au urmat alte titluri:&nbsp;<em>Omaha crimes</em>&nbsp;(2007),&nbsp;<em>Mourir sur Seine</em>&nbsp;(2008),&nbsp;<em>Sang famille</em>&nbsp;(2009),&nbsp;<em>Nymphéas noirs</em>&nbsp;(2011), ultimul fiind cel mai premiat roman poliţist francez în 2011. </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="682" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Bussi-Michel_foto-credit-Dyod-–-Agence-Opale-–-Leemage-682x1024.jpg" alt="" class="wp-image-20014" style="width:589px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Bussi-Michel_foto-credit-Dyod-–-Agence-Opale-–-Leemage-682x1024.jpg 682w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Bussi-Michel_foto-credit-Dyod-–-Agence-Opale-–-Leemage-200x300.jpg 200w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Bussi-Michel_foto-credit-Dyod-–-Agence-Opale-–-Leemage-768x1153.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Bussi-Michel_foto-credit-Dyod-–-Agence-Opale-–-Leemage-1023x1536.jpg 1023w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Bussi-Michel_foto-credit-Dyod-–-Agence-Opale-–-Leemage-1364x2048.jpg 1364w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Bussi-Michel_foto-credit-Dyod-–-Agence-Opale-–-Leemage-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Bussi-Michel_foto-credit-Dyod-–-Agence-Opale-–-Leemage-24x36.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Bussi-Michel_foto-credit-Dyod-–-Agence-Opale-–-Leemage-32x48.jpg 32w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/09/Bussi-Michel_foto-credit-Dyod-–-Agence-Opale-–-Leemage-scaled.jpg 1705w" sizes="auto, (max-width: 682px) 100vw, 682px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Michel Bussi/ foto: Dyod photography/Opale/Leemage/Les Presses de la Cité </sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Următorul succes,&nbsp;<em>Un avion sans elle</em>&nbsp;(2012), l-a propulsat printre cei mai reputaţi autori contemporani de romane poliţiste, dovadă distincţiile obţinute: Prix Maison de la Presse 2012, Prix du Roman populaire 2012, premiul pentru cel mai bun roman poliţist francofon. În 2020 a publicat romanul&nbsp;<em>Au soleil redouté</em>, un omagiu adus Agathei Christie, după cum spune însuşi autorul. Multe dintre cărţile sale au fost adaptate pentru televiziune. Michel Bussi a publicat, de asemenea, povestiri, lucrări de non-ficţiune şi mai multe romane pentru copii. La Editura Polirom au apărut romanele:&nbsp;<em>Fetiţa cu ochi albaştri</em>&nbsp;(2015, 2023),&nbsp;<em>Nuferi negri</em>&nbsp;(2018),&nbsp;<em>Legături de sânge&nbsp;</em>(2020),&nbsp;<em>La soarele neîmblânzit</em>&nbsp;(2022),&nbsp;<em>Nimic nu mi te poate şterge din minte</em>&nbsp;(2024) şi primul volum din seria pentru copii&nbsp;<em>N.E.O.</em>,&nbsp;<em>Căderea soarelui de fier</em>&nbsp;(2023). (sursa: polirom.ro)</p>



<p class="wp-block-paragraph">Într-un eveniment dedicat unui volum special, ce va apărea la Editura Muzeelor Literare, se vor reuni <strong>3 scriitori ucraineni consacrați</strong>, implicați direct în războiul din Ucraina: <strong>Olena Herasymiuk</strong> (poetă, participantă la acțiuni de luptă, paramedic, activistă civică), <strong>Pavlo Matiușa </strong>(poet, prozator, traducător, căpitan în Forțele Armate ale Ucrainei), <strong>Serhii Demciuk </strong>(scriitor, jurnalist, soldat în cea de-a Doua Legiune Internațională pentru Apărarea Ucrainei).</p>



<p class="wp-block-paragraph">La FILIT 2025 vor participa și alți scriitori internaționali de renume, traduși în mai multe limbi și laureați ai unor premii și distincții prestigioase, precum: Nick Bradley (Regatul Unit), Eugène (Elveția), Dorota Masłowska (Polonia), Alma Mathijsen (Țările de Jos), Judith Poznan (Germania), Nikola Scott (Germania), Leo Vardiashvili (Georgia, Regatul Unit), Carlo Vecce (Italia), Isidoros Zourgos (Grecia). </p>



<p class="wp-block-paragraph">Lor li se vor alătura autori români, apreciați pentru contribuțiile literare: Shauki Al-Gareeb, Cezarina Anghilac, Lorina Bălteanu, Ioana Bâldea Constantinescu, Florin Bican, Corin Braga, Mimi Brănescu, Ruxandra Cesereanu, Marian Coman, Bogdan Crețu, Silvia Dumitru, Cristian Fulaș, Tudor Ganea, Andrei Gorzo, Ciprian Mitoceanu, Veronica D. Niculescu, Daniela Rațiu, Andreea Răsuceanu, Ligia Ruscu, Radu Vancu, Alina Voinea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, sunt invitați poeții Marius Aldea, Radu Andriescu, Șerban Axinte, Cristina Drăghici, Victor Fală, Dóra Mărcuțiu-Rácz, Oana Paler, Bogdan-Alexandru Petcu, George State, Aleksandar Stoicovici, János Szántai, Ioana Vintilă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și scenaristul și regizorul Cristian Mungiu se află pe lista de invitați. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Prezenți la FILIT 2025 vor fi și traducătorii străini, cu o contribuție esențială în promovarea literaturii române și în traducerea și publicarea autorilor români pe plan internațional: Sindre Andersen (Norvegia), Anita Bernacchia (Italia), Monica Cure (România/SUA), Peter Groth (Germania), Laure Hinckel (Franța), Radosława Janowska-Lascar (Polonia), Đura Miočinović (Serbia), Corina Oproae (Spania), Szonda Szabolcs (România – limba maghiară), Jiřina Vyorálková (Cehia).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Numele menționate anterior formează prima parte a invitaților la FILIT 2025, iar lista completă a invitaților speciali (inclusiv scriitori, manageri culturali, editori, jurnaliști și artiști) va fi dezvăluită în scurt timp.</p>



<p class="wp-block-paragraph">FILIT este un eveniment anual organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași și finanțat de Consiliul Județean Iași. Ediția de anul acesta este sprijinită de Primăria Municipiului Iași și se desfășoară sub înaltul patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România și sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Mai multe detalii vor fi publicate pe site-ul&nbsp;<a href="http://www.filit-iasi.ro/">www.filit-iasi.ro</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-ebe938eef8b85779f4d532461d97d33b wp-block-paragraph"><sub><strong><em>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit&nbsp;<a href="https://redirectioneaza.ro/cultura-la-duba/">AICI</a></em></strong>.</sub></p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-85ef4243cb71ea5ba2081b8b125750aa wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.</sub></em></strong></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/scriitorii-tracy-chevalier-junot-diaz-si-michel-bussi-vin-la-filit-2025/">Scriitorii Tracy Chevalier, Junot Díaz și Michel Bussi vin la FILIT 2025</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Scriitorul Bogdan Crețu este nominalizat la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură pentru romanul &#8220;Mai puțin decât dragostea&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/scriitorul-bogdan-cretu-este-nominalizat-la-premiul-uniunii-europene-pentru-literatura-pentru-romanul-mai-putin-decat-dragostea/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 06 Mar 2025 12:56:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Autor]]></category>
		<category><![CDATA[Bogdan Cretu]]></category>
		<category><![CDATA[Creative Europe]]></category>
		<category><![CDATA[Lista scurta]]></category>
		<category><![CDATA[Mai putin decat dragostea]]></category>
		<category><![CDATA[Nominalizat]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Premiul Uniunii Europene pentru Literatură]]></category>
		<category><![CDATA[Roman]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitor]]></category>
		<category><![CDATA[Uniunea Europeana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=18477</guid>

					<description><![CDATA[<p>Bogdan Crețu a fost inclus pe lista scurtă a nominalizaților la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură 2025 pentru romanul Mai puțin decât dragostea, publicat la Editura Polirom în 2023. 13 autori se află, în total, pe această listă. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/scriitorul-bogdan-cretu-este-nominalizat-la-premiul-uniunii-europene-pentru-literatura-pentru-romanul-mai-putin-decat-dragostea/">Scriitorul Bogdan Crețu este nominalizat la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură pentru romanul &#8220;Mai puțin decât dragostea&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Bogdan Crețu a fost inclus pe lista scurtă a nominalizaților la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură 2025 pentru romanul <em>Mai puțin decât dragostea</em>, publicat la Editura Polirom în 2023. 13 autori se află, în total, pe această listă. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Povestea de dragoste dintre voluntara, intransigenta, imprevizibila fiică a unui fost torționar și fiul fostei victime a acestuia îi oferă prozatorului Bogdan Crețu prilejul să facă în noul lui roman un portret al României din intervalul cuprins între anii ’50 (cu eflorescența temnițelor comuniste) și contemporaneitatea receptivă la mișcarea #metoo. Un portret relevant și foarte realist: torționarul e judecat doar de propriul copil, altfel rămânând prosper și liber până la moarte, viața deținutului politic e distrusă pentru totdeauna, iar urmașii lor direcți, marcați într-un fel sau altul de compromisurile și dramele familiale, nu se vor regăsi pe deplin niciodată. Întrețesute, cele două fire narative asigură tensiunea din <em>Mai puțin decât dragostea</em>, o carte densă, dramatică, puternică.” (Mariana Codruț)</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="600" height="933" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/03/35685769-1.jpg" alt="" class="wp-image-18481" style="width:367px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/03/35685769-1.jpg 600w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/03/35685769-1-193x300.jpg 193w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/03/35685769-1-15x24.jpg 15w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/03/35685769-1-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/03/35685769-1-31x48.jpg 31w" sizes="auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Bogdan CREȚU</strong> (n. 1978) este profesor doctor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Între 2013 și 2022 a fost director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Este redactor-șef al revistei <em>Timpul</em>. Membru PEN România. A publicat opt volume de critică literară, dintre care cel mai important este <em>Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir</em> (ediția a II-a, Editura Cartier, 2021). Lucrările sale au fost distinse cu mai multe premii. A contribuit cu numeroase studii la volume academice din țară și din străinătate, a editat, a îngrijit și a prefațat multiple antologii. Ține o rubrică de cronică literară în revista <em>Observator cultural</em>. La Editura Polirom a mai publicat romanele <em>Cornul inorogului</em> (2021) și <em>Nichita. Poetul ca și soldatul</em> (2022). (sursa: Polirom)</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mai mulți români au câștigat de-a lungul ultimilor ani Premiul Uniunii Europene pentru Literatură:</p>



<ul class="wp-block-list">
<li><strong>2022</strong> – <a href="https://www.euprizeliterature.eu/author/raluca-nagy" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Raluca Nagy</a> (<em>Teo de la 16 la 18)</em></li>



<li><strong>2019</strong> – <a href="https://culturaladuba.ro/tatiana-tibuleac-scriitoare-lumea-crede-ca-daca-cineva-pleaca-trebuie-sa-aiba-un-loc-pe-care-sa-il-numeasca-acasa-in-capul-meu-nu-a-fost-niciodata-asa/">Tatiana Țîbuleac</a> (<em>Grădina de sticlă</em>)</li>



<li><strong>2018</strong> – <a href="https://www.euprizeliterature.eu/sites/default/files/2022-01/eupl%20winners_21-11.pdf" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Ioana Pârvulescu</a>, laureat al concursului de scriere creativă <em>“Povești europene”</em> (<em>O voce</em>)</li>



<li><strong>2016 </strong>– <a href="https://www.euprizeliterature.eu/author/claudiu-m-florian" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Claudiu Mihail Florian</a> (<em>Vârstele jocului. Strada Cetății</em>)</li>



<li><strong>2013 </strong>– <a href="https://www.euprizeliterature.eu/author/ioana-parvulescu" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Ioana Pârvulescu</a> (<em>Viața începe vineri)</em></li>



<li><strong>2010 </strong>– <a href="https://www.euprizeliterature.eu/author/razvan-radulescu" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Răzvan Rădulescu</a> (<em>Teodosie cel Mic</em>)</li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph">Un juriu format din 7 membri va anunța câștigătorul de anul acesta pe 16 mai. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Premiul Uniunii Europene pentru Literatură este organizat de Federația Europeană a Editurilor și de European and International Booksellers Federation (EIBF) și sprijinit de programul Creative Europe al Uniunii Europene </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/scriitorul-bogdan-cretu-este-nominalizat-la-premiul-uniunii-europene-pentru-literatura-pentru-romanul-mai-putin-decat-dragostea/">Scriitorul Bogdan Crețu este nominalizat la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură pentru romanul &#8220;Mai puțin decât dragostea&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cele mai vândute cărți la Gaudeamus: &#8220;Brățară pe glezna ta&#8221;, de Radu Paraschivescu, &#8220;Templul Umbrelor&#8221;, de Igor Bergler, &#8220;Oraşul şi zidurile sale incerte&#8221;, de &#8220;Haruki Murakami&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/cele-mai-vandute-carti-la-gaudeamus-bratara-pe-glezna-ta-de-radu-paraschivescu-templul-umbrelor-de-igor-bergler-orasul-si-zidurile-sale-incerte-de-haruki-murakami/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 09 Dec 2024 09:30:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Apolodor]]></category>
		<category><![CDATA[Bratara pe glezna ta]]></category>
		<category><![CDATA[Curtea Veche]]></category>
		<category><![CDATA[Dune]]></category>
		<category><![CDATA[Gaudeamus]]></category>
		<category><![CDATA[Haruki Murakami]]></category>
		<category><![CDATA[Humanitas]]></category>
		<category><![CDATA[Igor Bergler]]></category>
		<category><![CDATA[Litera]]></category>
		<category><![CDATA[Minciuna lui Michelangelo]]></category>
		<category><![CDATA[Narine Abgarian]]></category>
		<category><![CDATA[Nemira]]></category>
		<category><![CDATA[Patriot Navalny]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Radu Paraschivescu]]></category>
		<category><![CDATA[Sonny Boy Al Pacino]]></category>
		<category><![CDATA[Templul umbrelor]]></category>
		<category><![CDATA[Viata e mai dreapta decat moartea]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=17898</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ieri s-a încheiat târgul de carte Gaudeamus, iar cele mai mari edituri au transmis topul vânzărilor. Votul publicului pentru cea mai populară editură a mers către Humanitas. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/cele-mai-vandute-carti-la-gaudeamus-bratara-pe-glezna-ta-de-radu-paraschivescu-templul-umbrelor-de-igor-bergler-orasul-si-zidurile-sale-incerte-de-haruki-murakami/">Cele mai vândute cărți la Gaudeamus: &#8220;Brățară pe glezna ta&#8221;, de Radu Paraschivescu, &#8220;Templul Umbrelor&#8221;, de Igor Bergler, &#8220;Oraşul şi zidurile sale incerte&#8221;, de &#8220;Haruki Murakami&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ieri s-a încheiat târgul de carte Gaudeamus, iar cele mai mari edituri au transmis topul vânzărilor. Votul publicului pentru cea mai populară editură a mers către Humanitas. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu un nou volum lansat la Gaudeamus, Radu Paraschivescu se menține în topul celor mai bine vânduți autori români. <em><strong>Brățară pe glezna ta</strong></em> a fost cea mai vândută carte la standul <strong>Humanitas</strong>. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>&#8220;Filip e om de televiziune, Sonia e scriitoare. Cei doi îşi trăiesc o vreme iubirea prin scrisori. Fiecare scrisoare a lui către ea e deschisă de un vers dintr-o piesă pop, rock sau de muzică uşoară. Fiecare răspuns al ei e prefaţat de un citat dintr-o carte. El străbate Europa şi revede locuri dragi, ea rămâne acasă şi lucrează la un nou roman. </em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Geografia tandreţei prinde toate formele de relief într-un dans epistolar pe care nimic nu pare să-l poată întrerupe. Asta până când neprevăzutul dă buzna şi schimbă decorul. Ce începuse ca o sărbătoare a culorilor, a gândurilor şi a trăirilor continuă ca străbatere a unei Sahare personale. O Sahară în care e ger şi întuneric în toiul zilei. Un deşert prin care pasul devine şovăielnic, iar amintirile ard. Un pustiu fără orizont, fără lacrimi şi fără sfârşit. La capăt de drum se trage cortina. Poate peste un pat dintr-o rezervă de spital. Poate peste o viaţă în care nu poţi grăbi durerea. Sau poate peste nişte speranţe năruite de o furtună a sorţii.&#8221;</em></p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="665" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Bratara-pe-glezna-ta1-665x1024.jpg" alt="" class="wp-image-17904" style="width:556px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Bratara-pe-glezna-ta1-665x1024.jpg 665w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Bratara-pe-glezna-ta1-195x300.jpg 195w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Bratara-pe-glezna-ta1-768x1182.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Bratara-pe-glezna-ta1-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Bratara-pe-glezna-ta1-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Bratara-pe-glezna-ta1-31x48.jpg 31w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Bratara-pe-glezna-ta1.jpg 800w" sizes="auto, (max-width: 665px) 100vw, 665px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Iată top 3 vânzări la Humanitas:</p>



<p class="wp-block-paragraph">1. Radu Paraschivescu, <em><strong>Brățară pe glezna ta</strong></em></p>



<p class="wp-block-paragraph">2. Ana Blandiana, <em><strong>Se face liniște în mine</strong></em></p>



<p class="wp-block-paragraph">3. Constantin Noica, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, <em><strong>Am inventat Păltinișul</strong></em></p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="450" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/469430393_958067769676205_5799985555015541485_n-1024x450.jpg" alt="" class="wp-image-17900" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/469430393_958067769676205_5799985555015541485_n-1024x450.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/469430393_958067769676205_5799985555015541485_n-300x132.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/469430393_958067769676205_5799985555015541485_n-768x337.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/469430393_958067769676205_5799985555015541485_n-1536x675.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/469430393_958067769676205_5799985555015541485_n-24x11.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/469430393_958067769676205_5799985555015541485_n-36x16.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/469430393_958067769676205_5799985555015541485_n-48x21.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/469430393_958067769676205_5799985555015541485_n.jpg 1600w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Humanitas Fiction</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">1. &#8220;<strong>Viata e mai dreaptă decât moartea&#8221;</strong>, de Narine Abgarian</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="665" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Viata-e-mai-dreapta-decat-moartea1-665x1024.jpg" alt="" class="wp-image-17905" style="width:527px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Viata-e-mai-dreapta-decat-moartea1-665x1024.jpg 665w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Viata-e-mai-dreapta-decat-moartea1-195x300.jpg 195w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Viata-e-mai-dreapta-decat-moartea1-768x1183.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Viata-e-mai-dreapta-decat-moartea1-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Viata-e-mai-dreapta-decat-moartea1-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Viata-e-mai-dreapta-decat-moartea1-31x48.jpg 31w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/Viata-e-mai-dreapta-decat-moartea1.jpg 800w" sizes="auto, (max-width: 665px) 100vw, 665px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">2. <strong>&#8220;Cafeneua cu pisici&#8221;</strong>, de Anna Sólyom</p>



<p class="wp-block-paragraph">3. <strong>&#8220;Rivala&#8221;</strong>, de Eric-Emanuel Schmitt</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Humanitas Junior</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">1. <strong>&#8220;Bunicul de ciocolată&#8221;</strong> de Narine Abgarian și Valentin Postnikov, ilustrații de Marina Puzirenko, traducere din rusă de Elena Drăgușin-Richard</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="719" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3572496021-0-719x1024.jpeg" alt="" class="wp-image-17902" style="width:486px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3572496021-0-719x1024.jpeg 719w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3572496021-0-211x300.jpeg 211w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3572496021-0-768x1094.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3572496021-0-17x24.jpeg 17w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3572496021-0-25x36.jpeg 25w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3572496021-0-34x48.jpeg 34w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3572496021-0.jpeg 865w" sizes="auto, (max-width: 719px) 100vw, 719px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">2. <strong>&#8220;Împăratul muștelor&#8221;</strong> de William Golding, adaptare și ilustrații de Aimée de Jongh, traducere din engleză de Radu Paraschivescu;</p>



<p class="wp-block-paragraph">3. <strong>“Comoara lui Harap-Alb&#8221;</strong> de Mihai Mănescu, ilustrații de Bianca Bratu;</p>



<p class="wp-block-paragraph">La Editura <strong>Polirom</strong>, preferatul cititorilor a fost scriitorul japonez <strong>Haruki Murakami</strong>, cu volumul <strong><em>Oraşul şi zidurile sale incerte</em></strong>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Uimitor, misterios și halucinant cum doar Murakami poate fi. Una dintre cele mai încântătoare povești ale sale.” (<em>Kirkus Reviews</em>)</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Mai mult decât orice alt autor de la Kafka încoace, Murakami apreciază stranietatea autentică a lumii noastre.” (<em>San Francisco Chronicle</em>)</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Niciun alt scriitor nu combină obișnuitul, fantasticul și ezotericul în nuanțe atât de ciudat de fascinante.” (<em>Financial Times</em>)</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Murakami e un maestru al povestirii și știe să ne țină captivați.” (<em>The Sunday Times)</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Polirom</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">1. Haruki Murakami, &#8220;<strong>Oraşul şi zidurile sale incerte</strong>&#8220;</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="638" height="987" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3896622644-0.jpeg" alt="" class="wp-image-17903" style="width:538px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3896622644-0.jpeg 638w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3896622644-0-194x300.jpeg 194w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3896622644-0-16x24.jpeg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3896622644-0-23x36.jpeg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/3896622644-0-31x48.jpeg 31w" sizes="auto, (max-width: 638px) 100vw, 638px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">2. Yuval Noah Harari, &#8220;<strong>Nexus. Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA</strong>&#8220;</p>



<p class="wp-block-paragraph">3. Tracy Chevalier, &#8220;<strong>Sticlăreasa</strong>&#8220;</p>



<p class="wp-block-paragraph">La <strong>Curtea Veche</strong>, istoricul <strong>Adrian Cioroianu</strong>, director al Bibliotecii Naționale, a lansat volumul <em><strong>&#8220;Noul Război Mondial al vechilor orgolii&#8221;</strong></em>, iar acesta se regăsește pe primul loc în topul editurii. </p>



<p class="wp-block-paragraph">1.<strong> &#8220;Noul Război Mondial al vechilor orgolii&#8221;</strong>, Adrian Cioroianu</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="600" height="850" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38424365-1.jpg" alt="" class="wp-image-17906" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38424365-1.jpg 600w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38424365-1-212x300.jpg 212w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38424365-1-17x24.jpg 17w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38424365-1-25x36.jpg 25w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38424365-1-34x48.jpg 34w" sizes="auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">2. <strong>&#8220;Țup. Regăsirea&#8221;</strong>, Alex Donovici</p>



<p class="wp-block-paragraph">3. <strong>&#8220;Rusia mea&#8221;</strong>, Mihail Șișkin</p>



<p class="wp-block-paragraph">Românul <strong>Igor Bergler</strong> rămâne autorul preferat al cititorilor la Editura LITERA. </p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8220;Această a doua parte a <em><strong>Minciunii lui Michelangelo</strong></em>, un roman care a doborât toate recordurile de vânzări, începe ca un spin-off al primei părți și prezintă acțiunea din perspectiva detectivului Columbus Clay. Foarte repede însă, povestea se transformă și o ia în cu totul altă direcție, devenind și mai spectaculoasă, și mai misterioasă.&#8221;</p>



<p class="wp-block-paragraph">1. <strong>Templul umbrelor. Minciuna lui Michelangelo</strong>, de Igor Bergler </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="600" height="907" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38392459-1.jpg" alt="" class="wp-image-17907" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38392459-1.jpg 600w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38392459-1-198x300.jpg 198w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38392459-1-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38392459-1-24x36.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/12/38392459-1-32x48.jpg 32w" sizes="auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">2. <strong>Ruperea Blestemului. Revoluția română din decembrie 1989</strong>, de Cătălin Ranco Pițu </p>



<p class="wp-block-paragraph">3. <strong>Patriot. Memorii</strong>, de Aleksei Navalnii</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Editura Arthur (7-12 ani)</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">1. <strong>„Descoperim cu Apolodor furnicile și lumea lor”</strong>, <a href="https://www.facebook.com/florin.bican.1?__cft__[0]=AZU-rQmiFulSL_6R0gygPdIvJZG9Y5bDSL7BiXJWfrXsubAjcDuuR2fFAJ8rFHUFkhSd-oWa_YxSMkuh1-YozzyJJFMOQCcL87gkuPcermveQU6fxgL6wrOpeamdolqoIxdH2IVpyj7cfczDxEtx7salb40hIforRUz8nXgNbS4KNgxBBvp-Qi4baHVRnUkBOC4&amp;__tn__=-]K-R">Florin Bican</a>, ilustrații de <a href="https://www.facebook.com/dan.paul.ungureanu?__cft__[0]=AZU-rQmiFulSL_6R0gygPdIvJZG9Y5bDSL7BiXJWfrXsubAjcDuuR2fFAJ8rFHUFkhSd-oWa_YxSMkuh1-YozzyJJFMOQCcL87gkuPcermveQU6fxgL6wrOpeamdolqoIxdH2IVpyj7cfczDxEtx7salb40hIforRUz8nXgNbS4KNgxBBvp-Qi4baHVRnUkBOC4&amp;__tn__=-]K-R">Dan Ungureanu</a>, Colecția Apolodor Explorator</p>



<p class="wp-block-paragraph">2. <strong>„Jurnalul unui puști 19: Haos total”</strong>, Jeff Kinney, traduceredin limba engleză de Ioana Vîlcu</p>



<p class="wp-block-paragraph">3. <strong>„Dani G. și castelul celor trei măgăruși”</strong>, <a href="https://www.facebook.com/alex.moldovan.7?__cft__[0]=AZU-rQmiFulSL_6R0gygPdIvJZG9Y5bDSL7BiXJWfrXsubAjcDuuR2fFAJ8rFHUFkhSd-oWa_YxSMkuh1-YozzyJJFMOQCcL87gkuPcermveQU6fxgL6wrOpeamdolqoIxdH2IVpyj7cfczDxEtx7salb40hIforRUz8nXgNbS4KNgxBBvp-Qi4baHVRnUkBOC4&amp;__tn__=-]K-R">Alex Moldovan</a>, ilustrații de <a href="https://www.facebook.com/andrei.mc.5?__cft__[0]=AZU-rQmiFulSL_6R0gygPdIvJZG9Y5bDSL7BiXJWfrXsubAjcDuuR2fFAJ8rFHUFkhSd-oWa_YxSMkuh1-YozzyJJFMOQCcL87gkuPcermveQU6fxgL6wrOpeamdolqoIxdH2IVpyj7cfczDxEtx7salb40hIforRUz8nXgNbS4KNgxBBvp-Qi4baHVRnUkBOC4&amp;__tn__=-]K-R">Andrei Măceşanu</a></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Editura Nemira</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">1. &#8220;<strong>Dune. Comunitatea surorilor</strong>&#8221; – Brian Herbert și Kevin J. Anderson</p>



<p class="wp-block-paragraph">2. <strong>&#8220;O iarnă la New York&#8221;</strong>– Josie Silver</p>



<p class="wp-block-paragraph">3. <strong>&#8220;Sonny Boy&#8221;</strong> – Al Pacino</p>



<p class="wp-block-paragraph">Gaudeamus a avut loc între 4 &#8211; 8 decembrie la Romexpo. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/cele-mai-vandute-carti-la-gaudeamus-bratara-pe-glezna-ta-de-radu-paraschivescu-templul-umbrelor-de-igor-bergler-orasul-si-zidurile-sale-incerte-de-haruki-murakami/">Cele mai vândute cărți la Gaudeamus: &#8220;Brățară pe glezna ta&#8221;, de Radu Paraschivescu, &#8220;Templul Umbrelor&#8221;, de Igor Bergler, &#8220;Oraşul şi zidurile sale incerte&#8221;, de &#8220;Haruki Murakami&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Târgul de carte Gaudeamus se deschide azi la Romexpo. Mircea Cărtărescu este președintele onorific</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/targul-de-carte-gaudeamus-se-deschide-azi-la-romexpo-mircea-cartarescu-este-presedintele-onorific/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Dec 2024 08:12:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Alexei Navalny]]></category>
		<category><![CDATA[Ana Blandiana]]></category>
		<category><![CDATA[Angela Merkel carte]]></category>
		<category><![CDATA[Editura Litera]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Liiceanu]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriela Adamesteanu]]></category>
		<category><![CDATA[Gaudeamus]]></category>
		<category><![CDATA[Humanitas]]></category>
		<category><![CDATA[Lansari]]></category>
		<category><![CDATA[Mircea Cartarescu]]></category>
		<category><![CDATA[Patriot]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Program]]></category>
		<category><![CDATA[Radu Vancu]]></category>
		<category><![CDATA[Targ de carte]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=17870</guid>

					<description><![CDATA[<p>Gaudeamus, cel mai mare târg de carte din România, se va desfășura între 4-8 decembrie la Pavilionul B2 de la Romexpo. Deschiderea oficială a ediției cu numărul 31 va avea loc miercuri, la ora 12.00, la standul Radio România din incinta târgului.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/targul-de-carte-gaudeamus-se-deschide-azi-la-romexpo-mircea-cartarescu-este-presedintele-onorific/">Târgul de carte Gaudeamus se deschide azi la Romexpo. Mircea Cărtărescu este președintele onorific</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Gaudeamus, cel mai mare târg de carte din România, se va desfășura între 4-8 decembrie la Pavilionul B2 de la Romexpo.</strong> <strong>Deschiderea oficială a ediției cu numărul 31 va avea loc miercuri, la ora 12.00, la standul Radio România din incinta târgului.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Președintele de onoare al acestei ediții va fi unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, Mircea Cărtărescu. Cititorii săi îl vor putea întâlni vineri, între 14.00-15.00, la standul Humanitas.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Tot editura <strong>Humanitas</strong> vă dă întâlnire cu Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici, Thierry Wolton, Ioana Nicolaie, Carlo Vecce, Stere Gulea, Oana Pellea, Sabina Fati, Carmen Uscatu, Radu Paraschivescu, Stefano Bottoni, Tatiana Niculescu, Andreea Răsuceanu, Augustin Cupșa și alți scriitori.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Toate cărțile Humanitas vor avea o reducere de 10%, cărțile pentru copii vor putea fi cumpărate cu 15% reducere, iar cele peste 150 de titluri publicate în ediții de colecție vor fi disponibile la prețuri speciale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Programul complet al grupului Humanitas poate fi consultat <a href="https://humanitas.ro/humanitas/evenimente/grupul-humanitas-la-gaudeamus-2024">AICI</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Polirom</strong> îi va aduce în fața cititorilor pe Gabriela Adameșteanu, Radu Aldulescu, Magda Cârneci sau Radu Vancu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O carte mult așteptată – Paul Cornea, Jurnal (1933-2017), va fi prezentată la această ediţie a târgului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vor fi lansate cele mai recente titluri publicate în colecția „Biblioteca Polirom”, aparținând unor scriitori consacrați din literatura universală, precum și unor autori contemporani de prim rang: Albert Camus, Haruki Murakami, Dubravka Ugrešić, Cormac McCarthy, Serge Joncour, Maryse Condé, Philippa Gregory, Donatella Di Pietrantonio, Tezer Özlü, Claire Kilroy, Sandra Newman, Colin Barrett.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vineri, 6 decembrie, Polirom a pregătit, în colaborare cu elevii Școlii Generale Nr. 311 din București, un atelier de lectură &amp; dezbatere, care are în centru cele mai recente apariţii din colecția „Junior”.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><br>Într-o perioadă marcată de frământări politice şi sociale fără precedent, <strong>Editura Litera</strong> aduce în prim-plan două cărţi eveniment cu valoare simbolică pentru sănătatea societăţii, lansate în sincronicitate cu piaţa internaţională: <em>Patriot. Memorii</em>, de Aleksei Navalnîi şi <em>Libertate. Amintiri 1954 – 2021</em>, de Angela Merkel.<strong><br><br></strong>Vocea veritabilă a disidenţei ruseşti din secolul XXI se face din nou auzită în volumul Patriot. Aleksei Navalnîi a început să-şi scrie memoriile după tentativa de asasinat a cărui victimă a fost în 2020. Cartea lui oferă o perspectivă profund emoţionantă asupra culiselor vieţii sale, în care politicul, familia, activismul, riscul cu privire la siguranţa personală, ideologia şi libertatea îşi dispută acelaşi teren al umanităţii, al vulnerabilităţii şi al curajului. O mărturie profundă care impresionează prin autenticitate.<strong><br><br></strong>Angela Merkel face în cartea sa o retrospectivă a vieţii trăite în cele două state germane &#8211; în RDG până în 1990 şi în Germania reunificată, începând din 1990. Cum a reuşit, ca femeie din Est, să devină lider al CDU şi prima femeie-cancelar din Germania reunificată? Şi cum a reuşit să fie recunoscută drept unul dintre cei mai puternici şefi de guvern din lumea occidentală? Sunt întrebări ale căror răspunsuri le oferă această carte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Târgul va aduna peste 200 de participanți, sute de evenimente editoriale și zeci de mii de titluri, multe dintre ele prezentate în premieră.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Programul de vizitare este zilnic, între orele 10.00 si 20.00.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/targul-de-carte-gaudeamus-se-deschide-azi-la-romexpo-mircea-cartarescu-este-presedintele-onorific/">Târgul de carte Gaudeamus se deschide azi la Romexpo. Mircea Cărtărescu este președintele onorific</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cele mai vândute cărți la Gaudeamus: &#8220;Ce vrăji a mai făcut pisica mea&#8221;, &#8220;Putin împotriva occidentului&#8221;, &#8220;Provocarea Ierusalimului&#8221;, &#8220;Bătălia pentru viitorul României&#8221;, &#8220;Holly&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/cele-mai-vandute-carti-la-gaudeamus-ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea-putin-impotriva-occidentului-provocarea-ierusalimului-batalia-pentru-viitorul-romaniei-holly/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 Nov 2023 08:44:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Gaudeamus]]></category>
		<category><![CDATA[Humanitas]]></category>
		<category><![CDATA[Humanitas Fiction]]></category>
		<category><![CDATA[Humanitas Junior]]></category>
		<category><![CDATA[Litera]]></category>
		<category><![CDATA[Nemira]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Radu Paraschivescu]]></category>
		<category><![CDATA[Targ de carte]]></category>
		<category><![CDATA[Top vânzări]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=15445</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ediția aniversară 30 a târgului de carte Gaudeamus s-a încheiat aseară la Romexpo, după 5 zile cu sute de evenimente și zeci de mii de titluri vândute. Marile edituri au transmis topurile vânzărilor, după cum urmează:</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/cele-mai-vandute-carti-la-gaudeamus-ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea-putin-impotriva-occidentului-provocarea-ierusalimului-batalia-pentru-viitorul-romaniei-holly/">Cele mai vândute cărți la Gaudeamus: &#8220;Ce vrăji a mai făcut pisica mea&#8221;, &#8220;Putin împotriva occidentului&#8221;, &#8220;Provocarea Ierusalimului&#8221;, &#8220;Bătălia pentru viitorul României&#8221;, &#8220;Holly&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><em><sub>foto: Alexandru Dolea</sub></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ediția aniversară 30 a târgului de carte Gaudeamus s-a încheiat aseară la Romexpo, după 5 zile cu sute de evenimente și zeci de mii de titluri vândute. Marile edituri au transmis topurile vânzărilor, după cum urmează:</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Humanitas</strong></p>



<ol class="wp-block-list">
<li><em>Ce vrăji a mai făcut pisica mea</em>, de Radu Paraschivescu</li>



<li><em>De-a dacii și romanii</em>, de Dan Alexe</li>



<li><em>Înapoi la argument</em>, de Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici</li>



<li><em>Trei zile nemaipomenite</em>, de Ioana Pârvulescu</li>



<li><em>Mai-mult-ca-trecutul</em>, de Ana Blandiana</li>
</ol>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="665" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea1-665x1024.jpg" alt="" class="wp-image-15453" style="aspect-ratio:0.6494140625;width:526px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea1-665x1024.jpg 665w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea1-195x300.jpg 195w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea1-768x1182.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea1-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea1-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea1-31x48.jpg 31w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea1.jpg 800w" sizes="auto, (max-width: 665px) 100vw, 665px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Humanitas Fiction</strong></p>



<ol class="wp-block-list">
<li><em>Provocarea Ierusalimului</em>, de Eric Emmanuel Schmitt</li>



<li><em>Librăreasa din Paris</em>, de Kerri Maher</li>



<li><em>Fii ca râul care curge</em>, de Paolo Coelho</li>



<li><em>Pasagerul</em>, de Comarc McCarthy</li>



<li><em>Întoarcerea acasă</em>, de Kate Morton</li>
</ol>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="665" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Provocarea-Ierusalimului1-665x1024.jpg" alt="" class="wp-image-15454" style="aspect-ratio:0.6494140625;width:512px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Provocarea-Ierusalimului1-665x1024.jpg 665w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Provocarea-Ierusalimului1-195x300.jpg 195w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Provocarea-Ierusalimului1-768x1183.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Provocarea-Ierusalimului1-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Provocarea-Ierusalimului1-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Provocarea-Ierusalimului1-31x48.jpg 31w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/Provocarea-Ierusalimului1.jpg 800w" sizes="auto, (max-width: 665px) 100vw, 665px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Humanitas Junior</strong></p>



<ol class="wp-block-list">
<li><em>Trei zile nemaipomenite</em>, de Ioana Pârvulescu</li>



<li><em>Două furnici și un elefant de la un capăt al Lumii la celălalt</em>, de Augustin Cupșa</li>



<li><em>Poveștile bufniței. Elefantul care nu respecta nimic</em>, de Eric Emmanuel Schmitt</li>



<li><em>Magia realității</em>, de Richard Dawkins</li>



<li><em>Poveștile bufniței. Insula libertății</em>, de Eric Emmanuel Schmitt</li>
</ol>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Polirom &#8211; autori români</strong></p>



<ol class="wp-block-list">
<li><em>Putin împotriva occidentului. Războiul din Ucraina și noua dezordine mondială</em>, de Armand Goșu</li>



<li><em>Chiajna din Casa Mușatinilor</em>, de Simona Antonescu</li>



<li><em>Mai puțin decât dragostea</em>, de Bogdan Crețu</li>



<li><em>Stela</em>, de Simona Goșu</li>



<li><em>Linia Karman</em>, de Andreea Răsuceanu</li>
</ol>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="587" height="896" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/2549544507-0.jpg" alt="" class="wp-image-15456" style="aspect-ratio:0.6551339285714286;width:521px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/2549544507-0.jpg 587w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/2549544507-0-197x300.jpg 197w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/2549544507-0-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/2549544507-0-24x36.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/2549544507-0-31x48.jpg 31w" sizes="auto, (max-width: 587px) 100vw, 587px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Polirom &#8211; autori străini</strong></p>



<ol class="wp-block-list">
<li><em>Lecții</em>, de Ian McEwan</li>



<li><em>Crossroads</em>, de Jonathan Franzen</li>



<li><em>Orașul victoriei</em>, de Salman Rushdie</li>



<li><em>Sira</em>, de María Dueñas</li>



<li><em>Povestiri despre femei</em>, de Ivo Andrić</li>
</ol>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Nemira</strong></p>



<div class="wp-block-group alignwide is-vertical is-layout-flex wp-container-core-group-is-layout-4fc3f8e1 wp-block-group-is-layout-flex">
<p class="wp-block-paragraph">                           1.&nbsp;<em>Holly,</em> de Stephen King</p>



<p class="wp-block-paragraph">                           2.&nbsp;<em>Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare</em>, de Suzanne Collins</p>



<p class="wp-block-paragraph">                           3. <em>Grand Hotel Europa</em>, de Ilja Leonard Pfeijffer</p>



<p class="wp-block-paragraph">                           4.&nbsp;<em>Un ultim dar de Crăciun</em>, de Emily Stone</p>



<p class="wp-block-paragraph">                           5.&nbsp;<em>Miturile Grecești. Repovestire din perspectivă feminină</em>, de Charlotte Higgins</p>
</div>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" width="650" height="1000" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/stephen_king_holly_c1.jpg" alt="" class="wp-image-15457" style="aspect-ratio:0.65;width:545px;height:auto" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/stephen_king_holly_c1.jpg 650w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/stephen_king_holly_c1-195x300.jpg 195w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/stephen_king_holly_c1-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/stephen_king_holly_c1-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/11/stephen_king_holly_c1-31x48.jpg 31w" sizes="auto, (max-width: 650px) 100vw, 650px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Nemi</strong></p>



<div class="wp-block-group is-vertical is-layout-flex wp-container-core-group-is-layout-4fc3f8e1 wp-block-group-is-layout-flex">
<p class="wp-block-paragraph">1.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<em>Vine Crăciunul</em>, de Monika Utnik</p>



<p class="wp-block-paragraph">2.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<em>Un băiat numit Crăciun</em>, de Matt Haig</p>



<p class="wp-block-paragraph">3.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<em>Flamingo Boy</em>, de Michael Morpurgo</p>



<p class="wp-block-paragraph">4.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<em>Lama Lama de Crăciun</em>, de Anna Dewdney</p>



<p class="wp-block-paragraph">5.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<em>Viața extraordinară a lui Michelle Obama</em>, de Dr Sheila Kanani</p>
</div>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Litera</strong></p>



<ol class="wp-block-list">
<li><em>Bătălia pentru viitorul României</em>, de Mircea Geoană</li>



<li><em>Cronicile nesăbuinței. Adevăruri istorice în trilogia Charles Baker</em>, de Igor Bergler</li>



<li><em>Fetele disparute</em>, de Claire Douglas</li>



<li><em>Nu mă poți rani</em>, de David Goggins</li>



<li><em>Impostorul</em>, de Zadie Smith</li>
</ol>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Litera pentru copii</strong></p>



<ol class="wp-block-list">
<li><em>Disney. Calendar de Advent. Set cu 24 de carticele</em></li>



<li><em>Disney. Dorința. Povestea filmului</em></li>



<li><em>Enciclopedia copiilor. Cartea care explică totul, DK</em></li>



<li><em>Seria Julia Donaldson</em></li>



<li><em>Marea carte a Crăciunului</em></li>
</ol>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Curtea Veche</strong></p>



<ol class="wp-block-list">
<li><em>Ține-ți copiii aproape</em>, de Gabor Maté, Gordon Neufeld</li>



<li><em>Când corpul spune nu</em>, de Gabor Maté</li>



<li><em>Învață să înveți. Cum să ai rezultate la școală în mod eficient</em>, de Barbara Oakley, Terrence Sejnowski, Alistair McConville</li>



<li><em>Efectul Gashlight. Cum să recunoști manipularea și să-i reziști</em>, de Dr. Robin Stern</li>



<li><em>Creierul fericit. Obiceiuri pentru a crește nivelul se serotonină, dopamină, oxitocină și endrofină</em>, de Loretta Graziano Breuning</li>
</ol>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/cele-mai-vandute-carti-la-gaudeamus-ce-vraji-a-mai-facut-pisica-mea-putin-impotriva-occidentului-provocarea-ierusalimului-batalia-pentru-viitorul-romaniei-holly/">Cele mai vândute cărți la Gaudeamus: &#8220;Ce vrăji a mai făcut pisica mea&#8221;, &#8220;Putin împotriva occidentului&#8221;, &#8220;Provocarea Ierusalimului&#8221;, &#8220;Bătălia pentru viitorul României&#8221;, &#8220;Holly&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Irina Anghel, jurnalistă la Bloomberg și autoarea romanului &#8220;Banchetul Cerșetorilor&#8221;: &#8220;Am pus o părticică din mine în carte.&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/irina-anghel-jurnalista-la-bloomberg-si-autoarea-romanului-banchetul-cersetorilor-am-pus-o-particica-din-mine-in-carte/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ramona Păuleanu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Feb 2023 07:08:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Banchetul Cersetorilor]]></category>
		<category><![CDATA[Bloomberg]]></category>
		<category><![CDATA[Iași]]></category>
		<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[Irina Anghel]]></category>
		<category><![CDATA[Jurnalista]]></category>
		<category><![CDATA[Londra]]></category>
		<category><![CDATA[Polirom]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=13837</guid>

					<description><![CDATA[<p>Irina Anghel a câștigat în 2022 concursul de debut al editurii Polirom, cu romanul Banchetul Cersetorilor. Are 26 de ani, este din Iași, dar mutată la Londra, unde este lucrează ca reporter la celebra publicație de știri economice Bloomberg.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/irina-anghel-jurnalista-la-bloomberg-si-autoarea-romanului-banchetul-cersetorilor-am-pus-o-particica-din-mine-in-carte/">Irina Anghel, jurnalistă la Bloomberg și autoarea romanului &#8220;Banchetul Cerșetorilor&#8221;: &#8220;Am pus o părticică din mine în carte.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Nu numele scriitoarei mi-a atras atenția, nici titlul. Coperta a fost. Sau, mai bine zis, mențiunea de pe copertă care anunța că Irina Anghel a câștigat cu &#8220;Banchetul Cerșetorilor&#8221; concursul de debut al editurii Polirom 2022, fiind aleasă cea mai bună lucrare dintre 70 de titluri participante.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Așa am descoperit romanul Irinei Anghel, care m-a făcut să îmi doresc să aflu mai multe despre autoare.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Are 25 de ani, este din Iași, dar mutată la Londra, unde lucrează ca reporter la celebra publicație de știri economice <a href="https://www.bloomberg.com/authors/AVTFDYKNH4k/irina-anghel">Bloomberg</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>În România a colaborat ca jurnalistă cu Buletin de București și Școala9, dar s-a specializat în jurnalismul economic, studiind economie politică la King’s College London și jurnalism și politici economice la Sciences Po Paris.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Într-un interviu pentru Cultura la dubă, Irina vorbește despre relația ei cu scrisul, povestește cum s-a născut primul ei roman, dar și cum arată o redacție de știri din Londra.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cine este Irina Anghel? Ce crezi c</strong><strong>ă</strong><strong> te definește?&nbsp;</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Am 25 de ani, breton și multe cărți și reviste de toate felurile. Cred în cuvinte, haine, lumi interioare, curaj, creativitate, în umor și în prietenia adevărată. Am alergie la clișee și snobism. Îmi place să fac cadouri, să alerg și să colind parcuri și magazine cu vechituri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sunt apropiată de familia mea, am crescut în același apartament cu mama, tata, fratele meu, bunicul de mamă și bunica de pe tată, și asta m-a învățat să fiu empatică și să fac cafea la ibric, printre multe altele.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pe de altă parte, în constructia caracterului tau, a omului Irina Anghel, trebuie să existe și &#8220;minusuri&#8221;, ca în oricare dintre noi. Ai vrea să le împărtășești cu noi? Ce ai vrea să schimbi la tine?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Încerc să fiu mai puțin repezită, mai răbdătoare și să fiu mai deschisă la a încerca lucruri noi. Mai sunt, bineînțeles, dar zic să păstrez misterul.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Un pas mare intre jurnalism și prozator sau se întrepătrund? Cum ai facut această trecere?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">De scris ficțiune, în sensul de inventat lucruri pe care să le pun în cuvinte, am scris dintotdeauna. Cred că asta e în mare parte legat de faptul că am crescut într-o casă în care se citea mult și în care ne uitam la o grămadă de filme de mici.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Practic, eu și fratele meu am fost expuși la ideea că lumile imaginare contează de când ne știm.</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>Ce mi-a dat jurnalismul a fost disciplină și antrenamentul de a lega cuvinte și de a spune o poveste sub deadline, fără să-mi pese dacă inspirația are chef să se alăture sau nu.</p></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">Am învățat enorm de la editorii cu care lucrez zi de zi ca jurnalist, și cumva din interacțiunea asta am înțeles ideea de a „rescrie” până simți că ai zis tot ce conta în cel mai adevărat mod, mai ales în ficțiune unde nu e vorba de știri care trebuie publicate imediat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Secretul ăsta al rescrisului a mai luat din presiunea scrisului. Și mi-a dat și un imbold de a termina povești, pentru că asta era marea mea problemă cu scrisul de ficțiune, că nu terminam nimic. Am învățat, în sfârșit, că mai ușor rescrii o pagină scrisă prost decât o pagină goală.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cum ai ajuns să lucrezi ca jurnalist în Marea Britanie?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Mi s-a oferit șansa de a face un internship la redacție mare în Londra, la care nici nu îndrăzneam să sper când am aplicat, internship care s-a transformat mai apoi într-un job permanent.</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/1673529392-87812ac8-936x1024.jpg" alt="" class="wp-image-13887" width="717" height="784" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/1673529392-87812ac8-936x1024.jpg 936w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/1673529392-87812ac8-274x300.jpg 274w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/1673529392-87812ac8-768x840.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/1673529392-87812ac8-1404x1536.jpg 1404w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/1673529392-87812ac8-1872x2048.jpg 1872w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/1673529392-87812ac8-22x24.jpg 22w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/1673529392-87812ac8-33x36.jpg 33w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/1673529392-87812ac8-44x48.jpg 44w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/1673529392-87812ac8.jpg 1920w" sizes="auto, (max-width: 717px) 100vw, 717px" /><figcaption>Irina Anghel/ foto: arhiva personală</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">Am visat mult și am muncit și mai mult să devin jurnalist și în redacția în care mă aflu acum am găsit exact spiritul de echipă, creativitatea și senzația de „it’s all happening” (vorba personajului principal din <em>Almost Famous</em> care la 15 ani ajunge să facă un reportaj despre o formație rock în ascensiune pentru revista Rolling Stone în anii 70) care m-au făcut să îmi doresc meseria asta, cuplate cu stabilitatea unui contract de muncă și a unei organizații care are resurse să-i crească pe cei aflați la început.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prima parte cu entuziasmul a fost foarte importantă, dar a contat și partea a doua cu siguranța unui loc de muncă &#8211; și financiar, dar mai ales mental.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ai putea să ne zici câteva diferențe între cum se practică jurnalism acolo și cum se practică la noi?</strong></p>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>Sunt mult diferențe între jurnalismul din România și cel din Marea Britanie, deși și acolo depinde foarte mult de la redacție la redacție. O diferență majoră cred că e rolul foarte important al editorilor.</p></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">Editorii nu verifică doar că ai scris corect gramatical și n-ai mâncat litere. Discută cu reporterul despre structura textului, rescriu, verifică fiecare cifră, fiecare nume, taie tot ce nu poate fi verificat, te trimit să cauți informații noi dacă simt că lipsește o nuanță.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Din ce am mai văzut și auzit, în România sunt puține redacții unde editorii au un rol atât de important.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Acestea fiind spuse, primii editori adevărați cu care am lucrat au fost cei de la Școala9, pe vremea când făceau echipă comună cu redacția DOR. Țin și acum minte că după prima discuție pe un reportaj pe care-l făcusem, chiar dacă reieșise că mai aveam de lucrat și rescris, am fost atât de fericită și entuziasmată pentru că până atunci avusesem impresia că oameni ca ei, care să ia atât de în serios cuvintele, structura textului, cititorul, povestea, există doar în filme.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am cunoscut de-a lungul anilor jurnaliști extraordinari din România. Am învățat multe de la ei și le sunt recunoscătoare pentru lecțiile de generozitate, curaj, verticalitate, reziliență și omenie. Dacă se va întâmpla în viitor să apară șansa de a lucra împreună, ar fi o onoare pentru mine.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>&#8220;Banchetul Cerșetorilor&#8221; este primul tău roman?&nbsp;</strong><strong>Cum s-a nascut această carte și cât timp a durat să o scrii?&nbsp;</strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu, primul meu roman e ceva ce am început să scriu în școala primară după ce am citit seria de cărți de aventuri cu Nina, <em>Feti</em><em>ța Celei de a Saș</em><em>ea Luni</em>, despre o fată și grupul ei de prieteni care trec prin tot felul de întâmplări cu magie și alchimie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Din ce țin minte, ce am scris eu avea cam aceeași premiză, doar că personajele aveau alte nume și intriga era puțin schimbată. Bineînțeles că n-am terminat-o, așa cum nu am terminat multe alte idei de povești cu care am umplut caiete întregi de desene cu personaje, arborii familiilor lor și liste cu nume de capitole cam până prin gimnaziu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De dragul acurateții, deci, corect ar fi să spun că <em>Banchetul cerșetorilor</em> e primul meu roman terminat.</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/28221221-TVJR.jpg" alt="" class="wp-image-13886" width="546" height="834" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/28221221-TVJR.jpg 600w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/28221221-TVJR-197x300.jpg 197w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/28221221-TVJR-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/28221221-TVJR-24x36.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/28221221-TVJR-31x48.jpg 31w" sizes="auto, (max-width: 546px) 100vw, 546px" /></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">Lăsând gluma la o parte, cartea a pornit de la o povestire pe care am scris-o pentru un concurs școlar în liceu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și povestirea a pornit de la o întâmplare la care am asistat într-o librărie, căutând un cadou: am văzut grup de bărbați mai în vârstă care răsfoiau un album cu fotografii cu Rolling Stones și unul dintre ei a spus ceva de „banchetul cerșetorilor”, traducerea în română a discului Beggars Banquet.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am scris atunci o povestire de câteva pagini în care Nel și Victor se află într-o librărie de 1 aprilie în căutarea discului Beggars Banquet pentru ziua de naștere transformată în „banchet“ a prietenului lor Mișu, care a dispărut cu mulți ani în urmă, în liceu, tot de 1 aprilie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am trimis povestirea la concurs, dar am simțit că mai erau multe lucruri de spus. Și am petrecut următorii ani încercând să-mi dau seama ce. Am purtat cu mine un carnețel în care îmi notam când apucam tot felul de replici, schițe de personaje, scene.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La un moment dat au apărut două personaje noi, Nina și cerșetorul (scriind acum asta nu pot să nu mă gândesc că poate numele Nina n-a răsărit chiar de nicăieri, ci poate se datorează cărții aceleia citite în școala primară pe care am amintit-o mai sus) care au luminat părți esențiale ale poveștii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">M-am pus serios pe scris în 2021. După vreo opt ani de notițe dezorganizate, timp în care am crezut că lucrez la o povestire, mi-am seama că de fapt e un roman. Tot abia atunci cred că mi-am dat seama care e inima cărții, că e o poveste despre prietenie și iubire necondiționată, legături care se încăpățânează să rămână cu personajele, care refuză să se rupă chiar și dacă ele și-ar dori asta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și odată ce am înțeles asta, ajutată și de disciplina învățată din jurnalism, m-am așezat la masă și am scris până am spus tot ce-am avut de spus, până la deadlineul de tipar.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Daca ai lua-o de la capăt, ai vrea sa schimbi ceva la ea?</strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Mi-am interzis să mă gândesc la asta. E greu, dar cred că vine un moment în care trebuie pur și simplu să pui punct. Eu am avut cumva noroc că momentul ăsta a venit din exterior, de la editură; cum am spus mai sus, am scris și am rescris până a sunat clopoțelul să o trimit la tipar.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>De ce ai ales ca legendara trupa Rolling Stones să fie inspirație pentru &#8220;tineretul din ziua de azi&#8221;?&nbsp;</strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Totul a pornit de la acea conversație din librărie și s-a întâmplat ca bărbații aceia să pomenească de un album de la Rolling Stones.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Rolling Stones e și acum printre trupele mele preferate, anul trecut am ascultat aproape în continuu <em>Exile on Main Street</em>, și era printre trupele mele preferate și în adolescență.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu știu de unde a pornit relația mea cu ei, părinții mei nu ascultau Rolling Stones. O teorie destul de plauzibilă e că e vina revistei Harper’s Bazaar, pe care am început să o citesc în gimnaziu când nu mă mai identificam cu revistele Barbie, dar nici cu Bravo sau Cool Girl.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Fiind o revistă care ia moda în serios, și moda fiind despre povești și despre cultură, de acolo am aflat de o grămadă de regizori, actori, artiști și trupe (nu știu cum altfel ar fi ajuns o puștoaică de 12-13 ani ca mine să știe de Twin Peaks, Marlene Dietrich, Debbie Harry, Ballets Russes sau Mondrian, chiar dacă nu prea înțelegeam mare lucru din toate asta).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ei, și țin minte că era un supliment Bazaar Men în care era un playlist cu muzică de ascultat la sală. Pe lista aia erau, printre alții, Bob Dylan &#8211; Hurricane și Rolling Stones &#8211; Sympathy for the Devil. Acum, sincer, nu-mi prea par mie melodii de ascultat la sală, dar fie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Citind Bazaar începusem să iau foarte în serios misiunea de a recunoaște toți designerii și toate referințele lor culturale, așa m-am pus pe ascultat. Și-au rămas cu mine și Bob Dylan, și Rolling Stones.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ai fost surprinsă de premiul primit?</strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Bineînțeles că mă bucură mult premiul, dar pentru mine cea mai mare realizare a fost simplul fapt că am terminat povestea. Am purtat-o cu mine atât de mult timp încât atunci când am înțeles că e gata nu am mai avut loc de alte gânduri. Poate doar emoție că o să o mai citească și alții.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Odată cu premiul câștigat, ți s-a schimbat viața? Te bucuri de notorietate, ți-a dat un nou avânt?</strong><strong></strong></p>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>Viața mi-e aceeași, cu mențiunea deloc neimportantă că romanul mi-a dat șansa unor întâlniri speciale cu oameni care au citit și au recunoscut ceva în ce am scris.</p></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ce sentiment te poate încerca atunci când îți vezi cartea pe rafturile librăriilor? </strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">N-am să mint pentru că am destui prieteni care m-au văzut ocolind cu dibăcie în librării raftul pe care se află cartea mea.</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>Cred că am pus o părticică din mine în roman și de asta e un sentiment ciudat să dăm nas în nas, eu și el, de față cu alți oameni.</p></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">Cine știe, poate m-am uitat la prea multe filme cu personaje care călătoresc în timp și mereu li se atrage atenția să nu cumva să se întâlnească cu ei înșiși.</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="400" height="400" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/3sCUjL9l_400x400.jpg" alt="" class="wp-image-13889" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/3sCUjL9l_400x400.jpg 400w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/3sCUjL9l_400x400-300x300.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/3sCUjL9l_400x400-150x150.jpg 150w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/3sCUjL9l_400x400-24x24.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/3sCUjL9l_400x400-36x36.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2023/02/3sCUjL9l_400x400-48x48.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 400px) 100vw, 400px" /><figcaption>Irina Anghel/ foto: arhiva personală</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>La ce ar trebui să se astepte cei care o cumpără?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Era un cântec „Cumpără-mă, nu mă vinde”. Glumesc. Din ce am înțeles de la alții, cine îmi cumpără cartea se poate aștepta să râdă, se poate aștepta să se emoționeze și chiar să verse o lacrimă, două. Câte ceva pentru fiecare.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ce sfat ai putea să îi dai unui tânăr care ar vrea să scrie un roman? Prin ce greutăți ai trecut tu, chiar și logistice, și ai putea să îi dai câteva sfaturi să îl ajute?</strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Știu că sună a semi-balivernă, dar să scrie. Să-și facă timp să lucreze regulat, nu doar când simte că are inspirație. Și prin lucrat mă refer să petreacă timp cu povestea lui — chiar dacă asta înseamnă doar să schimbe de 100 de ori fontul, să-și imagineze cum arată apartamentul unui personaj secundar, să ordoneze capitolele sau sau să scrie pagini întregi la foc automat.</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>Apoi, pe mine m-a ajutat mult faptul că mereu am o agendă la mine în care îmi notez diverse fraze pe care le aud prin metrou care îmi plac, gesturi, gânduri, orice îmi atrage atenția.</p></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">Nu trebuie să aibă legătură cu vreo poveste pe care o scriu, nu trebuie să știu de ce am simțit să le notez atunci când le notez. Mi se pare important să-și antreneze simțul de observație. Și-apoi, când stă la masa de scris, se poate trezi că unele dintre observațiile astea își fac loc în poveste și-l ajută. Și ăsta e un fel de inspirație, dar o inspirație mai planificată.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ce urmează? Te-ai reapucat de scris, ar trebui să te vedem curând în librării cu ceva nou?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Am început să scriu câteva povestiri și m-aș bucura să le pun într-un volum.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/irina-anghel-jurnalista-la-bloomberg-si-autoarea-romanului-banchetul-cersetorilor-am-pus-o-particica-din-mine-in-carte/">Irina Anghel, jurnalistă la Bloomberg și autoarea romanului &#8220;Banchetul Cerșetorilor&#8221;: &#8220;Am pus o părticică din mine în carte.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
