Proiectul de comasare inițiat de Ciprian Ciucu a primit de la consilierii generali 46 de voturi pentru, 5 abțineri și 0 voturi împotrivă.

Despre această comasare, Ciucu a vorbit pe larg într-un interviu acordat în urmă cu câteva zile pentru Cultura la dubă. Citiți interviul AICI.

The post BREAKING NEWS: ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Lumina, Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte au fost desființate appeared first on Cultura la dubă.

Ciprian Ciucu (PNL), în vârstă de 47 de ani, a câștigat alegerile parțiale pentru Primăria Municipiului București, organizate pe 7 decembrie, cu 36,16%, însemnând 211.562 de voturi. Actual primar al Sectorului 6, el va deveni primarul general al capitalei pentru următorii 2 ani și jumătate. Mai jos vă prezentăm ce a promis acesta în programul său politic pentru sectorul cultural bucureștean.

***

Imediat după ce oamenii de teatru au semnalat înlăturarea regizorului Vlad Cristache de la conducerea interimară a Teatrului Excelsior, Ciprian Ciucu, candidatul PNL la primăria Bucureștiului, a anunțat public că prioritatea sa pentru cultură va fi organizarea concursurilor pentru posturile de management în instituțiile din subordinea PMB: “Vin la primărie și dăm drumul la concursuri, conform legii! Teatrele noastre au nevoie de echipe de management stabile și performante.”, a scris acesta într-o postare pe facebook. Toate teatrele bucureștene sunt conduse de manageri interimari.

În programul său politic, publicat în campania electorană, Ciucu semnalează în repetate rânduri că inițiativele culturale ar trebui să se autosusțină financiar, nu să se bazeze exclusiv pe subvenții de la bugetul local.

Printre principalele sale idei pentru cultură se numără – organizarea de evenimente în cartiere, digitalizarea culturii (spectacole, expoziții, arhive online), micro-granturi pentru artiști și rezidențe artistice în cartiere, precum și conturarea unor trasee pietonale în cartiere, pe modele deja existente, cum ar fi Bazar de Cotroceni.

Bucureștiul cultural, în viziunea lui Ciucu

București – Capitală culturală vie, modernă și deschisă comunității

“Bucureștiul are nevoie de o cultură care nu trăiește doar în instituții, ci în cartiere, în comunități și în viața de zi cu zi a oamenilor. Plecăm de la direcțiile din Strategia Culturală a orașului și de la un principiu simplu: cultura nu este un cost, ci o investiție în identitatea și în coeziunea socială a Capitalei.

Cultura trebuie să fie organizată, accesibilă, relevantă pentru comunități și capabilă să se autosusțină parțial prin proiecte inteligente, nu doar prin subvenții. Trebuie să contribuie la spiritul nostru comunitar, de apartenență la orașul nostru.

În acest moment, oferta culturală a instituțiilor noastre este mult sub cererea bucureștenilor. Principalul motiv este că sălile de teatru și de spectacole sunt mici și neîncăpătoare.

Orașul care își pune în valoare creativitatea

Îmi doresc un oraș în care cultura devine un motor de dezvoltare urbană, un liant între cartiere și o scenă permanentă pentru artiști. Bucureștiul își valorifică patrimoniul, spațiile publice și diversitatea pentru a crea un ecosistem cultural modern, bine gestionat și atractiv pentru locuitori și turiști.

Avem nevoie de instituții culturale moderne și deschise, cu programe adaptate către publicul local, nu doar către evenimente punctuale.

Principalele direcții de acțiune:

• Transparență, profesionalizare și management cultural stabil, orientat spre rezultate;
• Digitalizarea programelor și acces online la spectacole, expoziții și arhive;
• Instituțiile trebuie să devină centre comunitare culturale reale, nu doar săli de spectacole.

Cultura care ajunge în cartiere

Cultura trebuie adusă acolo unde trăiesc oamenii prin organizarea de evenimente specifice, cu tematică distinctă, în fiecare mare cartier. Pot fi organizate, pe modelul dezvoltat în Sectorul 6, evenimente care să se autosusțină financiar, pe scene mobile de cartier pentru concerte, teatru, stand-up, dans.

Principalele direcții de acțiune:

• Organizarea de festivaluri locale pe bulevarde sau în parcuri (ex. modelul Parcul Liniei – evenimente comunitare curate, ordonate, cu buget controlat);
• Organizare de seri de film în aer liber în zone precum Drumul Taberei, Militari, Colentina, Titan, Vitan;
• Evenimente gastronomice locale, care să pună în valoare tradiția urbană a Bucureștiului;
• Cartierele devin parte a rețelei culturale, nu spectatori la distanță.

Evenimente pentru comunitate, care se autosusțin financiar

În logica bunei administrări, evenimentele culturale trebuie să își acopere o parte semnificativă din costuri:

• evenimente de tip street-market (arte, design, produse locale) cu taxă de participare pentru comercianți;
• festivaluri tematice (jazz, teatru de stradă, arhitectură, design urban) cu sponsori privați, parteneriate și co-finanțare;
• târguri creative, cu închirierea standurilor, fără costuri ascunse pentru Primărie;
• evenimente cultural-sportive (ex. alergări urbane, tururi ghidate, plimbări tematice) finanțate din taxe de participare și sponsorizări;
• programe de tip „adoptă un eveniment” – companiile sprijină activități culturale în cartiere, în schimbul unei vizibilități controlate și reglementate.

Modelul este simplu: cultură de calitate, management riguros, impact social mare și povară financiară mică pentru bugetul public.

Punerea în valoare a patrimoniului și a identității Bucureștiului

Vom investi în readucerea la viață a clădirilor istorice, în iluminatul arhitectural, în rute pietonale tematice și în spații publice curate, fără poluare vizuală. Cultura devine parte din regenerarea urbană, nu un accesoriu.

Direcții de acțiune:

• crearea de rute culturale în zone precum Cotroceni, Lipscani, Calea Victoriei, Grivița, inclusiv cu participarea inițiativelor private, deja manifeste în București;
• organizarea de micro-expoziții în aer liber, conectate la identitatea fiecărui cartier;
• programe educaționale despre istoria Bucureștiului, în școli.

Sprijin pentru artiști și industriile creative

Vom crea mecanisme simple și transparente pentru a sprijini artiștii și creatorii locali prin:

• micro-granturi pentru proiecte comunitare;
• spații de lucru temporare în clădiri publice neutilizate;
• rezidențe artistice în cartiere;
• parteneriate între instituții culturale și ONG-uri.

Industria culturală trebuie văzută ca un sector economic strategic, nu ca un moft.

Evaluare, transparență și impact

Toate programele culturale vor avea indicatori clari de participare, impact și cost, care vor fi prezentați transparent într-un raport anual public. Consultarea reală cu comunitatea este esențială, precum și posibilitatea de cofinanțare privată și de parteneriate.

Cultura nu trebuie să fie ”poluată” de improvizație și haos, ci să devină un domeniu al calității, predictibilității și responsabilității.” – se arată în programul electoral publicat pe site-ul lui Ciprian Ciucu.

Cine este Ciprian Ciucu

Ciprian Ciucu s-a născut pe 16 martie 1978 la Pitești. A absolvit Științe Politice la SNSPA și a început să lucreze ca ONG-ist, alături de Cristian Ghinea (USR), specializându-se în management de proiect și consultanță pe fonduri structurale. A lucrat ca expert în politici publice atât pentru România, cât și pentru Moldova, Georgia sau Kosovo. În 2019 a devenit Președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, fiind angajat de Guvernul României, iar în 2020 a fost ales Primarul Sectorului 6 pe lista PNL, câștigând un al doilea mandat în 2024.

Este căsătorit și are o fiică adolescentă. Se declară un fan al muzicii heavy metal și îi place să joace baschet.

Ciucu va conduce primăria capitalei în locul lui Nicușor Dan, ales președintele României în mai 2025, și va ocupa doar 2 ani și jumătate de mandat, până la organizarea următoarelor alegeri locale.

Ciprian Ciucu este și prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Ciprian Ciucu este noul primar al Bucureștiului. Ce a promis pentru cultură: concursuri, evenimente în cartiere, rezidențe pentru artiști appeared first on Cultura la dubă.

“Domnul Radu Nica a fost detașat la Teatrul Metropolis de la o altă instituție, iar perioada detașării a expirat.

Domnul George Ivașcu a fost numit temporar, pentru o perioadă de cel mult un an, prin detașare de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), pentru a asigura, începând cu data de 24 septembrie, conducerea Teatrului Metropolis și continuitatea activității artistice, până la organizarea concursului de management.”

Răspunsul PMB nu răspunde, însă, la întrebările transmise de Cultura la dubă către primarul interimar Bujduveanu. Am solicitat luni răspunsuri la următoarele întrebări:

1. De ce ați decis să nu îi mai prelungiți interimatul lui Radu Nica?
2. De ce ați decis să îl numiți pe George Ivașcu?
3. De ce timp de 5 ani Primăria Capitalei nu a organizat niciun concurs pentru managementul teatrelor bucureștene, așa cum prevede legea?
4. Când vor fi organizate concursurile?

Vom publica răspunsurile de îndată ce le vom primi. Momentan, din reacția PMB putem înțelege că cel puțin la Teatrul Metropolis nu va fi organizat un concurs în perioada următoare.

CONTEXT

Radu Nica, managerul interimar al Teatrului Metropolis, a fost înlocuit zilele trecute cu George Ivașcu, fost manager general al Teatrului Metropolis, care a demisionat în 2022 în urma unui scandal public. Atunci, primăria a susținut că Teatrul Metropolis a raportat aproape 60.000 de spectatori, dar a vândut doar 2000 de bilete, în timp ce George Ivașcu a reproșat primăriei diminuarea drastică a bugetului și imposibilitatea de a continua proiectele teatrului.

Acum, numirea lui Ivașcu a luat prin surprindere lumea teatrului românesc, fără ca ea să fi fost anunțată pe cale oficială de către ordonatorul de credite, în acest caz Primăria Municipiului București, condusă de primarul interimar Stelian Bujduveanu (PNL).

În urmă cu câteva zile, regizoarea Lia Bugnar, cunoscută susținătoare a lui George Ivașcu, a scris într-o postare pe facebook că actrița Mariana Dănescu, angajată a Teatrului Metropolis, ar fi fost umilită și terorizată de managerul Radu Nica, fiind exclusă din proiectele teatrului și izolată într-o cameră, obligată să vină zilnic la teatru sau “ca umilința să fie dusă până la capăt, pusă să învețe niște poezii de la dubioase în sus și trimisă prin școli, să le spună copiilor poezii.” Actrița se află în proces cu Teatrul Metropolis și a câștigat în primă instanță, dar nu pe fond, ci pe vicii de procedură.

În actualul context, regizori și actori cunoscuți, colaboratori sau nu ai Teatrului Metropolis, subliniază că marea problemă este lipsa de concursuri pentru managementul teatrelor bucureștene, ceea ce a dus la interimate instabile, interimari numiți politic și diminuarea bugetelor instituțiilor de cultură.

Citește știrea inițială AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post “George Ivașcu va conduce Teatrul Metropolis cel mult un an” – punct de vedere PMB appeared first on Cultura la dubă.

Acum, numirea lui Ivașcu a luat prin surprindere lumea teatrului românesc, fără ca ea să fi fost anunțată pe cale oficială de către ordonatorul de credite, în acest caz Primăria Municipiului București, condusă de primarul interimar Stelian Bujduveanu (PNL).

În urmă cu câteva zile, regizoarea Lia Bugnar, cunoscută susținătoare a lui George Ivașcu, a scris într-o postare pe facebook că actrița Mariana Dănescu, angajată a Teatrului Metropolis, ar fi fost umilită și terorizată de managerul Radu Nica, fiind exclusă din proiectele teatrului și izolată într-o cameră, obligată să vină zilnic la teatru sau “ca umilința să fie dusă până la capăt, pusă să învețe niște poezii de la dubioase în sus și trimisă prin școli, să le spună copiilor poezii.” Actrița se află în proces cu Teatrul Metropolis și a câștigat în primă instanță, dar nu pe fond, ci pe vicii de procedură.

“În momentul in care tu, ca director, nu ești capabil să asiguri minime oportunități pentru angajatul teatrului pe care îl conduci, ești un eșec în acea functie. Iar în momentul în care-ți mai și bati joc de el, chemându-l zilnic la teatru între patru pereți, chiar și atunci când nu e stagiune, ești un om cu probleme mari și cu evidente aptitudini de torționar.”, a scris Lia Bugnar.

În actualul context, regizori și actori cunoscuți, colaboratori sau nu ai Teatrului Metropolis, subliniază că marea problemă este lipsa de concursuri pentru managementul teatrelor bucureștene, ceea ce a dus la interimate instabile, interimari numiți politic și diminuarea bugetelor instituțiilor de cultură.

Am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul Bujduveanu, de la actrița Mariana Dănescu, de la George Ivașcu și de la Radu Nica. Până la momentul publicării articolului, doar Radu Nica și Adrian Cuculis, avocatul Marianei Dănescu, au răspuns solicitării Cultura la dubă.

Iată ce spune Radu Nica:

“Domnul Nica, spuneți-ne, vă rog, în ce context ați aflat că nu veți mai conduce Teatrul Metropolis?

În data de 15 septembrie mi-a expirat mandatul de manager interimar, am anunțat primăria în toate felurile că Teatrul Metropolis, o instituție din subordinea primăriei, nu mai are conducere și am fost întâmpinați cu ignoranță. Timp de o săptămână nu am putut face operații bancare, instituția a intrat în pauză.

Și până acum cum se întâmpla? Vi se prelungea mandatul interimar din trei în trei luni?

Nu din trei în trei luni, ci din șase în șase luni. Interimatul ăsta funcționa la Primăria Capitalei pe codul administrativ, nu pe legea specială 189 a managementului. Ceea ce e, sigur, una dintre multele anomalii ale acestei situații și probabil că aici vom ajunge la sfârșitul discuției, că aici este problema de bază, nu faptul că sunt eu într-o funcție sau altcineva.

Și ce s-a întâmplat de pe 15 până acum?

Nu s-a întâmplat nimic până luni, până ieri, când am fost anunțat întâmplător de cineva din primărie că va veni din nou domnul Ivașcu.

Cum adică ați fost anunțat întâmplător, nu pe calea oficială?

Nu. Am aflat întâmplător. N-a existat niciun fel de discuție prealabilă, n-a existat nici o notificare oficială. Întâmplător, cunoșteam pe cineva la primărie care a avut bunul simț să mă anunțe. Așa s-au petrecut lucrurile.

Deci, n-ați avut nicio discuție cu domnul primar Bujduveanu?

Am avut o discuție joi, în cadru informal, la Mița Biciclista, unde s-a organizat o întâlnire și unde, de asemenea, am încercat să mă întâlnesc cu dumnealui și să-i semnalez problemele prin care trece teatrul. Și mi-a spus că vineri sau luni se tranșează problema.

Pare că lumea teatrului e divizată acum între cei care susțin că este nedrept ce vi se întâmplă, dar, în același timp, că această problemă a lipsei de concursuri este, de fapt, cea mai importantă. Și cealaltă parte care vă acuză că ați abuzat, practic, o angajată prin felul în care ați terorizat-o, să fie izolată într-o cameră, că nu ați implicat-o în absolut niciun proiect. Puteți să ne spuneți ce s-a întâmplat cu doamna Dănescu?

Acest scandal a fost unul fals, nu întâmplător, după discuția pe care am avut-o eu cu domnul primar. Fix după aceea a apărut această poveste care este de la un cap la altul o minciună sfruntată.

Există, într-adevăr, niște probleme între conducerea teatrului și această angajată. În momentul când am venit la teatru, am constatat că foarte mulți angajați, doamna Dănescu era doar una dintre foarte mulți angajați care nu veneau cu lunile sau chiar cu anii la teatru și își încasau salariile. Lucru care mie mi s-a părut o anomalie și de aici au început problemele.

Eu pe doamna Dănescu am distribuit-o în două spectacole, în cei doi ani de mandat. A se nota faptul că între 2007 și 2023, când am venit eu, doamna Dănescu a interpretat doar patru roluri, iar cealaltă colegă a sa niciun rol.

După care, unul dintre spectacole, Conu Leonida față cu progresiunea, nu a mers, a ieșit din repertoriu destul de repede, pentru că publicul nu a fost interesat. După care cele două au jucat într-un spectacol lectură gândit să fie outdoor și a participat de mai multe ori la zilele Bucureștiului. Este o dramatizare după Apolodor de Gellu Naum. Și acest spectacol a fost de mai multe ori prezentat în cadrul evenimentului Străzi deschise.

Nu văd de ce noi, artiștii, nu am ieși pe stradă să jucăm spectacole. Nu este absolut nimic ilegal și toate teatrele fac acest lucru. În esență, orice ordin de serviciu, orice dispoziție de a lucra, practic, nu a fost primită cu receptivitate de doamna Dănescu și a ales să ne dea în judecată pentru abuz.

S-a afirmat în spațiu public că aceste procese au fost câștigate. Ele, într-adevăr, unele dintre ele au fost câștigate în prima instanță, dar fără excepție pe niște vicii de procedură, nu pe fond. Deocamdată, ele sunt încă active și nu ne putem formula o părere de partea cui este sau nu dreptatea.

Este adevărat ce a apărut în spațiul public, că ați trimis-o să stea zilnic într-o cameră din podul teatrului, singură, chiar și în zilele în care nu era nimeni la teatru?

Nu. După ce colega noastră a refuzat să lucreze în spectacole sau în activitățile adiacente, care sunt aceste recitaluri de poezie contemporană în licee, argumentând că nu vrea să facă asta, că nu e ok să prezinte poezie contemporană, că nu e etic în fața elevilor să le vorbești despre moarte, despre cancer, în fine, poezie contemporană.

În opinia mea era un demers potrivit, produs de Teatrul Tineretului, noi trebuie să lucrăm cu tineri și pentru tineri. Deoarece s-a refuzat cu consecvență îndeplinirea acestor activități de natură artistică, am luat o decizie internă ca aceste doamne să vină zilnic la program. Și nu sunt închise în podul teatrului, nu sunt în podul teatrului, în podul teatrului sunt celelalte birouri.

Dumneaei stă singură în birou, cu calculator, cu căldură, cu aer condiționat; nu este închisă pentru că poate ieși oricând de acolo. Deci, nimeni nu o ține cu forța, este opțiunea dumneaei când vine, când iese. Punct.

Deci, faptul că cineva vine la serviciu și stă într-un birou mare, de altfel, vă invit la teatru să vedeți biroul, nu consider căs unt condiții inumane de muncă.

Mie mi s-a părut imoral ca, mai ales în această perioadă, în care finanțarea pe cultură este mizerabilă, ca cineva să își ia un salariu fără nici măcar să nu vină la muncă. Până la venirea mea în 2023, aceste doamne, când nu aveau niciun fel de prestație artistică la teatru, și au fost ani de genul acesta, își justificau salariul doar printr-o declarație pe propria răspundere că fac anumite exerciții.

Exerciții pe care, în momentul când am dorit să le văd, n-au vrut să le arate.

Aici ajungem la o problemă mult mai profundă, vorbim despre sistemul în care funcționează teatrele din România, sunt zeci de angajați care nu au jucat de ani de zile și au primit salariile lunar.

Sunt cu sutele, din păcate, și o bună parte a colegilor noștri se solidarizează cu acest tip de abordare, pentru că le convine tuturor să nu vină cu anii la muncă, dar să primească un salariu destul de ok.

De-a lungul celor 2 ani și jumătate de interimat, ați solicitat vreodată Primăriei Capitalei să organizeze concurs, așa cum prevede legea?

Nu în mod direct. E ciudat ca eu să cer asta. Hei, tu, primărie, te rog, respectă legea. Adică asta cred că trebuie să știe primăria că trebuie să facă, este datoria ei. Dar în contextele artistice în care eu am apărut, întotdeauna am avut intervenții în care am susținut necesitatea concursurilor.

În plus, pe perioada destul de scurtă a mandatului meu au existat cel puțin două tentative de organizare a acestui concurs, care nu știu de ce nu s-au materializat. Deci, senzația noastră era că se dorește organizarea acestui concurs. Deci n-avea rost să depunem o sesizare, în contextul în care mesajele transmise erau că se dorește organizarea concursului.

Din cunoștințele dumneavoastră, de ce credeți că nu sunt organizate concursurile la teatrele bucureștene?

Cred că a fost un concurs nefericit de împrejurări. Adică, de obicei, aceste concursuri ale teatrelor se lasă cu scandal. Dar repet, este o părere personală, este o speculație, nu este o certitudine. Probabil că, de asemenea, au fost perioade destul de agitate cu alegerile. Presupun că s-a dorit amânarea acestor concursuri astfel încât să se creeze un mediu mai liniștit și mai just pentru a se lua niște decizii cât mai corecte, să nu se facă la cald, pe repede înainte. Asta este bănuiala mea, dar nu știu.

Trebuie întrebată autoritatea de ce n-a făcut-o. Nu pot să-mi dau cu părerea competent.”, a declarat Radu Nica pentru Cultura la dubă.

Directorul Direcției de Cultură și Învățământ din cadrul Primăriei Capitalei, cea care ar trebui să organizeze concursurile în teatrele bucureștene, tocmai a fost numit ieri secretar general adjunct al Ministerului Finanțelor. Este vorba despre George Bogdan Borună. Acum primarul interimar Bujduveanu ar trebui să numească un nou director.

Am solicitat PMB un punct de vedere cu privire la organizarea concursurilor. Până la această oră nu am primit un răspuns.

De-a lungul ultimilor 5 ani, Cultura la dubă a făcut solicitări în repetate rânduri către PMB cu privire la motivul pentru care concursurile nu sunt organizate. De fiecare dată, răspunsul oficial era că se lucrează la caietele de sarcini și că vor fi deschise apelurile “în curând”. În 5 ani, PMB nu a organizat niciun concurs pentru postul de manager al vreunui teatru din subordinea sa.

În ceea ce privește situația actriței Mariana Dănescu, avocatul său, Adrian Cuculis, declară pentru Cultura la dubă:

“Problematica pe care a ridicat-o actrița este una care poate să aibă chiar și conotații de natură penală, în contextul în care discutăm despre aducerea unor actori din afara teatrului pentru a juca exact aceleași piese în legătură cu care actrita era și este consacrată. Deși discutăm despre un funcționar public ce a ocupat postul printr-un concurs, presiunile și actele de intimidare nu au încetat nici după ce a câștigat în repetate rânduri procese în instanță ce arătau vădita discriminare a actriței.

În momentul de față discutăm despre un proces de mobbing la locul de muncă ce se desfășoară și se va desfășura pe o perioadă mai lungă de timp, iar la baza acestui proces se află deja hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea acesteia în trecut.”

Regizorul Eugen Jebeleanu declară într-o postare pe facebook că: “La « Goodbye, Lenin » actrita despre care se vorbeste a putut participa. Nu i-a interzis nimeni să facă asta. Dumneaei nu a fost prezentă la întâlnirea stabilită, dar a trimis un video cu un monolog, cerut de mine în urma absenței la întâlnire. Nu a fost distribuită ulterior, însă managerul institutiei, Radu Nica, nu a împiedicat posibilitatea distribuirii sale în spectacolul meu. Țin să menționez asta pentru că nu toate informațiile care circulă pe facebook reflectă adevărul situațiilor reale.”

George Ivașcu a condus Teatrul Metropolis de 15 ani, cu o pauză de 2 ani, când a fost ministrul Culturii în guvernul Dăncilă.

Ca ministru al Culturii, principala sa misiune a fost să organizeze Centenarul Marii Uniri și să distribuie fonduri către proiecte tematice.

Conform studiului realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat chiar în subordinea ministerului Culturii, anul Centenarului a fost un eșec din punct de vedere al impactului cultural asupra cetățenilor. Studiul a arătat că centenarul s-a bazat mai mult pe serbări și comemorări, nu pe proiecte culturale sau investiții.

În 2018, Sala Amfiteatru a Teatrului Metropolis a primit numele “Sala Centenar”, 100 de scaune fiind personalizate cu numele marilor și actori români.

Ca manager al Metropolis, Ivașcu se află și în spatele inițiativei „Aleea Celebrităţilor”. Potrivit site-ului teatrulmetropolis.ro, “34 de stele oferite până în acest moment, stau mărturie în Piaţa Timpului din Centrul vechi al capitalei, precum şi numele a peste 100 de personalităţi dăinuie aici pentru posteritate.”

George Ivașcu este și un important membru al masoneriei române. În 2021 el a fost ales Marele Maestru al Marii Loje Naționale a României.

Teatrul Metropolis se prezintă drept “primul teatru de proiecte din Bucureşti”, iar printre cele mai apreciate spectacole montate la Metropolis se numără cele realizate de regizorul Victor Ioan Frunză: Amadeus, Visul unei nopți de vară, Colivia cu nebune sau Titanic Vals, precum și Cine l-a ucis pe tata, regizat de Andrei Măjeri și premiat de UNITER.

Articolul este în curs de actualizare. Vom publica celelalte puncte de vedere, dacă acestea ne vor fi oferite.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Radu Nica, înlocuit cu George Ivașcu la conducerea Teatrului Metropolis. Nica: “Foarte mulți angajați nu veneau cu lunile sau chiar cu anii la teatru și își încasau salariile” appeared first on Cultura la dubă.

Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, lansează sesiunea de finanțare nerambursabilă București. Împreună, dedicată susținerii sectorului cultural independent și creativ din Capitală. Programul face parte din schema de finanțare 2025 prin care ARCUB încurajează inițiativele artistice ce contribuie la dezvoltarea orașului prin cultură.

Potrivit unui comunicat transmis presei, operatorii culturali sunt invitați să propună proiecte relevante pentru comunitatea bucureșteană, care creează legături, stimulează colaborarea și reconectează locuitorii cu orașul. Propunerile pot fi depuse online în perioada 23 aprilie – 22 mai 2025. Detalii despre Regulament și modalitatea de aplicare sunt disponibile pe www.arcub.ro – secțiunea Finanțare.

Despre Sesiunea de finanțare 2025 București. Împreună

Sesiunea de finanțare nerambursabilă 2025, lansată de ARCUB sub tema centrală „București. Împreună”, își propune să susțină proiecte culturale care promovează coeziunea socială, incluziunea, participarea activă și reconectarea locuitorilor cu orașul. Într-un București aflat într-o continuă transformare, tema aleasă devine un apel la solidaritate, colaborare și implicare artistică în viața comunității. Cultura este regândită ca un spațiu comun, în care arta are rolul de a construi punți între oameni, între cartiere și între generații. ARCUB susține proiectele culturale care creează legături autentice, contribuie la revitalizarea spațiilor urbane și aduc arta mai aproape de viața cotidiană. Sunt căutate inițiative cu impact social durabil, care transformă orașul într-un spațiu deschis și conectat la nevoile comunității.

Obiectivele sesiunii de finanțare București. Împreună

Sesiunea de finanțare București. Împreună urmărește susținerea proiectelor culturale care aduc relevanță și plusvaloare scenei culturale din Capitală și contribuie la construirea unui București mai conectat, mai incluziv și mai deschis către inovație artistică. Printre obiectivele principale se află consolidarea legăturii afective dintre locuitori și spațiul urban, prin inițiative artistice care implică direct comunitatea și stimulează atașamentul față de București. Este încurajată colaborarea între artiști, organizații culturale și grupuri locale, cu scopul de a revitaliza cartierele și spațiile publice, transformându-le în locuri vii de întâlnire și expresie artistică. Programul pune, totodată, un accent puternic pe incluziune, fiind vizate inițiativele dedicate grupurilor vulnerabile, care promovează respectul, dialogul intercultural și diversitatea. Educația prin artă este, de asemenea, o prioritate – sunt sprijinite activități culturale pentru toate vârstele, care stimulează gândirea critică, creativitatea și valorizarea patrimoniului urban. Programul susține și proiectele care documentează memoriile colective, istoriile personale și identitatea orașului și care oferă o perspectivă profundă și actuală asupra Bucureștiului ca spațiu viu și polifonic.

Programul București. Împreună vizează proiecte care activează în domenii esențiale pentru dezvoltarea culturală a orașului: educație culturală și artă comunitară, inițiative interdisciplinare și colaborative, precum și proiecte culturale cu componentă socială și incluzivă.

Solicitanți eligibili

În cadrul sesiunii de finanțare București. Împreună pot depune cereri de finanțare persoanele fizice autorizate (PFA), asociațiile, fundațiile și instituțiile publice de cultură înființate conform legislației române, care nu se află în subordinea Primăriei Municipiului București, precum și societățile comerciale care desfășoară activități culturale. Programul este deschis atât organizațiilor cu tradiție, cât și celor aflate la început de drum, cu condiția respectării criteriilor de eligibilitate. Fiecare solicitant are dreptul de a depune o singură cerere de finanțare în cadrul acestei sesiuni.

Buget

Bugetul total alocat sesiunii de finanțare București. Împreună 2025 este de 1.360.000 lei. Fondurile sunt repartizate pe cele trei categorii tematice:

• Educație culturală și artă comunitară: 400.000 lei;
• Proiecte interdisciplinare și colaborative: 400.000 lei;
• Proiecte culturale incluzive și sociale: 400.000 lei;
• Fond pentru contestații: 160.000 lei.

Valoarea maximă a finanțării care poate fi solicitată pentru un proiect este de 80.000 lei. Pentru a fi eligibile, proiectele propuse trebuie să includă surse complementare de finanțare. Partenerii nu pot avea calitatea de solicitant în cadrul aceleiași sesiuni.

Calendar

Finanțările nerambursabile vor fi acordate pentru proiecte culturale care se vor desfășura exclusiv în București, în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanțare și 31 octombrie 2025. Termenul-limită pentru depunerea cererilor de finanțare, prin platforma online dedicată (https://arcub.submittable.com), este 22 mai 2025, ora 17:00. Rezultatele evaluării proiectelor din punctul de vedere al eligibilității și conformității administrative vor fi publicate pe 6 iunie 2025. Rezultatele finale, în urma soluționării eventualelor contestații, vor fi publicate pe 16 iulie 2025. Contractele de finanțare vor fi semnate în perioada 24 iulie – 6 august 2025.

Informații utile

Regulamentul pentru acordarea finanțărilor nerambursabile, Ghidul aplicantului și Anexele solicitate sunt disponibile pe site-ul ARCUB, în secțiunea Finanțare – Sesiuni de finanțare – București. Împreună.

Urmăriți-ne pe Facebook și Instagram

Detalii pe www.arcub.ro

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post ARCUB a deschis o nouă sesiune de finanțare pentru proiecte culturale: “București. Împreună” appeared first on Cultura la dubă.

Pentru început, au fost luate măsuri speciale în privința traficului în zonă, astfel încât tramvaiul 21 va circula pe o singură linie, în ambele sensuri, fiind montat un macaz de schimbare a sensului.

“Operațiunile pe care le începem acum presupun, printre altele, punerea în siguranță a fațadei principale și a calcanului dinspre strada Paleologu – care reprezenta un pericol public major de prăbușire, sprijinirea elementelor interioare, susținerea bolților din cărămidă de la subsol și parter, îndepărtarea tonelor de gunoaie și moloz etc.

Până să ajungem la deschiderea propriu-zisă a șantierului s-au făcut expertizele tehnice, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, s-a obținut autorizația de construire, s-a montat un macaz pe traseul liniei tramvaiului 21 – care trece prin fața Hanului pentru a se putea circula pe un singur fir, Administrația Municipală a Clădirilor cu Risc Seismic a încheiat cu Trustul de Clădiri Municipale București contractul pentru execuția lucrărilor și sperăm că în 16 luni lucrările de punere în siguranță să se finalizeze.

Concomitent, la nivelul PMB lucrăm la constituirea unui grup interdisciplinar de specialiști de la OAR, de la Primăria Capitalei, din AMCCRS și chiar cu un ONG din Bulgaria care e foarte interesat de istoria acestui loc, pentru definirea unei teme de proiectare. Ulterior, pe baza acesteia vom organiza un concurs de soluții pentru a stabili funcțiunea viitoare a monumentului.”, a anunțat Nicușor Dan.

Clădirea a fost ridicată în 1859, la cererea fraților Solacoglu, negustori de origine turcă din Bulgaria. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ea a fost afectată de un incendiu, dar a continuat să fie locuită până în anii ’80, când, potrivit Historia, a fost în pericol de demolare.

În anii 1990, hanul a intrat în administrația Capitalei și a fost inclus în Planul Național de Restaurare pentru reabilitatea centrului istoric. Lucrările nu au început, însă, niciodată.

În 2003, monumentul a fost retrocedat urmașilor familiilor Solacolu. Aceștia erau obligați prin lege să îl protejeze, dar au declarat în repetate rânduri că lucrările necesare sunt foarte complexe și nu au fonduri suficiente pentru ele. Drept urmare, hanul a continuat să se degradeze, iar în 2010 acoperișul s-a prăbușit.

Mai multe despre istoria locului AICI.

The post Încep lucrările de punere în siguranță a Hanulului Solacolu appeared first on Cultura la dubă.

„Străzi deschise” ajunge pentru prima dată în cartierul Rahova, în weekendul 8-9 octombrie. Mai exact, traseul pietonal va fi deschis pe strada Bârcă, pe segmentul cuprins între Calea Rahovei şi Strada Dumbravă. În acest weekend, Calea Victoriei și şoseaua Kiseleff nu devin pietonale.

Copiii vor putea vedea spectacole ale Teatrului de Animaţie Ţăndărică, momente artistice ale Circului Metropolitan Bucureşti, statuile vivante ale Teatrului Masca şi concerte, spectacole de dans, percuţie şi ritm ale Şcolii de Artă Bucureşti.

De asemenea, vor fi active zonele de joacă şi mişcare pregătite de Proedus.

Program:

SÂMBĂTĂ, 8 OCTOMBRIE 2022

11:00 – 20:00 Activități sportive, zone de joacă și mișcare (PROEDUS)

16:30 – 16:50 Momente artistice (Circul Metropolitan București)

17:00 – 17:40 The Best of Living Statues (Teatrul Masca)

17:00 – 20:00 Momente de teatru (Teatrul de Animaţie Ţăndărică)

• 17:00 – 17:04 Simina Constantin – „Mimarionet”
• 17:04 – 17:08 Florin Mititelu – „Dans la radio”
• 17:08 – 17:12 Ștefan Craiu – „Figaro”
• 17:12 – 17:16 Cristina Tane – „Voodoo”
• 17:16 – 17:20 Monalisa Toncu – „Dirijorul”
• 17:35 – 17:39 Simina Constantin – „Raţa dansatoare”
• 17:39 – 17:43 Florin Mititelu – „Contele şi musca”
• 17:43 – 17:47 Ştefan Craiu – „Gunoierul”
• 17:47 – 17:51 Cristina Tane – „Perna”
• 17:51 – 17:55 Monalisa Toncu – „Pointy”
• 18:05 – 18:09 Simina Constantin – „Neanderthal Dday”
• 18;09 – 18:13 Florin Mititelu – „Hip-Hop”
• 18;13 – 18:17 Ştefan Craiu – „Nostalgia”
• 18:17 – 18:21 Cristina Tane – „Pisicatrenul”
• 18:21 – 18:25 Monalisa Toncu – „Figaro”
• 18:40 – 18:44 Simina Constantin – „Bunica”
• 18:44 – 18:48 Florin Mititelu – „Dodo Meseriaşul”
• 18:48 – 18:52 Ştefan Craiu – „The Sad Clown Rejected”
• 18:52 – 18:56 Cristina Tane – „Lullaby”
• 18:56 – 19:00 Monalisa Toncu – „Strings”

17:30 – 18:00 Trupa de dans (Școala de Artă București)

18:00 – 19:00 Recital de muzică pop Viviene Clement (Școala de Artă București)

18:00 – 18:40 The Best of Living Statues (Teatrul Masca)

DUMINICĂ, 9 OCTOMBRIE 2022

11:00 – 20:00 Activități sportive, zone de joacă și mișcare (PROEDUS)

12:00 – 12:20 Momente artistice (Circul Metropolitan București)

16:30 – 17:30 Spectacol de percuție și ritm (Școala de Artă București)

17:00 – 17:40 The Best of Living Statues (Teatrul Masca)

17:30 – 18:00 Trupa de dans (Școala de Artă București)

17:00 – 20:00Momente de teatru (Teatrul de Animaţie Ţăndărică)

• 17:00 – 17:04 Daniel Stanciu – „Vasilache – Artist din lume”
• 17:04 – 17:08 Monalisa Toncu – „Dirijorul”
• 17:08 – 17:12 Ana Maria Bălescu – „Besame mucho con Dolores”
• 17:12 – 17:16 Daniela Ruxandra Mihai – „Bătrâna”
• 17:16 – 17:20 George Simian – „Pictorul”
• 17:35 – 17:39 Daniel Stanciu – „Vasilache şi Mărioara – Dansatori de bâlci”
• 17:39 – 17:43 Monalisa Toncu – „Pointy”
• 17:43 – 17:47 Ana Maria Bălescu – „Radio Gaga”
• 17:47 – 17:51 Daniela Ruxandra Mihai – „Balerina Nina”
• 17:51 – 17:55 George Simian – „Michael Jackson”
• 18:05 – 18:09 Daniel Stanciu – „Mărioara – Talente culinare”
• 18:09 – 18:13 Monalisa Toncu – „Figaro”
• 18:13 – 18:17 Ana Maria Bălescu – „Nasul roşu”
• 18:17 – 18:21 Daniela Ruxandra Mihai – „Marea”
• 18:21 – 18:25 George Simian – „Bob Marley”
• 18:40 – 18:44 Daniel Stanciu – „Vasilache şi musafirii nepoftiţi”
• 18:44 – 18:48 Monalisa Toncu – „Strings”
• 18:48 – 18:52 Ana Maria Bălescu – „The Flower”
• 18:52 – 18:56 Daniela Ruxandra Mihai – „Puck”
• 18:56 – 19:00 George Simian – „Zborul”

18:00 – 19:00 Recital de muzică pop Viviene Clemeny (Școala de Artă București)

18:00 – 18:40 The Best of Living Statues (Teatrul Masca)

The post Cartierul Rahova devine pietonal în weekendul 8-9 octombrie, în cadrul programului “Străzi deschise” appeared first on Cultura la dubă.

Primăria Capitalei a transmis azi printr-un comunicat de presă că decizia primarului Nicușor Dan, prin care acesta cerea executarea unei dispoziții judecătorești, anume demolarea clădirii Cathedral Plaza, a fost suspendată de Tribunalul București, după o contestație făcută de proprietarul clădirii.

Instanța a motivat decizia susținând că pe rol mai sunt și alte litigii în acest caz, inclusiv un proces în care proprietarul cere intrarea în legalitate a clădirii. Prin urmare, aceasta nu ar putea fi demolată deocamdată.

Nicușor Dan a explicat situația:

“O hotărâre definitivă din 2010 a constatat ca autorizația prin care imobilul a fost construit este nelegală și că avizul Ministerului Culturii pe care s-a bazat este nul.

O hotărâre definitivă din 2013 obliga Primarul Municipiului București să emită dispoziția de demolare. Instanța reține că “se afectează nu un spațiu public, ci un spațiu public cu valoare istorică deosebită” și că se încalcă dreptul la libertate religioasă.

Am emis în iulie 2022 dispoziția de demolare preluând copy-paste dispozitivul hotărârii definitive din 2013.

Proprietarul clădirii a solicitat atât anularea cât și suspendarea dispoziției de demolare motivând în esență că are pe rolul instanțelor o cerere de intrare în legalitate a imobilului și că dispoziția de demolare trebuie să aștepte soluționarea litigiului de intrare în legalitate.

Tribunalul București a soluționat pentru moment cererea de suspendare a dispoziției de demolare. A reținut probabil (hotărârea nu este redactată) că există un risc ca imobilul să fie demolat înainte de soluționarea cererii de anulare a dispoziției de demolare.

Vom exercita recurs la Curtea de Apel București împotriva sentinței de ieri a Tribunalului. Esențial este că dispoziția de demolare este copy-paste din dispozitivul unei hotărâri judecătorești definitive.

Evident, proprietarul clădirii ilegale are dreptul să facă toate demersurile legale pentru a-și salva clădirea. Însă a face plângere penală împotriva primarului care a pus în executare o hotărâre definitivă depășește orice limită a tupeului”.

Cathdral Plaza se află în vecinătatea Catedralei Catolice Sfântul Ioan, iar construcția ei a fost contestată în instanță de reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București, în frunte că IPS Ioan Robu.

Catedrala Sfântul Ioan este monument istoric, iar dezvoltatorii noii clădiri ar fi încălcat legea privind protejarea monumentelor istorice, potrivit instanței.

Costurile demolării sunt estimate la câteva milioane de euro, iar dacă aceasta ar avea loc, ar trebui suportate în primă fază de primărie și recuperate de la dezvoltator, prin decizie judecătorească.

The post Decizia lui Nicușor Dan de demolare a Cathedral Plaza a fost suspendată de Tribunalul București appeared first on Cultura la dubă.

Primarul Capitalei Nicușor Dan a anunțat azi că a semnat dispoziția de demolare a clădirii Cathedral Plaza, caz în care exista deja de mai mulți ani o decizie judecătorească.

Potrivit instalenței, Cathedral Plaza a fost construită ilegal în apropierea Catedralei Sfântul Ioan, monument istoric, iar din 2013 PMB era obligată să demoleze clădirea.

“Precizez că mai sunt de parcurs câțiva pași administrativi până la începerea efectivă a lucrărilor de demolare, așa că voi reveni cu informații la momentul potrivit. Cheltuielile cu demolarea vor fi suportate inițial de municipalitate, iar finalmente vor fi recuperate de la proprietarul clădirii.

Scopul nostru este ca terenul pe care se află acum Cathedral Plaza să fie integrat armonios în peisajul urbanistic al Bucureștiului, iar pentru asta avem toată deschiderea de a colabora atât cu proprietarul, cât și cu Primăria Sectorului 1.”, a transmis Nicușor Dan.

În urmă cu câțiva ani, costurile de demolare erau estimate la 1 milion de euro.

The post Nicușor Dan a semnat ordinul de demolare a Cathedral Plaza appeared first on Cultura la dubă.

Evaluările sunt de două tipuri: cele anuale, la care este supus fiecare manager cu mandatul în desfășurare, și cele finale, la care sunt supuși managerii aflați la finalul a 4 ani de mandat.

La evaluările anuale, 3 persoane au obținut note mai mari de 9, 7 au obținut note cuprinse între 8 și 9, unul a obținut o notă mai mică de 8 și unul a obținut o notă mai mică de 7.

La evaluările finale, 2 manageri au obținut note mai mari de 9 și 2 au obținut note mai mici de 9.

PMB nu a precizat, însă, în numele transparenței, ce notă a primit fiecare manager în parte.

Cultura la dubă vă prezintă, totuși, schimbările care vor apărea în urma evaluărilor: Marinela Țepuș, managerul Teatrului Nottara, va fi direct demisă, Felicia Filip, manager al Operei Comice pentru Copii, va trebui să susțină un nou concurs, alături de alți posibili candidați, la fel ca Adrian Găzdaru, managerul Teatrului Excelsior. Iar George Ivașcu, managerul Teatrului Metropolis, și-a prezentat ieri demisia într-o conferință de presă, deși a primit notă pentru a își continua mandatul.

***

Teatrul Nottara

Managerul Teatrului Nottara, Marinela Țepuș, este singurul director care a primit o notă mai mică de 7. Conform legii, asta duce automat la destituire. De altfel, Marinela Țepuș a fost cea care a făcut publică nota, acuzând Primăria Capitalei de o “evaluare regizată sub forma unei execuții publice”.

Marinela Țepuș, de profesie teatrolog, conducea Teatrul Nottara de 10 ani.

În timpul audierilor, acesteia i s-a reproșat numărul mic de spectatori și, implicit, încasările reduse, precum și orientarea artistică a instituției majoritar către comedie. Unul dintre membrii comisiei, actrița Anca Sigartău a punctat că există deja un teatru de Comedie în București și nu înțelege decizia artistică de la Nottara, precizând că în trecut Nottara monta drame sau tragedii celebre.

La rândul său, Țepuș a argumentat spunând că a încercat să aducă și altfel de spectacole decât comedie, dar că spectatorii ieșeau din sală.

De asemenea, i s-a reproșat că 81% din bugetul teatrului merge doar către salarii și că rămân prea puțini bani pentru proiecte culturale.

Pe de altă parte, Țepuș a fost felicitată pentru că este singurul manager care a reușit să acceseze fonduri norvegiene pentru un program dedicat liceenilor.

Marinela Țepuș a anunțat că va contesta decizia de demitere în instanță. Ea a fost și subiectul unei anchete a Corpului de Control, trimis de Nicușor Dan după o scrisoare semnată de 15 angajați ai instituției.

Cultura la dubă a solicitat PMB să furnizeze raportul Corpului de Control, însă nu a primit un răspuns până la data publicării articolului.

Teatrul Excelsior

Managerul Teatrului Excelsior, Adrian Găzdaru, își încheie aici mandatul de 4 ani. El a primit nota 7,18 și postul său va fi scos la concurs, alături de alți candidați. El are în continuare dreptul de a participa la viitorul concurs.

Principalele reproșuri adresate de comisia de evaluare în acest caz au fost legate de două producții mai vechi – Vlaicu Vodă și Toți K1 pentru România, realizate cu costuri uriașe, cu ocazia centenarului.

Managerul a suținut că, inițial, cele două proiecte făceau parte dintr-un program finanțat de guvern, însă, în final, ele au fost finanțate din banii teatrului și ai Primăriei Capitalei.

Vlaicu Vodă a costat 430.000 de euro, iar după reprezentațiile susținute în Piața Constituției, Teatrul Excelsior a depozitat decorurile în valoare de 5 milioane de lei într-un depozit, unde din 2018 până în prezent a plătit lunar 6000 de euro/ lună, adică peste 240.000 de euro.

Directorul Direcției de Cultură din cadrul PMB, Liliana Fedorca, a scos la iveală o corespondență pe care managerul de la Excelsior a purtat-o cu fosta conducere a primăriei, din care reieșea că acesta primise acceptul de la Gabriela Firea, în august 2019, de a monta gratuit decorurile satului medieval într-un parc din București, cu ajutorul ALPAB.

Din acel moment, susține Fedorca, managerul Adrian Găzdaru a întrerupt comunicarea cu PMB și a preferat să plătească sume uriașe pentru depozitare.

Pus în fața acestei situații, Adrian Găzdaru nu a reușit să ofere niște explicații clare, susținând că soluția trebuia să vină de la ALPAB, că directorul ALPAB a fost schimbat și că va întreba la teatru cum au stat lucrurile.

Și la Teatrul Excelsior Nicușor Dan a trimis Corpul de Control.

Cultura la dubă a solicitat PMB să furnizeze raportul Corpului de Control, însă nu a primit un răspuns până la data publicării articolului.

Opera Comică pentru Copii

Felicia Filip, cea care conduce Opera Comică pentru Copii de 8 ani, va fi îndepărtată din funcție și va trebui să susțină un alt concurs, alături de alți posibili candidați. Ea a primit nota 8,59 și a contestat evaluarea.

Acesteia i s-a reproșat la audieri că investițiile în producții sunt prea mari în raport cu încasările sălii, iar un membru al comisiei a subliniat că magazinul Operei adună mai mulți bani decât sumele încasate din vânzarea biletelor.

Felicia Filip a argumentat că prețurile biletelor trebuie să rămână accesibile publicului, de aceea încasările sunt mai mici.

De asemenea, reprezentanții primăriei au subliniat că din bugetul total de aproximativ 20 de milioane de lei, doar 1 milion merge către proiecte culturale, în timp ce restul reprezintă salarii și cheltuieli.

Per total, din audierea sa nu reiese clar la ce a aspecte a fost depunctată, ba chiar unii membrii ai comisiei au felicitat-o pentru activitate. Cert este că după aflarea notei, Felicia Filip a contestat inclusiv faptul că din comisie nu făceau parte specialiști din domeniul teatrului muzical.

Teatrul Metropolis

Cel mai mediatizat conflict cultural din ultimele două săptămâni s-a încheiat cu demisia managerului George Ivașcu. Acesta a primit la evaluarea anuală nota 7,94, ceea ce îi permitea să își continue activitatea la Metropolis.

Ivașcu a reclamat, însă, umilințe la care a fost supus, minciuni spuse de PMB în spațiul public și subfinanțarea care va duce la închiderea teatrului.

Totuși, în ciuda umilințelor despre care vorbește, Ivașcu a lăsat loc de negociere și a lăsat de înțeles că dacă va fi chemat la o discuție, iar PMB va rectifica bugetul, ar putea reveni asupra deciziei.

De cealaltă parte, primarul Nicușor Dan a reiterat încă o dată ideea că Teatrul Metropolis nu se va închide, având un buget suficient alocat, de 9,874 milioane lei), din care 1,1 milioane lei pentru producții.

În timpul audierii sale, un membru al comisiei i-a reproșat că este doar parțial adevărat faptul că Metropolis susține artiștii independenți, fiindcă de ani de zile la Teatrul Metropolis montează preponderent doar doi regizori (nr. Victor Ioan Frunză și Lia Bugnar), care colaborează cu aproximativ aceiași actori.

Ivașcu a explicat aceste alegeri spunând că tinerii au nevoie de nuclee în jurul cărora să se formeze, de aceea a ales să lucreze atât de des cu Victor Ioan Frunză.

Nicușor Dan

Primarul Nicușor Dan a încercat să concluzioneze povestea evaluărilor printr-o postare publicată ieri pe facebook, cu referire specială la Teatrul Metropolis.

Acesta a susținut că “este prima dată când evaluările se fac pe bune. Până acum, evaluările se făceau de complezență și reieșea că totul este minunat. Consider că nota 8,90 dată unui manager este o notă foarte bună. Trebuie să ieșim din ipocrizia în care toți luăm nota 10.”

Referitor la Metropolis, primarul a precizat: “Nu m-am lăsat intimidat, și sunt bucuros că nici comisia nu a făcut-o, de tot scandalul iscat în jurul Teatrului Metropolis cu câteva zile înainte de evaluarea managerului.“

El a reluat cifrele publicate de PMB, referitoare la activitatea Teatrului Metropolis, și nu a comentat în niciun fel demisia lui Ivașcu.

Cei mai mulți manageri își continuă mandatele

Majoritatea managerilor au trecut proba evaluării anuale și își vor continua mandatele.

Iar cei care s-au aflat la evaluarea finală și au primit peste nota 9, vor avea dreptul de a susține singuri un concurs, fără să existe contracandidați – este cazul lui Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București și al lui Ioan Cristescu, managerul Muzeului Național al Literaturii, ambii aflați la final de mandate, cu note mai mari de 9 la evaluare. Cei doi sunt în funcție de 8 ani și vor câștiga, probabil, câte un nou mandat de 4 ani.

Actuala lege a managementului instituțiilor de cultură, contestată în trecut de către fostul ministru USR al Culturii, Vlad Alexandrescu, alături de mai mulți artiști, permite managerilor să aibă un număr nelimitat de mandate.

De exemplu, managerul Teatrului de Comedie, George Mihăiță, ocupă funcția de 19 ani.

Gelu Colceag, managerul Teatrului Mic, a primit, la rândul său, o notă peste 9 și își va păstra funcția pe care o ocupă de 6 ani, în ciuda mai multor anchete jurnalistice care au arătate nereguli în mandatul său.

O inițiativă legislativă susținută atât de Vlad Alexandrescu cât și de Lucian Romașcanu, actualul ministru al Culturii, a încercat să limiteze numărul de mandate, însă peste 80 de manageri din toată țara s-au opus printr-o scrisoare deschisă. Ministrul Culturii de atunci, Bogdan Gheorghiu, a refuzat să dea aviz pozitiv inițiativei.

Rezistența directorilor în fața schimbării s-a dovedit a fi mai puternică decât încercarea de reformă, iar puterea lor electorală este în continuare una importantă pentru partidele politice.

În aceste condiții, instituțiile de cultură finanțate din bani publici vor fi conduse, în cele mai multe cazuri, de aceiași oameni, astfel că schimbări reale și profunde sunt greu de prevăzut pentru viitor.

The post Efectele evaluărilor managerilor teatrelor bucureștene: un director demis, două posturi scoase la concurs, o demisie appeared first on Cultura la dubă.