<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Picasso - Cultura la dubă</title>
	<atom:link href="https://culturaladuba.ro/tag/picasso/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/picasso/</link>
	<description>site de știri, interviuri și reportaje despre cultură și educație</description>
	<lastBuildDate>Mon, 21 Oct 2024 06:25:05 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0</generator>

<image>
	<url>https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2019/10/cropped-Screen-Shot-2019-10-08-at-12.33.05-1-32x32.png</url>
	<title>Picasso - Cultura la dubă</title>
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/picasso/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Film inspirat de cazul hoților români de tablouri, scris de Cristian Mungiu și regizat de Teodora Mihai, cu Anamaria Vartolomei în rol principal</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/film-inspirat-de-cazul-hotilor-romani-de-tablouri-scris-de-cristian-mungiu-si-regizat-de-teodora-mihai-cu-anamaria-vartolomei-in-rol-principal/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Andreea Ion]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Oct 2024 16:50:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Film]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Anamaria Vartolomei]]></category>
		<category><![CDATA[Belgia]]></category>
		<category><![CDATA[Cristian Mungiu]]></category>
		<category><![CDATA[Festival Varsovia]]></category>
		<category><![CDATA[Hoti tablouri]]></category>
		<category><![CDATA[Ionut Niculae]]></category>
		<category><![CDATA[Jaful secolului]]></category>
		<category><![CDATA[Matisse]]></category>
		<category><![CDATA[Monet]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeu]]></category>
		<category><![CDATA[Olanda]]></category>
		<category><![CDATA[Picasso]]></category>
		<category><![CDATA[Premiera]]></category>
		<category><![CDATA[Rotterdam]]></category>
		<category><![CDATA[Scenariu]]></category>
		<category><![CDATA[Teodora Mihai]]></category>
		<category><![CDATA[Traffic]]></category>
		<category><![CDATA[Trafic]]></category>
		<category><![CDATA[Van Gogh]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=17627</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cel mai recent film regizat de Teodora Mihai, după un scenariu scris de Cristian Mungiu, va avea premiera la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia pe 18 octombrie, în cadrul competiției internaționale. Povestea este inspirată de cazul real al hoților români care au furat de la Muzeul din Rotterdam tablouri celebre de Van Gogh, Picasso, Gauguin, Matisse și Monet. Cel mai recent film regizat de Teodora Mihai, după un scenariu scris de Cristian Mungiu, va avea premiera la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia pe 18 octombrie, în cadrul competiției internaționale. Povestea este inspirată de cazul real al hoților români care au furat de la Muzeul din Rotterdam tablouri celebre de Van Gogh, Picasso, Gauguin, Matisse și Monet. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/film-inspirat-de-cazul-hotilor-romani-de-tablouri-scris-de-cristian-mungiu-si-regizat-de-teodora-mihai-cu-anamaria-vartolomei-in-rol-principal/">Film inspirat de cazul hoților români de tablouri, scris de Cristian Mungiu și regizat de Teodora Mihai, cu Anamaria Vartolomei în rol principal</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cel mai recent film regizat de Teodora Mihai, după un scenariu scris de Cristian Mungiu, va avea premiera la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia pe 18 octombrie, în cadrul competiției internaționale. Povestea este inspirată de cazul real al hoților români care au furat de la Muzeul din Rotterdam tablouri celebre de Van Gogh, Picasso, Gauguin, Matisse și Monet, apoi le-au dat foc.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8220;Traffic&#8221; este o coproducție România, Belgia și Olanda, iar printre producători se numără Cristian Mungiu și frații Dardenne. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru prima dată, actrița româno-franceză <a href="https://culturaladuba.ro/anamaria-vartolomei-actrita-puteam-sa-aleg-un-nume-frantuzesc-annemarie-dar-eu-sunt-anamaria-nu-am-de-ce-sa-ma-schimb/">Anamaria Vartolomei</a>, câștigătoarea unui premiu Cesar, lucrează alături de actori români și interpretează un rol în limba română. Din distribuție mai fac parte Ionuț Niculae, Rareș Andrici, Thomas Ryckewaert, Mike Libanon. </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="737" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/anamaria-vartolomei-737x1024.jpg" alt="" class="wp-image-17628" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/anamaria-vartolomei-737x1024.jpg 737w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/anamaria-vartolomei-216x300.jpg 216w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/anamaria-vartolomei-768x1067.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/anamaria-vartolomei-17x24.jpg 17w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/anamaria-vartolomei-26x36.jpg 26w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/anamaria-vartolomei-35x48.jpg 35w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/anamaria-vartolomei.jpg 856w" sizes="(max-width: 737px) 100vw, 737px" /></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Într-un interviu pentru <a href="https://variety.com/2024/film/global/traffic-teodora-ana-mihai-cristian-mungiu-1236174132/">Variety</a>, Teodora Mihai spune că filmul este o perspectivă critică asupra civilizației vestice și asupra estului, arătând clișeele și punctele slabe, într-o confruntare ca între colonizatori și barbari. </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img decoding="async" width="985" height="648" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/trafic-hoti-tablouri.jpg" alt="Captură Traffic/ sursa: Midset Productions" class="wp-image-17630" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/trafic-hoti-tablouri.jpg 985w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/trafic-hoti-tablouri-300x197.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/trafic-hoti-tablouri-768x505.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/trafic-hoti-tablouri-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/trafic-hoti-tablouri-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/trafic-hoti-tablouri-48x32.jpg 48w" sizes="(max-width: 985px) 100vw, 985px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Captură <em>Traffic</em>/ sursa: Midset Productions</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Ceea ce a fost numit în presa internațională <a href="https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/jaful-secolului-comis-de-amatori-hotii-romani-au-ales-tablouri-care-sa-intre-in-sacose-si-au-vrut-sa-i-le-vanda-lui-becali.html">jaful secolului</a> a avut loc în 2012. 3 români au furat atunci 7 tablouri din Muzeul Kunsthal din Rotterdam, realizate de Picasso, Mattise, Monet, Gauguin, Meyer de Haan şi Lucian Freud. Pentru că nu ar fi găsit cumpărători, aceștia ar fi dat foc tablourilor acasă, în România, într-o sobă din Carcaliu, județul Tulcea, după ce au trecut granițele fără a fi verificați.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/film-inspirat-de-cazul-hotilor-romani-de-tablouri-scris-de-cristian-mungiu-si-regizat-de-teodora-mihai-cu-anamaria-vartolomei-in-rol-principal/">Film inspirat de cazul hoților români de tablouri, scris de Cristian Mungiu și regizat de Teodora Mihai, cu Anamaria Vartolomei în rol principal</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>A început Art Safari. Expoziții dedicate lui Theodor Aman, Marcel Iancu, Picasso și Dali</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/a-inceput-art-safari-expozitii-dedicate-lui-theodor-aman-marcel-iancu-picasso-si-dali/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 12 May 2022 10:02:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[București]]></category>
		<category><![CDATA[2022]]></category>
		<category><![CDATA[Art Safari]]></category>
		<category><![CDATA[Barbara Klemm]]></category>
		<category><![CDATA[Bilete]]></category>
		<category><![CDATA[Dali]]></category>
		<category><![CDATA[Expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[Marcel Iancu]]></category>
		<category><![CDATA[Picasso]]></category>
		<category><![CDATA[Program]]></category>
		<category><![CDATA[Theodor Aman]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=11581</guid>

					<description><![CDATA[<p>Evenimentul cuprinde anul acesta o expoziție amplă dedicată pictorului român Theodor Aman, o expoziție care cuprinde numeroase lucrări de Marcel Iancu, aduse din Israel, lucrări de grafică semnate de Picasso și Dali, aduse din Spania, și o expoziție de fotografie a Barbarei Klemm. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/a-inceput-art-safari-expozitii-dedicate-lui-theodor-aman-marcel-iancu-picasso-si-dali/">A început Art Safari. Expoziții dedicate lui Theodor Aman, Marcel Iancu, Picasso și Dali</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><br><strong>Art&nbsp;Safari&nbsp;și-a deschis azi porțile pentru publicul larg la Palatul&nbsp;Dacia-România, din strada Lipscani nr. 18-20, București.&nbsp;</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Evenimentul cuprinde anul acesta o expoziție amplă dedicată pictorului român Theodor Aman, o expoziție cu opere de Marcel Iancu, aduse din Israel, lucrări de grafică semnate de Picasso și Dali, aduse din Spania, și o expoziție de fotografie a Barbarei Klemm. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pavilionul Muzeal „Theodor Aman. Primul artist român modern”, </strong>curatoriat de Elena Olariu,<strong> </strong>este dedicat primului mare maestru al picturii românești. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Peste 100 de lucrări (pictură și artă grafică) împrumutate de la muzee din țară și din colecții private vor fi expuse în această secțiune. Operele lui Aman surprind stilul de viață al elitei sociale și culturale românești din secolul XIX, descriind personalități ale epocii, evenimente mondene, întâmplări istorice sau pur și simplu femei frumoase.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>„Theodor Aman, unul dintre primii pictori ai naţiunii române, dar ȋn acelaşi timp profesor şi creator de şcoală, este o parte din tezaurul patrimonial pe care Muzeul Municipiului Bucureşti ȋl relevă marelui public, prin aceastã expoziţie retrospectivă, având sprijinul altor muzee din ţară și colecţii particulare. </em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Muzeul Theodor Aman este una dintre puţinele case-atelier de artist păstrate ȋn Bucureşti, parte a Muzeului Municipiului Bucureşti, şi oferă variate posibilităţi de a explora universul artistului”,</em> declară <strong>Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București.</strong></p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" width="1024" height="659" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Theodor-Aman_Hora-de-la-Aninoasa-1887-1024x659.jpg" alt="&quot;Hora de la Aninoara&quot;, Theodor Aman, 1887" class="wp-image-11582" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Theodor-Aman_Hora-de-la-Aninoasa-1887-1024x659.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Theodor-Aman_Hora-de-la-Aninoasa-1887-300x193.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Theodor-Aman_Hora-de-la-Aninoasa-1887-768x494.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Theodor-Aman_Hora-de-la-Aninoasa-1887-24x15.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Theodor-Aman_Hora-de-la-Aninoasa-1887-36x23.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Theodor-Aman_Hora-de-la-Aninoasa-1887-48x31.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Theodor-Aman_Hora-de-la-Aninoasa-1887.jpg 1500w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption>&#8220;Hora de la Aninoara&#8221;, Theodor Aman, 1887</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pavilionul Central „Picasso, Dali &amp; Falla – Pălăria cu trei colțuri”</strong> va expune arta grafică a lui Pablo Picasso și Salvador Dali, realizată pentru „Pălăria cu trei colțuri”, spectacol de balet pe muzica lui Manuel de Falla. Picasso și Dali au fost comisionați să creeze decorurile și costumele, iar Picasso a realizat chiar și machiajul dansatorilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Baletul „Pălăria cu trei colțuri” a avut premiera în 1919 la Teatrul Alhambra din Londra, iar Picasso a contribuit și la partea de producție și compoziție. </p>



<p class="wp-block-paragraph">După premiera de la Paris din 1920, Picasso a publicat o suită de lucrări intitulate „Pălăria cu trei colțuri”, care vor fi expuse acum la Art Safari. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Salvador Dalí, a recreat câteva decenii mai târziu decorurile și costumele pentru același spectacol. </p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="838" height="600" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Picasso-Le-Tricorne_4.jpg" alt="Le Tricorne, Pablo Picasso, 1919" class="wp-image-11583" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Picasso-Le-Tricorne_4.jpg 838w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Picasso-Le-Tricorne_4-300x215.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Picasso-Le-Tricorne_4-768x550.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Picasso-Le-Tricorne_4-24x17.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Picasso-Le-Tricorne_4-36x26.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Picasso-Le-Tricorne_4-48x34.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 838px) 100vw, 838px" /><figcaption>&#8220;Le Tricorne&#8221;, Pablo Picasso, 1919</figcaption></figure>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Salvador-Dali-Le-Tricorne-1959_5.jpg" alt="&quot;Le tricorne&quot;, Salvador Dali, 1959" class="wp-image-11584" width="531" height="657" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Salvador-Dali-Le-Tricorne-1959_5.jpg 646w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Salvador-Dali-Le-Tricorne-1959_5-243x300.jpg 243w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Salvador-Dali-Le-Tricorne-1959_5-19x24.jpg 19w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Salvador-Dali-Le-Tricorne-1959_5-29x36.jpg 29w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Salvador-Dali-Le-Tricorne-1959_5-39x48.jpg 39w" sizes="auto, (max-width: 531px) 100vw, 531px" /><figcaption>&#8220;Le tricorne&#8221;, Salvador Dali, 1959</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pavilionul Aniversar „Barbara Klemm. Light and Dark. Photographs from Germany” </strong>aduce în atenția publicului fotografii cu Germania de Vest și de Est înainte de unificare, alături de o serie de fotografii realizate în țara noastră în timpul comunismului.&nbsp;</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Barbara-Klemm-Andy-Warhol.jpg" alt="&quot;Andy Warhol&quot;, Barbara Klemm" class="wp-image-11585" width="555" height="825" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Barbara-Klemm-Andy-Warhol.jpg 689w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Barbara-Klemm-Andy-Warhol-202x300.jpg 202w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Barbara-Klemm-Andy-Warhol-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Barbara-Klemm-Andy-Warhol-24x36.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Barbara-Klemm-Andy-Warhol-32x48.jpg 32w" sizes="auto, (max-width: 555px) 100vw, 555px" /><figcaption>&#8220;Andy Warhol&#8221;, Barbara Klemm</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pavilionul Invitat „Marcel Iancu. Reconstruind artele România &#8211; Israel”</strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Oferă o expoziție dedicată unui artist-fenomen al secolului XX. Viața lui Marcel Iancu, care a activat într-o gamă largă de discipline, poate fi împărțită în două capitole: primii 46 de ani în Europa, urmați de 43 de ani în Israel. Expoziția prezentă la Art Safari include lucrări din ambele perioade și este prima prezentare cuprinzătoare a activității sale artistice de pe parcursul a șaptezeci de ani, ce se va desfășura în localitatea sa de naștere.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Marcel Iancu a fost unul dintre personajele care au orientat și definit arta de avangardă din România și din Israel, aducând-o în aceeași linie cu cea occidentală, în mediul căreia artistul s-a format. Iancu a fost o personalitate complexă, un artist cu vocație multiplă: pictor, grafician, arhitect, eseist și a colaborat apropiat cu cele mai revoluționare minți creative din Europa. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Deși cunoscut drept autor al primelor „reședințe moderniste” din Bucureștiul interbelic, de remarcat că Marcel Iancu a fost și autorul unor construcții edilitare monumentale, precum spectaculosul complex de loisir al Ștrandului Kiseleff ori sanatoriul montan internațional de la Predeal.</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Marcel-Iancu-Spring-colectie-privata-1024x1024.jpg" alt="&quot;Spring&quot;, Marcel Iancu" class="wp-image-11586" width="619" height="619" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Marcel-Iancu-Spring-colectie-privata-1024x1024.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Marcel-Iancu-Spring-colectie-privata-300x300.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Marcel-Iancu-Spring-colectie-privata-150x150.jpg 150w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Marcel-Iancu-Spring-colectie-privata-768x768.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Marcel-Iancu-Spring-colectie-privata-1536x1536.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Marcel-Iancu-Spring-colectie-privata-24x24.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Marcel-Iancu-Spring-colectie-privata-36x36.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Marcel-Iancu-Spring-colectie-privata-48x48.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Marcel-Iancu-Spring-colectie-privata.jpg 2000w" sizes="auto, (max-width: 619px) 100vw, 619px" /><figcaption>&#8220;Spring&#8221;, Marcel Iancu</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pavilionul Contemporan „Roșu, galben și albastru”</strong>, al cărui curator este Alexandru Rădvan, cuprinde lucrări realizate de Irina Dragomir.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>„Mopuri, mături, pești de cristal, costume de latex bine întinse pe corp, degetul care ne atenționează să păstrăm liniștea, secretele șoptite la ureche, personajele cu fața blurată ori acoperită pentru protejarea identității, părul în valuri, consistența caldă a lucrărilor textile…” &#8211; </em> Alexandru Rădvan, curatorul Pavilionului Contemporan<strong>.</strong></p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Irina-Dragomir-Risky-Situation-790x1024.jpg" alt="" class="wp-image-11587" width="431" height="558" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Irina-Dragomir-Risky-Situation-790x1024.jpg 790w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Irina-Dragomir-Risky-Situation-231x300.jpg 231w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Irina-Dragomir-Risky-Situation-768x996.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Irina-Dragomir-Risky-Situation-1184x1536.jpg 1184w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Irina-Dragomir-Risky-Situation-19x24.jpg 19w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Irina-Dragomir-Risky-Situation-28x36.jpg 28w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Irina-Dragomir-Risky-Situation-37x48.jpg 37w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/05/Irina-Dragomir-Risky-Situation.jpg 1542w" sizes="auto, (max-width: 431px) 100vw, 431px" /><figcaption>&#8220;Risky situation&#8221;, Irina Dragomir</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Program și bilete Art Safari 2022</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Art Safari va putea fi vizitat în perioada 12 mai – 7 august 2022, de joi până duminică, în Palatul Dacia-România, din Centrul Vechi al Bucureștiului (str. Lipscani, nr. 18-20). Biletele și abonamentele pot fi achiziționate pe <a href="https://tickets.artsafari.ro/e">AICI</a>, dar și la fața locului.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/a-inceput-art-safari-expozitii-dedicate-lui-theodor-aman-marcel-iancu-picasso-si-dali/">A început Art Safari. Expoziții dedicate lui Theodor Aman, Marcel Iancu, Picasso și Dali</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pictura „Nudul singuratic ghemuit”, de Picasso, descoperită cu ajutorul inteligenței artificiale sub o altă lucrare a artistului</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/pictura-nudul-singuratic-ghemuit-de-picasso-descoperita-cu-ajutorul-inteligentei-artificiale-sub-o-alta-lucrare-a-artistului/</link>
					<comments>https://culturaladuba.ro/pictura-nudul-singuratic-ghemuit-de-picasso-descoperita-cu-ajutorul-inteligentei-artificiale-sub-o-alta-lucrare-a-artistului/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Adelina Miron]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 19 Oct 2021 09:23:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Descoperita]]></category>
		<category><![CDATA[Inteligenta artificiala]]></category>
		<category><![CDATA[Masa Orbului]]></category>
		<category><![CDATA[Nudul singuratic ghemuit]]></category>
		<category><![CDATA[Perioada Albastra]]></category>
		<category><![CDATA[Picasso]]></category>
		<category><![CDATA[Pictura]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=8907</guid>

					<description><![CDATA[<p>Când a pictat „Masa orbului” în 1903, Pablo Picasso a acoperit o altă lucrare. După mai bine de un secol, nudul ghemuit al unei femei a fost dezvăluit prin utilizarea inteligenței artificiale.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/pictura-nudul-singuratic-ghemuit-de-picasso-descoperita-cu-ajutorul-inteligentei-artificiale-sub-o-alta-lucrare-a-artistului/">Pictura „Nudul singuratic ghemuit”, de Picasso, descoperită cu ajutorul inteligenței artificiale sub o altă lucrare a artistului</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="has-small-font-size wp-block-paragraph"><em>foto: Oxia Palus</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Când a pictat „Masa orbului” în 1903, Pablo Picasso a acoperit o altă lucrare. După mai bine de un secol, nudul ghemuit al unei femei a fost dezvăluit prin utilizarea inteligenței artificiale.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Lucrarea ascunsă a lui Picasso este acum accesibilă publicului datorită companiei Oxia Palus, fondată de neurologul Anthony Bourached și de fizicianul George Cann, doctoranzi în machine learning la University College London (UCL), care se ocupă de ”aducerea la viață a lucrărilor pierdute”, potrivit unui comunicat de presă citat de <a href="https://edition.cnn.com/style/article/hidden-picasso-nude-scli-intl-gbr/index.html">CNN</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cercetătorii de la University College London au recreat tabloul folosind un algoritm care a studiat zeci de picturi ale lui Picasso și care s-a antrenat în stilul artistului spaniol.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Supranumită „Nudul singuratic ghemuit”, lucrarea ascunsă a devenit o pictură în sine după ce a fost așezată pe o pânză, folosindu-se de tehnologia de printare 3D.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="862" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Nudul-singuratic-ghemuit-1024x862.jpg" alt="" class="wp-image-8911" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Nudul-singuratic-ghemuit-1024x862.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Nudul-singuratic-ghemuit-300x253.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Nudul-singuratic-ghemuit-768x647.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Nudul-singuratic-ghemuit-24x20.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Nudul-singuratic-ghemuit-36x30.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Nudul-singuratic-ghemuit-48x40.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Nudul-singuratic-ghemuit.jpg 1063w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption><em>Nudul singuratic ghemuit</em>/ foto: Oxia Palus</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Atât „Nudul singuratic ghemuit”, cât și „Masa orbului” sunt picturi care corespund „Perioadei Albastre” din cariera lui Picasso, în care artistul a folosit preponderent tonuri de gri și verde, și doar ocazional culori calde.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Una dintre cele mai importante pânze din Perioada Albastră a lui Picasso (n.r. Masa orbului), această lucrare este o remarcabilă reafirmare a sacramentului creștin &#8211; ritualul degustării pâinii și vinului pentru a evoca carnea și sângele lui Hristos &#8211; în termeni contemporani.”, se menționează pe <a href="https://www.metmuseum.org/art/collection/search/488596">pagina</a> Muzeului Metropolitan de Artă din New York.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="873" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Masa-orbului-1024x873.jpg" alt="" class="wp-image-8912" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Masa-orbului-1024x873.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Masa-orbului-300x256.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Masa-orbului-768x655.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Masa-orbului-24x20.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Masa-orbului-36x31.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Masa-orbului-48x41.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/10/Masa-orbului.jpg 1061w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption><em>Masa orbului</em>/ foto: Oxia Palus</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">„Nudul singuratic ghemuit” nu este primul tablou ascuns din Perioada Albastră a lui Picasso care a fost dezvăluit. În 2014, portretul unui bărbat cu barbă a fost <a href="https://www.cnet.com/news/infrared-imaging-reveals-hidden-picasso/">descoperit</a>, cu ajutorul imagisticii prin infraroșu, sub lucrarea „Camera albastră”, în care este reprezentată o femeie care se spală.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/pictura-nudul-singuratic-ghemuit-de-picasso-descoperita-cu-ajutorul-inteligentei-artificiale-sub-o-alta-lucrare-a-artistului/">Pictura „Nudul singuratic ghemuit”, de Picasso, descoperită cu ajutorul inteligenței artificiale sub o altă lucrare a artistului</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://culturaladuba.ro/pictura-nudul-singuratic-ghemuit-de-picasso-descoperita-cu-ajutorul-inteligentei-artificiale-sub-o-alta-lucrare-a-artistului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Lucrări de Picasso și Mondrian, recuperate la 9 ani după ce au fost furate din Galeria Națională a Greciei</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/lucrari-de-picasso-si-mondrian-recuperate-la-9-ani-dupa-ce-au-fost-furate-din-galeria-nationala-a-greciei/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alina Cristea]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 04 Jul 2021 16:17:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Atena]]></category>
		<category><![CDATA[Furt]]></category>
		<category><![CDATA[Galeria Națională a Greciei]]></category>
		<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Lina Mendoni]]></category>
		<category><![CDATA[Mondrian]]></category>
		<category><![CDATA[Pablo Picasso]]></category>
		<category><![CDATA[Picasso]]></category>
		<category><![CDATA[Piet Mondrian]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=7329</guid>

					<description><![CDATA[<p>Autoritățile elene au reușit să recupereze două lucrări semnate de Picasso, respectiv Mondrian, la nouă ani după ce au fost furate din Galeria Națională a Greciei. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/lucrari-de-picasso-si-mondrian-recuperate-la-9-ani-dupa-ce-au-fost-furate-din-galeria-nationala-a-greciei/">Lucrări de Picasso și Mondrian, recuperate la 9 ani după ce au fost furate din Galeria Națională a Greciei</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="has-small-font-size wp-block-paragraph"><em>foto: Petros Giannakouris/Associated Press</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>În cursul săptămânii acesteia, autoritățile elene au reușit să recupereze două lucrări semnate de Pablo Picasso, respectiv Piet Mondrian, la nu mai puțin de nouă ani după ce au fost furate din Galeria Națională a Greciei. Anunțul a fost făcut de Ministrul Culturii și Sportului, Lina Mendoni, care a și prezentat lucrările în cadrul unei conferințe de presă organizate în Atena.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Este vorba despre portretul „Cap de femeie” (Picasso, 1939) și tabloul „Moara” (Mondrian, 1905), care au fost furate pe data de 9 ianuarie 2012, într-o acțiune ce avea să fie supranumită „furtul secolului”. </p>



<p class="wp-block-paragraph">La acea vreme, autoritățile s-au arătat surprinse de curajul presupusei bande de hoți, care ar fi intervenit asupra sistemului de alarmă și ar fi sustras lucrările în doar șapte minute, scoțându-le din rame și aruncându-le pe o fereastră spartă. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Nouă ani mai târziu, s-a dovedit însă că nu exista decât un singur făptaș. Mai exact, un constructor în vârstă de 49 de ani.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit propriilor mărturisiri, acesta a dat târcoale Galeriei Naționale timp de 6 luni înaintea furtului, pentru a se familiariza cu spațiul și pentru a înțelege întocmai programul și traseul gardienilor. Planul lui nu viza o operă anume. Pur și simplu voia să dețină una. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Inițial, a ascuns lucrările furate acasă, pentru ca apoi să le mute într-un depozit de teama că va fi prins. În mai, după ce a aflat că autoritățile ar fi pe urmele sale, le-a înfășurat în folie de protecție și le-a lăsat într-o râpă. </p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Conferinta-de-presa-a-Ministrului-Culturii-1024x682.png" alt="Lucrările de Picasso și Mondrian, prezentate la conferința de presă a Ministrului Culturii" class="wp-image-7335" width="688" height="458" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Conferinta-de-presa-a-Ministrului-Culturii-1024x682.png 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Conferinta-de-presa-a-Ministrului-Culturii-300x200.png 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Conferinta-de-presa-a-Ministrului-Culturii-768x511.png 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Conferinta-de-presa-a-Ministrului-Culturii-930x620.png 930w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Conferinta-de-presa-a-Ministrului-Culturii-24x16.png 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Conferinta-de-presa-a-Ministrului-Culturii-36x24.png 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Conferinta-de-presa-a-Ministrului-Culturii-48x32.png 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Conferinta-de-presa-a-Ministrului-Culturii.png 1155w" sizes="auto, (max-width: 688px) 100vw, 688px" /><figcaption>Lucrările prezentate la conferința de presă a Ministrului Culturii/ foto: Reuters</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">Acolo a și condus polițiștii când și-a recunoscut fapta. Vrând să își explice acțiunile, el a declarat că e foarte pasionat de artă și că a furat tablourile doar pentru a se bucura de ele, fără vreo intenție de a le vinde. </p>



<p class="wp-block-paragraph">De altfel, după cum a explicat Ministrul Culturii, portretul cubist semnat de Picasso ar fi fost aproape imposibil de vândut, pentru că a fost dedicat statului elen chiar de către artist, în semn de prețuire pentru lupta Greciei împotriva forțelor naziste din anii &#8217;40. Astfel, pe spatele pânzei stă inscripționat mesajul: <em>„pentru poporul grec, un tribut. Picasso”. </em></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu toate că cele două lucrări semnate de Picasso și Mondrian au fost recuperate, deznodământul poveștii nu este întru totul fericit. Iar asta pentru că, în 2012, constructorul a mai furat și o schiță, pe care spune că a deteriorat-o și aruncat-o. Aceasta fusese realizată de pictorul italian Guglielmo Caccia și donată galeriei în 1907. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Acum, făptașul riscă între 5 și 10 ani de închisoare. Pentru că își regretă greșeala, avocatul său speră, totuși, la o pedeapsă mai blândă. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>„În mod incontestabil, clientul meu a jucat un rol decisiv în descoperirea și recuperarea lucrărilor.”</em> &#8211; a declarat acesta.</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Galeria-Nationala-Grecia-1024x768.jpg" alt="Galeria Națională a Greciei" class="wp-image-7345" width="702" height="526" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Galeria-Nationala-Grecia-1024x768.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Galeria-Nationala-Grecia-300x225.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Galeria-Nationala-Grecia-768x576.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Galeria-Nationala-Grecia-1536x1152.jpg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Galeria-Nationala-Grecia-24x18.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Galeria-Nationala-Grecia-36x27.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Galeria-Nationala-Grecia-48x36.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/07/Galeria-Nationala-Grecia.jpg 2000w" sizes="auto, (max-width: 702px) 100vw, 702px" /><figcaption>Galeria Națională a Greciei/ foto: The Art Newspaper</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">Fiind pus în scenă în contextul crizei economice care a afectat Grecia la începutul anilor 2010, furtul a scos la iveală probleme serioase, datorate parțial măsurilor de austeritate de la acea vreme. De pildă, după cum informează publicația The Guardian, Galeria Națională avea gardieni insuficienți, iar sistemul de alarmă era învechit. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Între timp, instituția a trecut printr-un proces amplu de renovare și extindere, redeschiderea având loc în luna martie a acestui an. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/lucrari-de-picasso-si-mondrian-recuperate-la-9-ani-dupa-ce-au-fost-furate-din-galeria-nationala-a-greciei/">Lucrări de Picasso și Mondrian, recuperate la 9 ani după ce au fost furate din Galeria Națională a Greciei</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Lucrări de Picasso, Chagall, Dali, Klimt sau Magritte vor fi expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/lucrari-de-picasso-chagall-dali-klimt-sau-magritte-vor-fi-expuse-la-muzeul-brukenthal-din-sibiu/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Cantacuzino]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 29 Jul 2020 12:51:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Arte plastice]]></category>
		<category><![CDATA[Avocat George Serban]]></category>
		<category><![CDATA[Expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[Grafica]]></category>
		<category><![CDATA[Klimt]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul Brukenthal]]></category>
		<category><![CDATA[Picasso]]></category>
		<category><![CDATA[Sibiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=2582</guid>

					<description><![CDATA[<p>Muzeul Național Brukenthal deschide vineri, 31 iulie, o nouă expoziție temporară, de această dată dedicată graficii europene. Mai exact, este vorba despre 50 de lucrări, realizate de artiști europeni celebri, toate provenind din colecția avocatului George Șerban.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/lucrari-de-picasso-chagall-dali-klimt-sau-magritte-vor-fi-expuse-la-muzeul-brukenthal-din-sibiu/">Lucrări de Picasso, Chagall, Dali, Klimt sau Magritte vor fi expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Muzeul Național Brukenthal deschide vineri, 31 iulie, o nouă expoziție temporară, de această dată dedicată graficii europene. Mai exact, este vorba despre 50 de lucrări, realizate de artiști europeni celebri, toate provenind din colecția avocatului George Șerban.</strong> <strong>Expoziția poartă numele</strong> <strong><em>Great artists of the world/Empowered/Puterea de a crede</em></strong>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Printre artiștii expuși se numără Picasso, Toulouse-Lautrec, Renoir, Matisse, Dali, Magritte, Braque, de Chirico, Munch sau Klimt. </p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8220;Numeroși artiști s-au delimitat în secolul 20 de vechile curente și printr-un curaj extraordinar au lăsat la o parte convențiile artistice anterioare, îndreptându-se spre alte orizonturi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Spațiul pictural bazat de cele mai multe ori pe o perspectivă centrală a fost distrus acum apărând o construcție liberă, energică, modernă.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="651" height="700" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2020/07/109582303_3473998622632712_1642474767561827354_n-1.jpg" alt="" class="wp-image-2583" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2020/07/109582303_3473998622632712_1642474767561827354_n-1.jpg 651w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2020/07/109582303_3473998622632712_1642474767561827354_n-1-279x300.jpg 279w" sizes="auto, (max-width: 651px) 100vw, 651px" /><figcaption>Grafică realizată de Klimt, colecția George Șerban</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Dezvoltarea rapidă a societății începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și continuând în secolul XX și schimbările importante au influențat într-o foarte mare măsură modul în care mijloacele de exprimare artistică sunt percepute de către populație. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Datorită cererii mari de lucrări, artiștii acestei perioade încep și multiplicarea lucrărilor prin tehnica gravurii și litografiei, care astăzi se bucură de o cerere fantastică, iar uneori prețul este amețitor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Expoziția oferă șansa vizitatorului să cunoască arta europeană din a doua jumătate a sec. 19 și din sec. 20 și a principalelor curente artistice: postimpresionismul, cubism, expresionism, expresionismul abstract, suprarealism, fauvism, abstracționismul, dadaism.&#8221; &#8211; Muzeul Național Brukenthal.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Lista completă a artiștilor</strong>: Picasso, Chagall, Munch,Matisse, Dali, de Chirico, Ernst, Miro, Tapies, Alechinsky, Klimt, Marini, Leger, Braque, Brauner, Vasarely, Magritte, Kandinsky, Toulouse Lautrec, Hartung, Schielle, Buffet, Giacometti, Moore, Modigliani, Renoir, Klee, Bellmer, Kokoschka, Soulages.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Perioada expoziției</strong>: 31 iulie 2020 &#8211; 27 septembrie 2020. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Vernisajul va avea loc vineri, 31 iulie, ora 11.00, iar accesul se face doar pe bază de invitație. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/lucrari-de-picasso-chagall-dali-klimt-sau-magritte-vor-fi-expuse-la-muzeul-brukenthal-din-sibiu/">Lucrări de Picasso, Chagall, Dali, Klimt sau Magritte vor fi expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
