Primarul Sectorului 1 a anunțat că a început demersurile pentru procedura de expropriere pentru Casa Nicolae Petrașcu din Piața Romană nr. 1, monument istoric ce poartă semnătura arhitectului Ion Mincu.

Casa se află într-o stare avansată de degradare de mulți ani încoace și, potrivit Legii Monumentelor Istorice, proprietarul este obligat să ia măsurile necesare pentru a securiza și întreține imobilele de patrimoniu.

Clotilde Armand a transmis că a trimis mai multe somații pe adresa proprietarului, cu termen de executare de 6 luni, în caz contrar proprietarul va trebui să plătească un impozit de 500%. În același timp, Primăria Sectorului 1 va deschide un proces de expropriere, care durează de obicei ani de zile. De asemenea, a sesizat Ministerul Culturii cu privire la această situație.

“Aceste imobile sunt în prezent proprietate privată. Pentru a le restaura, reabilita și reda comunității locale este necesar, într-o primă etapă, ca ele să fie expropriate pentru cauză de utilitate publică.

Colaborăm deja cu Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și cu Primăria Capitalei pentru unele obiective din Sectorul 1.

Clădirile de patrimoniu reprezintă cartea de vizită a unei capitale europene. Ele trebuie conservate, reabilitate și puse în valoare pentru a le reda strălucirea de altădată. Grija față de istoria orașului trebuie să fie una dintre principalele preocupări ale unei administrații locale. Niciodată nu este prea târziu pentru un efort conjugat al autorităților bucureștene pentru a salva, restaura și moderniza patrimoniul pe care ni l-au lăsat în grijă înaintașii noștri.”, a transmis Clotilde Armand, primarul Sectorului 1.

Nicolae Petrașcu, scriitor și om de cultură, a fost fratele celebrului pictor și profesor Gheorghe Petrașcu. Scriitorul a demarat construcția casei în 1906, când a cumpărat terenul respectiv de la Primărie. Intenția sa era să clădească un loc dedicat culturii, mai exact, un spațiu pentru Societatea română de literatură şi artă, pe care o conducea.

Proiectul arhitectural a fost preluat de Ion Mincu, bun prieten cu Petrașcu. Arhitectul a realizat o casă în stil neoromânesc, cu salon de întâlniri, dar și spațiu personal de locuit. Casa a fost ridicată în 1907.

Câțiva pași mai departe, la Piața Romană nr 5, 7 ani mai târziu, la Piața Romană nr. 5, și-a ridicat propria casă și pictorul Gheorghe Petrașcu, de această dată alături de arhitectul Spiridon Cegăneanu.

Acest imobil se află într-o stare mult mai bună, fiind de asemenea inclus pe lista monumentelor istorice.

The post Proprietarul Casei Nicolae Petrașcu din Piața Romană ar putea fi expropriat pentru că a lăsat monumenul să se degradeze appeared first on Cultura la dubă.

Sub pretextul restaurării casei Nanu-Muscel, celebra vilă din Piața Romană care a fost lăsată să se degradeze ani la rând, Academia de Studii Economice ridică în spatele monumentului istoric un bloc de 7 etaje. Proiectul a stârnit mai multe controverse și a fost blocat pentru o perioadă, dar acum avansează cu rapiditate spre atingerea obiectivului.

Casa Nanu-Muscel, cunoscută de Bucureșteni drept vila de la ASE, situată chiar în Piața Romană, a fost mulți ani un loc abandonat, ocupat uneori de oamenii străzii și de porumbei. Din 2012, ea a devenit proprietatea Academiei de Studii Economice, însă miza nu a fost niciodată casa în sine, monument istoric de importanță locală, ci terenul din spatele ei.

Chiar în spatele casei se ridică acum o nouă clădire care va schimba complet aspectul zonei. De asemenea, ea are ieșire pe micuța stradă Stanislav Cihoschi, deja ultra-aglomerată în timpul săptămânii.

În noul bloc de 7 etaje urmează să fie mutate birourile personalului universității.

Proiectul era estimat inițial la 5,5 milioane de euro, bani pe care ASE i-a primit de la guvernul României. Pe atunci, rectorul Pavel Năstase era un apropiat al PSD, partid alături de care a și fost ulterior la guvernare, în 2017, ca ministru al Educației.

Șantierul a fost deschis în vara lui 2015, însă în martie 2016 lucrările au fost blocate după intervenția ministrului Culturii din guvernul tehnocrat, Vlad Alexandrescu, pe motiv că autorizația de construcție ar fi ilegală.

Explicația acestuia era că în 2013, casa a fost clasată ca monument istoric de categorie B, iar pentru autorizație ar fi fost nevoie și de aviz de la Ministerul Culturii, așa cum prevede legea.

Inspectoratul de Stat în Construcții a închis atunci șantierul. Între timp, firma de construcții a intrat în conflict cu ASE și cele două părți s-au judecat în instanță.

După 4 ani de litigii, Academia de Studii Economice a primit toate autorizațiile necesare și a redeschis șantierul în 2020.

Proiectul prevede atât restaurarea monumentului istoric, cât și ridicarea în spatele lui a blocului de 7 etaje.

Casa Nanu-Muscel a fost ridicată în 1903, când clădirea Academiei de Studii Economice nici nu exista. Casa i-a apartinut unui profesor, fost director al Spitalului Colțea. Abia după 23 de ani de la ridicarea ei, avea să apară lângă și Academia de Studii Economice.

Actuala autorizație de construire a fost eliberată de Primăria Capitalei pe 22 ianuarie 2020, are ca obiectiv consolidarea, restaurarea și extinderea casei S+P+1+M/ 3S+P+7 (noua clădire), iar termenul de finalizare prevăzut este 10 septembrie 2023.

Conform Academiei de Studii Economice, după finalizarea lucrărilor, în casa Nanu Muscel vor fi organizate expoziții de artă contemporană și va fi deschisă o cafenea.

The post ASE a început construcția unui bloc de 7 etaje în Piața Romană appeared first on Cultura la dubă.

După 4 ani de litigii, Academia de Studii Economice din București a redeschis recent șantierul de la Casa Nanu-Muscel, celebra vilă din Piața Romană care de mulți ani se află într-un stadiu avansat de degradare.

Proiectul prevede atât restaurarea monumentului istoric, cât și ridicarea în spatele lui a unui bloc de 7 etaje.

Povestea vilei de la ASE începe în 1903, când clădirea Academiei de Studii Economice nici nu exista. Casa i-a apartinut unui profesor, fost director al Spitalului Colțea. Abia după 23 de ani de la ridicarea ei, avea să apară lângă și Academia de Studii Economice.

După o perioadă lungă de procese și degradare vizibilă a casei, ASE a cumparat imobilul în 2012, cu 3,5 milioane de euro, promițând că îl va restaura.

Adevarata miză a acestui spațiu avea să fie, însă, terenul pe care se află. Astfel că, folosind pretextul că va salva un monument istoric, ASE exploatează la maximum terenul ultracentral și construiește un imobil de 7 etaje, care va servi drept spațiu de birouri pentru angajații Academiei.

Șantierul a fost deschis în vara lui 2015, cu fonduri pe care ASE le-a primit de la guvernul României, aproximativ 5,5 milioane de euro, într-o perioadă în care rectorul de atunci, Pavel Năstase, era un apropiat al PSD, partid alături de care a și fost ulterior la guvernare, în 2017, ca ministru al Educației.

Lucrările s-au oprit, însă, în martie 2016, după intervenția ministrului Culturii din guvernul tehnocrat, Vlad Alexandrescu, pe motiv că autorizația de construcție ar fi ilegală. Explicația acestuia era că în 2013, casa a fost clasată ca monument istoric de categorie B, iar pentru autorizație ar fi fost nevoie și de aviz de la Ministerul Culturii, așa cum prevede legea.

De cealaltă parte, ASE a susținut că autorizația de construire este legală, fiindcă a fost emisă înainte ca imobilul să fie clasat ca monument și că legea monumentelor istorice nu s-ar aplica retroactiv.

Cert este că Inspectoratul de Stat în Construcții a decis la vremea respectivă să oprească lucrările și să facă o anchetă. Între timp, pentru că i-a dispărut obiectul muncii și pentru că nu voia să fie implicată într-o posibilă ilegalitate, firma de construcții a intrat în conflict cu ASE.

La momentul opririi șantierului, conform ASE, stadiul lucrărilor era următorul:

Corp 1 (existent):

• consolidări infrastructură -90% ;
• condolidare pereți P+1^E – 90% ;
• realizare planșee din beton armat peste parter și etaj 100% ;
• finisaje- lucrări neexecutate.

Corp C2 (nou)  

• Incinta pereți mulați și piloni 100%
• micropiloți 50%

Actuala autorizație de construire a fost eliberată de Primăria Capitalei pe 22 ianuarie 2020, are ca obiectiv consolidarea, restaurarea și extinderea casei S+P+1+M/ 3S+P+7 (noua clădire), iar termenul de finalizare prevăzut este 10 septembrie 2023.

Conform Academiei de Studii Economice, după finalizarea lucrărilor, în casa Nanu Muscel vor fi organizate expoziții de artă contemporană și va fi deschisă o cafenea.

Mai multe ONG-uri care se ocupă cu salvarea patrimoniului au contestat de-a lungul anilor construcția de 7 etaje, din spatele monumentului istoric, care va schimba vizibil aspectul zonei. De cealaltă parte, ASE susține că noua clădire nu va depăși înălțimea cornișei clădirii ASE.

The post ASE a reluat lucrările pentru ridicarea unui bloc de 7 etaje la Casa Nanu-Muscel appeared first on Cultura la dubă.

După 4 ani de blocaj al unui șantier care prevedea consolidarea și restaurarea casei, precum și ridicarea în spatele ei a unui bloc de 7 etaje, ASE anunță acum că lucrările vor fi reluate.

Povestea vilei de la ASE începe în 1903, când clădirea Academiei de Studii Economice nici nu exista. Casa i-a apartinut unui profesor, fost director al Spitalului Colțea. Abia după 23 de ani de la ridicarea ei, avea să apară lângă și Academia de Studii Economice.

După o perioadă lungă de litigii și degradare vizibilă a casei, ASE a cumparat imobilul în 2012, cu 3,5 milioane de euro, cu tot cu un proiect de construcție, aprobat de Primăria Sectorului 1. Dar, pentru că vila se află în zonă istorică protejată, această autorizație ar fi trebuit eliberată de Primăria Capitalei, nu de primăria de sector, spun specialiștii în domeniu. Proiectul prevede ca pe lângă consolidarea și restaurarea casei, în spatele ei să fie ridicat un bloc de 7 etaje, unde își vor muta birourile cei de la ASE, iar cele două clădiri să fie unite printr-o pasarelă.

Șantierul a fost deschis în vara lui 2015, cu fonduri pe care ASE le-a primit de la guvernul României, aproximativ 5,5 milioane de euro, într-o perioadă în care rectorul de atunci, Pavel Năstase, era un apropiat al PSD, partid alături de care a și fost ulterior la guvernare, în 2017, ca ministru al Educației.

Revenind, însă la șantier, acesta a fost închis în martie 2016, de către ministrul Culturii din guvernul tehnocrat, Vlad Alexandrescu, pe motiv că autorizația de construcție ar fi ilegală. Explicația acestuia era că în 2013, casa a fost clasată ca monument istoric de categorie B, iar pentru autorizație ar fi fost nevoie și de aviz de la Ministerul Culturii, așa cum prevede legea.

De cealaltă parte, ASE a susținut că autorizație de construcție este legală, fiindcă a fost emisă înainte ca imobilul să fie clasat ca monument și că legea monumentelor istorice nu s-ar aplica retroactiv.

Cert este că Inspectoratul de Stat în Construcții a decis la vremea respectivă să oprească lucrările și să facă o anchetă. Între timp, pentru că i-a dispărut obiectul muncii și pentru că nu voia să fie implicată într-o posibilă ilegalitate, firma de construcții a intrat în conflict cu ASE.

Am cerut Academiei de Studii Economice un punct de vedere legat de blocajul din ultimii 4 ani, iar reprezentanții universității ne-au transmis următoarele:

“La data de 01.04.2016, șantierul din Piața Romană nr. 7 este supus unui control din partea organelor cu atribuții de control din cadrul ISC, prin organele subordinate.

Această acțiune s-a materializat în încheierea Procesul verbal de control nr. 20088/04.04.2016 prin care s-a dispus oprirea lucrărilor de construcții la șantierul situat în Piata Romană nr. 7, sector 1, ca urmare a constatării următoarelor neconformități :

• Nu s-a facut dovada că dirigintele de santier este autorizat și de Ministerul Culturii pentru verificarea lucrărilor ce se execută la clădirea Corp 1 – cuprinsă în Lista Monumentelor Istorice.
• Pentru dispozițiile de șantier emise de proiectantul de structură, prezentate la data controlului, nu s-a făcut dovada depunerii acestora la emitentul autorizației de construire și nu există avizul organismelor abilitate ale ministerului Culturii, contrar prevederilor art. 67, alin. 3 si 4 din Normele metodologice de aplicare a legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții aprobate prin Ordinul M.D.R.L. nr. 836/2009.

Prin Procesul verbal de control în etapa de execuție lucrări nr. 38305/17.06.2016 I.S.C. a considerat că se poate relua executarea lucrărilor de construire la C2, situat în Piața Romană nr. 7, denumit Corp nou în Autorizația de Construire nr. 398/22.07.2015, emisă de Primarul General al Municipiului București.

Întrucât măsura suspendării lucrărilor pentru Corpul vechi Casa Nanu Muscel a ramas în vigoare, A.S.E. a contestat procesul verbal de control nr. 20088/04.04.2016, prin sentința civilă nr. 2013/29.03.2017, pronunțată în dosarul nr. 364/3/CA/2016 de Tribunalul București, instanța dispunând anularea procesului verbal de control menționat.”

Care este motivul pentru care lucrările au ramas blocate de atunci și până în prezent?

“Deși prin Procesul verbal de control din data de 14.04.2017,  I.S.C. a  dispus reluarea lucrărilor de construire autorizate la Corpul C1 – Casa Nanu Muscel, situat în Piața Romană nr. 7, constructorul a contestat ordinul de reincepere a lucrarilor. Urmare acestui fapt, ASE a notificat rezilierea contractului de executie lucrari. Constructorul a contestat pe cale judecatoareasca atat ordinul de reincepere a lucrarilor, cat si notificarea de reziliere a contractului emisa de ASE. Ambele acțiuni au fost respinse definitiv.“

În ce procent lucrarile fuseseră efectuate până la oprirea lor?

“Conform pct. 1.3 din Procesul verbal de control nr. 20088/04.04.2016, stadiul fizic al execuției lucrărilor la data intocmirii procesului verbal de control:

Corp 1 (existent):

• consolidări infrastructură -90% ;
• condolidare pereți P+1^E – 90% ;
• realizare planșee din beton armat peste parter și etaj 100% ;
• finisaje- lucrări neexecutate.

Corp C2 (nou)  

• Incinta pereți mulați și piloni 100%
• micropiloți 50%

Care sunt măsurile pe care ASE le-a luat sau le va lua pentru reluarea lucrărilor?

În această perioadă suntem în plin proces de lansare a unei proceduri de achiziții pentru reluarea lucrărilor.

Ce se întâmplă cu proiectul clădirii noi, care urma să apară în spatele casei? Se va mai realiza?

Da. Se va realiza, conform autorizațiilor de construcții.

Când estimați că vor fi reluate lucrările?

La jumatatea lui 2020, după finalizarea tuturor etapelor din procedura de achiziție publică.

Conform Academiei de Studii Economice, după finalizarea lucrărilor, în casa Nanu Muscel vor fi organizate expoziții de artă contemporană și va fi deschisă o cafenea.

Mai multe ONG-uri care se ocupă cu salvarea patrimoniului au contestat de-a lungul anilor construcția de 7 etaje, din spatele monumentului istoric, care va schimba vizibil aspectul zonei. De cealaltă parte, ASE susține că noua clădire nu va depăși înălțimea cornișei clădirii ASE.

The post ASE va relua lucrările la casa Nanu-Muscel și în Piața Romană va apărea un bloc de 7 etaje appeared first on Cultura la dubă.