Deschiderea oficială a avut loc pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii, în prezența primarului Nicușor Dan, cel care a reușit să deblocheze proiectul de consolidare. Acesta a oferit și un premiu onorific actriței Alexandrina Halic, în vârstă de 82 de ani, cunoscută pentru interpretările poveștilor și basmele copilăriei în perioada comunistă.

Teatrul Ion Creangă, instituție aflată în subordinea Primăriei Capitalei, este condus din decembrie 2018 de Petre-Gabriel Coveșeanu, cunoscut publicului larg drept “Cove”, pentru numeroasele sale proiecte de prezentator TV.

Spectacolele programate luna aceasta la Sala Mare: „Visul unei nopți de vară“ (13.01 & 21.01), „Păcală și Tândală“ (19.01), „TILL“ (20.01) și „Jack și vrejul de fasole“ (21.01). La finalul lunii ianuarie, între 26 și 28, va avea loc cea de-a X-a ediție a mini festivalului TIC PITIC – ZILELE SMALL SIZE, atât la Sala Mare (Piața Amzei nr. 13), cât și la Sala Mică (Str. Biserica Amzei 21-23). Detalii AICI.

Prețurile biletelor variază între 37 și 48 de lei.

The post Sala Mare a Teatrului Ion Creangă s-a redeschis după 15 ani appeared first on Cultura la dubă.

Proiectul se intitulează Unboxing Muzeul Abandonului – LIVE MUSEUM și se desfășoară între 10 august și 7 septembrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 12:00 – 20:00, cu acces gratuit.

“Muzeul Abandonului este vocea copiilor care au tăcut timp de decenii în spatele zidurilor instituțiilor de protecție a copiilor. Pentru ca această voce să fie auzită, cineva trebuie să o asculte.  Am reușit să aducem în centrul Bucureștiului, la Piața Amzei, un subiect care a fost ascuns timp de decenii la periferia conștiinței noastre colective.“ – Simina Bădică, istoric, co-fondator Muzeul Abandonului

Unboxing Muzeul Abandonului – live museum cuprinde:

• POP-UP MUSEUM PHYGITAL:Expoziția Sighet. Cămin Spital, într-un mix de obiecte fizice din colecția muzeului și 5 stații VR care vor permite explorarea în realitate virtuală a primei expoziții Muzeul Abandonului, dedicată căminului spital de la Sighet pentru copii irecuperabili
• DIGITIZAREA arhivelor MA  – un mic laborator live de arhivare, în care vizitatorii pot vedea etapele creării unei arhive, așa cum se întâmplă ele în spatele ușilor închise ale muzeelor
• TURURI GHIDATE ALE EXPOZIȚIEI, cu membri ai echipei MA
• LABORATOR DE CERCETARE – masa de lucru a următoarei expoziții MA – ZAU DE CÂMPIE – Lumina din întuneric. Cea mai recentă expediție de cercetare a echipei Muzeul Abandonului va fi expusă parțial în cadrul spațiul din Amzei 13, iar vizitatorii vor putea fi martorii proceselor de coagulare a conceptului curatorial din expoziția pe care o vom finaliza în 2024.
• Joia la MA | Mini conferințe pe teme de interes ale muzeului.

The post Muzeul Abandonului e deschis în Piața Amzei până pe 7 septembrie appeared first on Cultura la dubă.

Romanian Design Week, cel mai mare eveniment interdisciplinar din România, un festival care promovează designul, arhitectura, creativitatea și inovația ca instrumente pentru creșterea culturală, socială și economică, și-a deschis porțile vineri, 12 mai, în Piața Amzei din București și te așteaptă alături de IQOS să descoperi tema „Connections”.

De altfel, misiunea festivalului este să aducă împreună arhitecți, designeri și antreprenori din comunitatea creativă, precum și parteneri care susțin un obiectiv comun – să schimbe mentalități și prejudecăți și să facă loc industriilor creative în atenția publică. Unul dintre acești parteneri este IQOS.

„Atât comunitățile creative, cât și publicul primesc RDW ca pe o gură de aer proaspăt, european și contemporan.

Pentru că este un festival care sper să contribuie la buna reputație a Bucureștiului și a României, care să crească optimismul social local, fie și pentru simplul motiv că asta face designul în general: îți vorbește despre și pentru un viitor mai bun.”

Andrei Borțun, fondator The Institute

The Institute susține și promovează industriile creative încă din anii ′90. Am stat de vorbă cu fondatorul The Institute despre ce reprezintă festivalul RDW pentru comunitatea creativă din România.

„Colaborarea, ca proces, nu este ușor de realizat. Implică atenție la agenda celorlalți, obiective pe termen mediu sau lung, compromis și încredere în sine și în ceilalți.

Cred că ar ajuta să colaborăm constant, fie în jurul unor proiecte din aceeași disciplină, fie interdisciplinare, prin asociații profesionale care există sau altele care ar trebui să existe, cu producători români sau cu administrația publică și instituțiile statului. Să încercăm să schimbăm mentalități, legi sau modalități de lucru, percepția publică sau definiții incomplete, precum și mediul academic. Asta înseamnă pentru mine Împreună.

Anul acesta, în particular, ne propunem să începem un proces de regenerare și regândire a Pieței Amzei, alături de Primăria Sectorului 1, Primăria Municipiului București, specialiști și întreaga echipă The Institute. Împreună, imaginăm și creăm scenarii despre ce funcțiuni ar trebui să aibă această clădire acum și în viitor, pentru a aduce valoare orașului”, spune Andrei Borțun.

The Institute reunește în jurul inițiativelor, proiectelor și evenimentelor sale echipe multidisciplinare, pe care le dezvoltă de la concept până la implementare, cu toate aspectele pe care le presupune aceasta, inclusiv finanțare, producție, comunicare.

„Noi, echipa The Institute, credem foarte mult în puterea designului local de a produce schimbări reale în contextul urban, de a-l face mai deschis și mai funcțional.

În primii 4 ani de RDW, de exemplu, ne-am străduit să aducem pe o scenă unică, la propriu și la figurat, bresle profesionale diferite, dar cu ADN și obiective comune: design de produs, design grafic, design vestimentar, arhitectură și urbanism.

Mai întâi, a fost nevoie să dăm împreună o definiție cât mai exactă, dar și cuprinzătoare a ceea ce înseamnă designul ca proces și ca rezultat final.

Ulterior, în următorii 3 ani, ne-am propus să creștem cât mai mult audiența, iar în 2019 am avut peste 30.000 de vizitatori.

În toți acești ani, am organizat expoziția centrală în diverse clădiri neștiute ale orașului, într-o încercare de a revitaliza cât mai multe spații și de a le repune pe traseul publicului larg.

Am fost în Palatul Știrbei, Garajele Cobălcescu, Camera de Comerț și Industrie, Palatul Telefoanelor și am vrut să arătăm concret ce se poate face, care este potențialul acestor spații și cum pot fi ele transformate de un demers creativ cum e festivalul RDW”, explică Borțun.

Sub umbrela Romanian Design Week sunt organizate expoziții și evenimente care au ca scop să facă designul accesibil pentru un public larg. Fiecare ediție prezintă peste 150 de proiecte recente semnate de studiouri locale de arhitectură și design. Programul festivalului include, de asemenea, evenimente satelit, găzduite de studiouri de design, showroom-uri, hub-uri creative, galerii de artă, toate unite sub umbrela design-ului.

L-am întrebat pe Andrei Borțun de ce este necesar RDW în viața comunităților creative din România:

„Încredere și, implicit, colaborare. Este necesar să ne recăpătăm încrederea – în antreprenori din aceeași breaslă sau din domenii conexe, în autorități, în public, în viitor. Și de aici, să construim pe termen lung, alături de alții, integrând agende diferite în jurul unor obiective comune.

Avem nevoie de un sistem care să unească agende, strategii și obiective comune sau complementare și doar prin consultare, colaborare și parteneriat între sector public, privat, societate civilă și antreprenori pot apărea rezolvări sau schimbări sustenabile.

Sunt multe de modalități prin care manifestările creative – organizații, comunități, bresle, evenimente sau festivaluri – pot fi folosite pentru a rezolva probleme sau pentru a atinge anumite obiective în cadrul orașelor și al administrațiilor locale. RDW e una dintre ele.”

Evident, să pui la punct un proiect de o asemenea complexitate nu e deloc ușor pentru organizatori și partenerii lor.

„Provocarea este tot acest proces complicat și poate uneori lent de schimbare, ce presupune alinierea multor agende și parteneriate dezvoltate în multe direcții. De-a lungul timpului, am găsit și păstrat multe colaborări solide, cu oameni care văd lucrurile ca noi și care își doresc aceeași schimbare; ajungem astfel să dialogăm la nivel de administrație și să căutăm împreună soluții pentru o transformare în bine a întregului oraș.

Recompensa eforturilor noastre susținute este când vedem bucuria pe fețele celor care ajung la evenimentele noastre, că oamenii ne mulțumesc pentru că au descoperit la noi un anumit artist sau designer, că tineri talentați ajung să fie semnați apoi de galerii importante sau chiar depășesc granițele țării”, mărturisește fondatorul The Institute.

Anul acesta, un element important este instalația „Echoes of Presence”, un traseu prin trei încăperi în care experiențele vizuale se combină cu cele sonore și cu cele senzoriale, într-o descoperire a celuilalt din ce în ce mai profundă.

RDW 2023 propune o serie de formate noi, în colaborare cu alte organizații preocupate de dezvoltarea industriilor creative locale, ca să încurajeze colaborarea, dar și consumul de design românesc. Astfel, într-un spațiu special dedicat, IQOS invită publicul să-și lase amprenta asupra spațiilor prin care trece și să transforme experiența într-o formă dinamică de „împreună”.

Lounge-ul IQOS este o invitație la bucuria și emoția colectivă, unde vizitatorii își pot personaliza dispozitivele electronice cu modele concepute pentru RDW, se pot bucura de băuturi imprimate sau pot câștiga cadouri.

 „Atât comunitățile creative, cât și publicul primesc RDW ca pe o gură de aer proaspăt, european și contemporan. Pentru că este un festival care sper să contribuie la buna reputație a Bucureștiului și a României, care să crească optimismul social local, fie și pentru simplul motiv că asta face designul în general: îți vorbește despre și pentru un viitor mai bun.

Îmi doresc ca în anii următori RDW să fie preluat de oameni, de oraș, astfel încât spații, organizații, studiouri sau persoane să caute perioada RDW pentru a-și prezenta cele mai recente proiecte, pentru a-și diversifica audiența, pentru a-și (re)întâlni colaboratori, parteneri sau clienți și pentru a arăta publicului larg locuri care până atunci le-au fost străine sau poate chiar indiferente”, concluzionează Andrei Borțun.

Festivalul este deschis până pe 28 mai.

Material susținut de IQOS.

IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post Romanian Design Week, cel mai important festival dedicat industriilor creative, trezește orașul la viață appeared first on Cultura la dubă.

Tema de anul acesta se numește „Connections” și prezintă designul ca instrument valoros pentru abordarea și soluționarea preocupărilor legate de cum ne putem conecta unii cu alții și cum putem crea spații comune de dialog, într-o lume în permanentă schimbare.

Piața Amzei – reintegrată în circuitul urban, pentru o experiență completă a designului local

În Piața Amzei va avea loc RDW Exhibition, un proiect realizat de Primăria Sectorului 1, împreună cu The Institute. 162 de lucrări din 6 specializări diferite, de la arhitectură la design interior, design grafic, design de produs, ilustrație și modă, vor fi prezentate publicului larg, care va avea acces liber în expoziție.

Proiectele prezentate în cadrul RDW Exhibition au fost selectate atât de curatori români de renume, cât și de specialiști de talie internațională, dintr-un total de peste 400 de lucrări înscrise în call-ul inițial de proiecte.

În cadrul expoziției, care anul acesta se desfășoară pe două etaje, vizitatorii vor putea să se inspire pentru propriile amenajări din categoria de design interior, dar și să vadă obiecte cu un design spectaculos, printre care pantofi printați 3D, obiecte realizate din materiale reciclate sau articole vestimentare realizate cu multă preocupare pentru sustenabilitate.

„Piața Amzei este unul dintre spațiile-cheie din centrul Bucureștiului, cu o istorie importantă în memoria orașului, pe care cu toții ni-l dorim reintegrat în circuitul urban. Ediția de anul acesta își propune să fie un exercițiu de revitalizare a pieței și un studiu de caz care să demonstreze cât de mare este potențialul acestui spațiu pentru oraș și pentru locuitorii săi deopotrivă. Păstrând funcțiunea de piață agro-alimentară, ajutată de un conținut cultural unic, vrem să demonstrăm că piața poate deveni un loc de întâlnire pentru reprezentanții industriilor creative, dar mai ales pentru publicul larg, care va redescoperi cu această ocazie un spațiu public foarte valoros, în care-și poate petrece timpul liber”, a explicat Andrei Borțun, CEO The Institute.

În premieră anul acesta, în afară de proiectele prezentate în expoziția din Piața Amzei, au fost selectate și o serie de lucrări care vor fi prezentate ca bune practici – exclusiv online, pe site-ul Romanian Design Week, aici.

Experiența din Piața Amzei este completată și de alte formate importante ale #RDW2023:

• Young Design powered by Diploma propune perspectiva noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, într-o expoziție multidisciplinară. În cadrul acestui nou format din cadrul festivalului, publicul larg va explora preocupările tinerilor creativi, admirând peste 30 de expozanți, absolvenți recenți ai facultăților cu profil creativ din toată țara, care expun proiecte de arhitectură, design de produs, design grafic, modă, ilustrație și design grafic. Expoziția are ca parteneri: Globalworth, Primăria Municipiului București prin Expo Arte, Primăria Sectorului 1.

• RDW Social este programul de socializare din cadrul festivalului și este prezentat de IQOS. Anul acesta, RDW Social propune o serie de petreceri și contexte de networking, care creează ocazii de întâlniri, discuții și socializare între creativi și publicul larg. RDW Social are ca parteneri Kozel și Jidvei.

• RDW Market este galeria de design din Piața Amzei, unde designul românesc poate fi descoperit și achiziționat de către vizitatori. Într-un spațiu ce încurajează consumul de design local, RDW Market cuprinde o serie de magazine-capsulă cu obiecte speciale, pe care publicul larg le poate descoperi, admira și lua acasă. Partenerii RDW Market sunt: Urban Monkey, Fru-fru, Jidvei.

• constă în expoziția Circular Catalysts, rezultatul colaborării între designeri, artiști și meșteșugari din România și Marea Britanie. Expoziția prezintă fotografii, texte și obiecte ce ilustrează puterea designului interdisciplinar și a dialogului. Circular Catalysts este realizat de British Council România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

De asemenea,publicul adult va avea ocazia să descopere,tot în Piața Amzei, instalația „Echoes of Presence”. Aceasta își propune să ofere o experiență prin care prezența vizitatorilor influențează ambientul și percepția celorlalți, printr-o serie de senzori ce declanșează efecte spectaculoase în trei spații diferite. Instalația a fost aleasă de comunitate, în urma unui concurs RDW x IQOS, și este dezvoltată de Alina Rizescu, Bogdan Stefănescu, Alin Tatu și Denis Flueraru, cu sprijinul IQOS.

Cel mai amplu program de evenimente satelit de până acum: peste 100 de evenimente de explorat în timpul festivalului

În perioada 12–28 mai, peste 100 de evenimente se desfășoară în Capitală, ca parte din programul RDW Design GO! Acestea sunt organizate în jurul a 4 Design Districts din București: Cotroceni, Dorobanți-Floreasca, Ioanid-Icoanei și Cartierul Creativ.

Romanian Design Week propune astfel cel mai amplu program de evenimente satelit din toate edițiile de până acum, dezvoltat în jurul unor cartiere și zone istorice importante ale Bucureștiului. RDW Design GO! cuprinde un program divers de discuții, expoziții, workshop-uri și ateliere deschise, destinate atât publicului larg consumator de design, cât și profesioniștilor. Harta festivalului poate fi consultată aici.

Noaptea Studiourilor de Arhitectură, un format original Romanian Design Week, va avea loc joi, 25 mai. Timp de o seară, 16 studiouri de arhitectură din București își deschid birourile și spațiile de lucru pentru colegi, prieteni și publicul larg, într-o inițiativă de prezentare a celor mai recente proiecte, dar și de organizare a unor întâlniri sociale. Partenerii acestui format RDW sunt: Cemacon, Kozel, Urban Monkey, Fru-Fru, Jidvei, Igloo, Zeppelin.

Acces gratuit la cea mai amplă ediție Romanian Design Week de până acum

Romanian Design Week poate fi vizitat de luni până vineri în intervalul 12:00–22:00, iar în weekend între orele 10:00–22:00. În data de 12 mai, la vernisajul RDW Exhibition din Piața Amzei, intrarea se face începând cu ora 18:00, iar expoziția poate fi vizitată până la ora 23:00.

RDW este parte din circuitul oficial Noaptea Muzeelor din data de 13 mai, când expoziția din Piața Amzei va putea fi vizitată în program prelungit, până la miezul nopții.

Accesul este gratuit și se face în baza unei rezervări prealabile aici sau direct la intrare.

Programul complet al festivalului poate fi accesat aici.

The post Romanian Design Week se întoarce în Piața Amzei începând de vineri, 12 mai appeared first on Cultura la dubă.

Șapte artiști care creează în București își vor deschide atelierele de lucru vizitatorilor, în cadrul unui circuit în Piața Amzei. Printre aceștia se numără Roman Tolici, Elena și Marcel Scutaru sau Nicolae Comănescu.

Evenimentul se numește La pas prin atelierele UAP din Piața Amzei , este o inițiativă a Asociației Nucleu 0000 și vizează familiarizarea publicului larg cu spațiile de creație din centrul Bucureștiului.

În perioada 22-23 octombrie, alți artiști își vor așteapta vizitatorii în atelierele lor din strada Șelari 13. Programul este deschis prin două vernisaje, care vor avea loc pe 30 septembrie, de la ora 19.00, în clădirea de ateliere UAP din Strada Biserica Amzei 7-9 și la Atelier 35.

Presărate prin centrul Bucureștiului, clădirile Uniunii Artiștilor Plastici din România adăpostesc zeci de ateliere, folosite ca centre de creație de artiști de diverse vârste, interesați de limbaje sau practici artistice diferite. Unii faimoși, alții la început de drum.

Ascunse în clădiri de patrimoniu, cel mai adesea în zone istorice ale orașului, atelierele sunt rareori accesibile publicului larg și, cel mai adesea, rămân închise chiar și pentru specialiști sau pentru comunitatea artistică.

Atelierele artiștilor Beniamin Popescu, Elena și Marcel Scutaru, Roman Tolici, Nicolae Comănescu, Mihai Coltofean și Flavia Lupu se deschid publicului larg pentru prima oară. Fiecare dintre aceste spații formale relevă un univers self-made, al întrebărilor, al rutinelor, al căutărilor care definesc, în cele din urmă, dezvoltarea unui artist.

„Am pictat în mansarde cu pisici pe Batiștei. Aveam o mansardă cât un Duster, deschideai ușa din pat, Tanti Paulina – care avea 35 de pisici – mi-a spus că am talent.

Am pictat într-un subsol cu pisici pe Știrbey, am pictat pe Căderea Bastiliei, pen’că un prieten avea cheia de la atelierul lui X și-mi descuia noaptea să lucrez acolo.

Am folosit Turnul Măcelarilor din Târgu Mureș, Green Hours, Sala Dalles, am spart ușa unei săli de meditații din căminul facultății și am lucrat acolo încuiați pe dinăuntru, evident mai mult noaptea, am închiriat un spațiu comun pe Vespasian, Gara de Nord, deasupra unui atelier de copt și împachetat semințe cu sare de floarea soarelui, mirosea de leșinai de dimineață până seara”, a povestit Nicolae Comănescu.

„Atelierul este un spaţiu în care se naște o lume a ta, care corespunde pe undeva cu lumea ta interioară, se poate observa o anume amprentă personală, aduni în jur lucruri care să vibreze în ochii tăi şi să te încarce cu acele emoții necesare dezvoltării unei serii de lucrări” – Elena Scutaru.

Programul de vizitare, pe Str Biserica Amzei 7-9, 2 și 3 octombrie, arată astfel:

• Beniamin Popescu: sâmbătă și duminică, 2-3 octombrie, între orele 12.00-18.00
• Roman Tolici: sâmbătă, 2 octombrie, între orele 14.00-17.00
• Nicolae Comănescu: duminică, 3 octombrie, între orele: 14.00-18.00
• Elena și Marcel Scutaru: duminică, 3 octombrie, între orele 13.00-15.00
• Flavia Lupu: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-17.00
• Mihai Coltofean: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-18.00

Despre artiști

Beniamin Popescu, artist vizual și absolvent al secției de Pictură din cadrul Universității de Arte din București. Lucrările recente ale lui Beniamin Popescu evocă ruinele urbane care sunt relegate în picturile sale obiectuale, aducând în centrul atenției rolul pe care îl joacă progresul rapid în orașe și straturile lor arhitecturale.

O ruină nu este doar obiectul în sine, ci istoria sa completă de la construcție la deconstrucție. Interesul lui Beniamin pentru ele provine, de asemenea, din propriile investigații cu privire la materialele utilizate adesea pe șantierele de construcții, cu care a lucrat mereu, începând ulterior să încorporeze resturile acestora, componente și substanțe în pictura sa abstractă.

Hărțile și arhitectura urbană sunt prezentate nu numai în cele mai noi lucrări ale sale pe pânză, ci și în obiectele sale sculpturale care seamănă cu structuri de construcții din metal și beton armat.

Roman Tolici este asociat cu un realism fotografic infuzat de poezie și un simț suprarealist al existenței cotidiene. Picturile sale par a fi detalii ale unei povești monumentale legate de întrebările și anxietățile generale ale omului. Această forță narativă transformă subiecte recurente în capitole fără sfârșit, iar reflecțiile vieții de zi cu zi în proiecții despre timp, memorie și urme surprinse de percepția tandra a artistului.

Nicolae Comănescu. „Considerat unul dintre cei mai prolifici artiști contemporani din România, Nicolae Comănescu (n. 14 noiembrie 1968) s-a afirmat în climatul artistic post-decembrist alături de grupul Rostopasca (Dumitru Gorzo, Alina Pențac, Angela Bontaș, Alina Buga, Florin Tudor și Mona Vatamanu), iar ulterior, individual, printr-un program plastic marcat de diversitate materială și tehnică. Comănescu a absolvit Academia de Arte din București în 1998, la clasa profesorului Ion Sălișteanu.

Opera sa este una endemică Bucureștiului, integrând însăși materia orașului în planul picturilor. Lucrările sale reproduc cadența aglomerărilor urbane, a forțelor politice iconoclastice și a imploziei informatice necontenite”. (Mihai Zgondoiu)

Flavia Lupu trăiește și lucrează în București, și este artist vizual, cadru didactic la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Doctor în arte, cu o teză ce are ca subiect corpul uman în arta contemporană analizat prin prisma relaţiei dintre imagine şi politică, lucrează în medii diverse: pictură, fotografie, instalație, performance.

A participat la expoziţii de grup, workshop-uri, conferinţe în ţară şi în Europa (Austria, Belgia, Italia, Ungaria), şi a realizat mai multe proiecte personale care au avut ca subiecte apartenenţa socio-culturală, stereotipurile de gen, relaţia dintre spaţiul public şi spaţiul privat, identitate culturală și investigarea structurală a creativității.

Mihai Coltofean (n. 1990), absolvent al Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza din București și al Facultății Naționale de Arte din București la secțiile Pedagogia Artei și Pictură. În prezent este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură.

Își împarte timpul între atelierul din Piața Amzei, unde pictează și la liceul de arhitectură “I.N. Socolescu” unde predă studiul formelor în desen. În lucrările sale nu dorește să ilustreze un concept cu fir narativ sau temporal, ci mai degrabă forța imaginii, caracterul  său afectiv și exprimarea realităților interumane și a stărilor psihologice ale individului.

„Elena Scutaru și Marcel Scutaru – doi artiști sculptori, aflați la vârsta deplinei maturități. De mai bine de un sfert de veac, împart un destin artistic comun având fiecare traseul său clar definit. Discursurile lor se animă și se potențează reciproc. Ce-i unește? Aderența la figurativ și motivele din repertoriul antichității târzii, cărora le găsesc rezolvări insolite…” (Mădălina Mirea) Elena Scutaru împarte atelierul cu șotul ei, sculptorul Marcel Scutaru.

The post Mai mulți artiști își deschid atelierele din București publicului, pe 2 și 3 octombrie appeared first on Cultura la dubă.

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a anunțat că instituția pe care o conduce a pus în consultare publică proiectul de refuncționalizare a Pieței Amzei, cu scopul de a o transforma într-un ”hub cultural și pol al gastronomiei autohtone”. Locuitorii Capitalei sunt așteptați să vină cu propuneri, observații sau recomandări.

Clotilde Armand își dorește ca proiectul Pieței Amzei să urmeze modelele deja implementate în marile Capitale ale Europei și oferă ca exemple lanțurile internaționale de restaurante Movenpick Marche și Vapiano.

Viitorul „hub cultural și pol al gastronomiei autohtone” ar trebui să aibă pe lângă obișnuita piață și spații de degustare pentru turiști, restaurante, cafenele și food-truckuri.

“Pentru a diversifica oferta de produse gastronomice autohtone atât în formă brută, cât și în formă preparată, pe lângă funcțiunea de piață tradițională existentă în prezent la Piața Amzei, trebuie amenajate aici și restaurante, cafenele și servicii de servire mâncare “to go” și în format food-truck.

Fiecare capitală europeană are cel puțin o zonă sau o piață în care turiștii pot găsi deliciile culinare autohtone, un spațiu viu și atractiv în care cultura și distracția de bună calitate să fie la ele acasă. Locuitorii Sectorului 1 și Capitala României merită un astfel de spațiu.”, a mai scris edilul pe pagina de Facebook.

Proiectul de refuncționalizare a Pieței Amzei

Potrivit proiectului de refuncționalizare a Pieței Amzei, care poate fi consultat pe primariasector1.ro, în anul 2007 s-a organizat un concurs de arhitectură pentru realizarea unei clădiri care să adăpostească piața. Aceasta a fost finalizată în anul 2011, suma investită fiind de 13 milioane de euro, dar nu s-a obținut autorizație de funcționare pentru ea și până în prezent nu a fost concesionată.

Cu toate acestea, în ultimii ani au avut loc câteva evenimente culturale în Piața Amzei, printre care o ediție a Romanian Design Week.

Una dintre cele mai vechi piețe ale Capitalei

Piața Amzei a fost înființată în anul 1841, iar în anul 1872 au fost construite halele, conform proiectului realizat de arhitectul Alexis Godillot. În perioada interbelică, acestea au fost demolate în schema modernizării Bucureștiului.

În prezent, clădirea Pieței Amzei are o funcționalitate redusă, iar pentru ”revigorarea” sa, piața va fi concesionată pe o perioadă de cel mult 20 de ani, a mai precizat Clotilde Armand în același mesaj.

„Piața Amzei, o clădire cu funcționalitate redusă. În momentul de față, Piața Amzei are o suprafață totală de 3.595,5 mp din care 2.675,4 mp suprafață construită. Regimul de înălțime al imobilului este de 2S+P+1E. Clădirea dispune și de o parcare subterană cu 49 de locuri.

Clădirea actuală are o funcționalitate redusă, iar din punctul de vedere al compartimentării nu mai corespunde cerințelor actuale. Pentru revigorarea Pieței Amzei, imobilul necesită lucrări de optimizare a parcării subterane, refacere a sistemelor PSI pentru obținerea autorizației ISU, etanșeizare și reparare a zonelor de infiltrații la subsoluri și terase, reabilitare sau înlocuire a echipamentelor existente degradate etc.

În acest scop, piața va fi concesionată pe o perioadă de maxim 20 de ani, toate lucrările/ amenajările necesare urmând a fi realizate de către viitorul concesionar. Singura sursă de venituri a concesionarului va fi desfășurarea de activități comerciale ca rezultat al prestării serviciilor de operare și întreținere a pieței, precum și din colectarea tarifelor din spațiile închiriate.”

The post Clotilde Armand vrea să transforme Piața Amzei într-un „hub cultural”. Proiectul a fost pus în consultare publică appeared first on Cultura la dubă.