RO Version

In 1959, a 4 year old boy from Bucharest, living in a part of the city with nice houses, between Popa Nan and Hala Traian, decided to leave home and go searching for Pif, the famous comic book dog.

He had discovered the Pif universe in the Vaillant magazines, that an aunt had given to his older brother. From that moment on, he has dedicated his life to his passion for comics.

“Being impressed by this magazine, very beautifully colored and big, I badly wanted to go to Paris and meet the characters in real life, because I really believed that they existed.

I packed a small suitcase in which I managed to put a pillow and a blanket. I put on a nice velvet suit, with bloomers and suspenders, I was proud of myself and had a clear plan, to take the bus to the train station and then take a train to Paris.

I was found by an aunt on the street and taken back home”

_{Mircea Arapu/ photo: Bogdan Iordache, Cultura la dubă}

That is how Mircea Arapu’s story begins, now 68 years old. He lives in Paris for more that 40 years and is a French citizen. He met us in Saint-Michel, a neighbourhood dear to him ever since arriving in the French capital. 

He is one of the most well-known Romanian comic book creators, and his career is tightly bound to the history of Pif Gadget, where he has published more than 30 episodes of Arthur, the crime fighting ghost and others with Pif and Hercule, or Placid and Muzo.

Already a fan of the Vaillant magazine, at 8 he discovered Pif at a friend from the street. 

“The characters were the same, but the magazine was different, it was smaller. I found out that I could buy more issues at an old book store and I went immediately and bought them. I would read up to 20 issues a week and at some point I realized that I had started thinking in French.”

_{Alexandra Tănăsescu and Mircea Arapu/ photo: Bogdan Iordache, Cultura la dubă}

Along with his love for the Pif universe, he discovered his passion for drawing. In high-school, with other colleagues, he made his own comic magazines. He then tried his luck at a contest in the Cutezătorii magazine, along with other Romanian illustrators, and the creator of Pif, Cabrero Arnal was in the jury. Although he only got a mention at the contest, it gave him the courage to continue on that path.

_{Mircea Arapu drawing Pif/ photo: Bogdan Iordache, Cultura la dubă}

He created a board with his own comic strips and proposed it to the Cutezătorii magazine, but got rejected. Then he planned to get into the Plastic Arts Faculty and prepared for admission with the painter Zamfir Dumitrescu, a former student of Corneliu Baba.

He was rejected 6 times and gave up on the idea of college, but not his desire to draw.

That’s how he followed his dream in Paris, where he migrated in 1978 along with his family, leaving with one of the last Orient Express trains, exactly like his childhood plan.

_{Mircea Arapu drawing Pif/ photo: Bogdan Iordache, Cultura la dubă}

“My first memory from Paris in Gare d’Est, where I saw Pif at a news stand, but my first more serious memories are from Saint Michel, where I would walk around a lot. I liked it because there were many book stores specialised in comics.”

In 1980, along with other Romanians who shared his passion – Sorin Anghel, Valentin Tănase, Traian Marinescu – he published the first issue of „Peur”, the first comic magazine with Romanian authors, edited in French. That got him the invitation to show his original boards at the International Festival in Angoulême and at Maison des Artistes – Paris.

Mircea Arapu then wrote the chapter on Romania in the History of The Comic Book.

And his path led, naturally, to to Pif Gadget magazine.

_{Pif aniversary album, done by Mircea Arapu/ photo: Bogdan Iordache, Cultura la dubă}

“I went to the editorial office of Pif with a catalogue of drawings, to show them what I could do and they proposed that I started working in a big team of illustrators that were only doing Pif, the main character. I refused to be lost in a sea of different illustrators and started working on Arthur, the ghost, which was very complicated. At first it was difficult, for 6 months I drew unpaid, just to practise.

_{Pif aniversary album, done by Mircea Arapu/ photo: Bogdan Iordache, Cultura la dubă}

I worked at Pif from 1981 until 1988, when the magazine wasn’t doing very well, and I had to find work somewhere else, because I had to pay my apartment. That is how I ended up working in advertising.”

_{Mircea Arapu, Paris/ photo: Bogdan Iordache, Cultura la dubă}

Even in advertising he used his passion for drawing and tried to pitch comic strips to clients.

Then, in 2005 and 2009 he returned to Pif, and he is presently at his third collaboration with the magazine. More than that, this year he was invited to do an anniversary album, on Pif’s 75th birthday, and has won the contest launched by the French Post to draw a special stamp with Pif.

_{Aniversary stamp done by Mircea Arapu/ photo: Bogdan Iordache, Cultura la dubă}

“The new director of the magazine looked me up, precisely because he liked my initial drawing of Pif. Then, for the stamp, I used a strip. I think it was a world premiere, to have a comic strip on a stamp.”

Looking back, Mircea Arapu wouldn’t change anything in the destiny that brought him here. He speaks about comics as passionately as he did as a child and continues to spend his time drawing. 

Given all the refusals that he hit in his youth, his story seems to be the perfect example of perseverance in reaching your goal, eventually leads to success.

_{Pif aniversary album, done by Mircea Arapu/ photo: Bogdan Iordache, Cultura la dubă}

In Romania he collaborates with the magazine Fabulafia, where, since 2019, he is drawing a comic series for children aged 8 to 10, called Enciclo-pe-tub, educational adventures of Oana and Brazil, who are vloggers.

In Paris he continues to walk the streets next to Saint Michel boulevard, in search of the charm that he discovered in his youth. He sadly finds that many of the bookstores that he knew have since become banks or shops.

“Given my desire to draw and to pursue this career, I am sure that I would have made it in Romania, but there weren’t as many magazines, the same competition. During communism, comic artists were very few and very well paid in Romania, but controlled by the party. With the money they earned they could buy a Dacia.

That wasn’t the case here. I wanted to do this work so that I could develop my drawing skills. Drawing was what I did best and as I worked more, I could draw better.”

-What kept you in this passion this whole time?

-The belief that if you like it, there are chances that someone else will like it. In the same time, I noticed that drawing has always kept me on the surface, whatever I did, drawing has been a constant in my life.”

***This story is part of the “France Week” series, a Cultura la Dubă project supported by BNP Paribas.

The post Mircea Arapu, Illustrator of Pif and Hercule: “Drawing has always kept me on the surface.” appeared first on Cultura la dubă.

În 2021, conversațiile nu au fost doar despre pandemie. Când nu s-au gândit la vaccin, la măști de protecție și la certificate digitale, oamenii au fost preocupați de noile tehnologii și de explorarea planetei Marte.

Preocupările omenirii au fost observate de lingviștii unor prestigioase dicționare de limbă engleză, care s-au uitat la cele mai folosite cuvinte ale acestui an și le-au ales pe cele care reflectă cel mai bine direcțiile de interes globale.

Lingviștii de la Cambridge Dictionary au observat un interes crescut pentru un cuvânt care ”surprinde voința neînfricată a oamenilor din întreaga lume de a nu renunța niciodată, în ciuda numeroaselor provocări din ultimele 12 luni” – ”perseverance”.

Popularitatea cuvântului nu este întâmplătoare. Anul acesta, NASA a trimis un rover pe planeta Marte, denumit ”Perseverance”, care a surprins chiar un apus marțian.

Lingviștii de la Cambridge au constatat că a existat o creștere a căutărilor pentru acest cuvânt între 18 și 24 februarie, după ce roverul a aterizat pe Marte.

„Perseverance” este definit în Cambridge Dictionary drept un „efort continuu de a face sau de a realiza ceva, chiar și atunci când este dificil sau durează mult”.

„Așa cum este nevoie de perseverență pentru a ateriza un rover pe Marte, este nevoie de perseverență pentru a face față provocărilor și perturbărilor din viețile noastre”, spune managerul activității editoriale a Cambridge Dictionary, Wendalyn Nichols.

În 2021, oamenii au vorbit mult și despre ”NFT”, acronimul pentru ”non-fungible token”, spun lingviștii de la Collins Dictionary, care l-au declarat cuvântul anului.

NFT este „un certificat digital unic, înregistrat într-un blockchain, care este utilizat pentru a înregistra dreptul de proprietate asupra unui bun, precum o operă de artă sau o colecție”, potrivit definiției Collins Dictionary.

„NFT-urile par să fie peste tot, de la secțiunile de artă la paginile financiare, în galerii și case de licitații și pe platformele de social media. Dacă NFT va avea o influență de durată rămâne încă de stabilit, dar prezența sa bruscă în conversațiile din întreaga lume îl face foarte clar cuvântul anului”, spune directorul general Collins Learning, Alex Beecroft, potrivit The Guardian.

Interesul omenirii pentru NFT este validat și de sumele de bani uriașe investite în această tehnologie.

În primăvara acestui an, casa de licitații Christie’s a vândut un colaj digital realizat de artistul Beeple pentru 69,4 milioane de dolari, „poziționându-l printre primii trei cei mai valoroși artiști în viață”, spunea casa de licitații într-o postare pe Twitter, potrivit The Guardian.

Tot în primăvara lui 2021, una dintre cele mai celebre fotografii de pe internet, sursă de inspirație pentru multe meme – Disaster Girl – a fost vândută ca NFT pentru 500.000 de dolari chiar de subiectul fotografiei, Zoë Roth, care are acum 21 de ani. Aceasta a spus că va folosi banii pentru a-și plăti studiile și pentru a susține cauze umanitare.

În top 10 al cuvintelor anului 2021 realizat de Collins Dictionary se mai află și: ”cheugy” (care nu mai este cool sau la modă), ”climate anxiety” (anxietate/suferință cauzată de îngrijorarea cu privire la schimbările climatice), ”crypto” (un mediu digital de schimb descentralizat care este creat, reglementat și schimbat folosind criptografie și (de obicei) software cu sursă deschisă, și utilizat de obicei pentru achiziții online), ”double-vaxxed” (vaccinat cu două doze), ”hybrid working” (practica alternării între diferite medii de lucru), ”metaverse” (o versiune propusă a internetului care încorporează medii virtuale tridimensionale), ”neopronoun” (un pronume recent inventat, special conceput pentru a evita distincțiile de gen), ”pingdemic” (notificarea pe scară largă a populației printr-o aplicație de urmărire a contacților), ”Regencycore” (un stil vestimentar inspirat de hainele purtate de înalta societate în perioada Regenței).

Apariția vaccinurilor împotriva COVID-19 a îmbogățit limba engleză cu multe cuvinte inspirate de activitățile și preocupările legate de vaccinare. Astfel, Oxford English Dictionary a declarat ”vax” cuvântul anului 2021, pe care îl definește ca „un cuvânt colocvial care înseamnă fie vaccin, fie vaccinare ca substantiv și vaccinare ca verb”.

„Dovezile au fost peste tot, de la aplicații de întâlniri (vax 4 vax) și frustrări acumulate (hot vax summer), până la calendare academice (vaxx to school) și operațiuni birocratice (vaxx pass). Prin monopolizarea discursului nostru, este clar că limbajul vaccinurilor schimbă modul în care vorbim – și gândim – despre sănătatea publică, comunitate și despre noi înșine”, a declarat președintele Oxford Languages, Casper Grathwohl, transmite The Guardian.

Deși se estimează că a apărut în anii ‘80, cuvântul a fost puțin folosit până anul acesta, potrivit senior editorului Oxford English Dictionary, Fiona McPherson.

„Este rar să observăm că un singur subiect influențează limbajul atât de dramatic și, într-o perioadă atât de scurtă de timp, devine o parte critică a comunicării noastre de zi cu zi”, a transmis Oxford Dictionary, într-un raport recent, potrivit The Washington Post.

”Vax” a intrat în componența multor cuvinte noi din limba engleză precum ”vaxxident”, un accident de circulație provocat de efectele secundare ale vaccinării împotriva coronavirusului, ”vaxinistas”, un termen folosit pentru persoanele care își etalează statutul de vaccinat pe rețelele de socializare, și ”vaxxies”, selfie-uri făcute în momentul vaccinării.

.

The post Cuvintele anului 2021. Lingviștii ne spun despre ce a vorbit omenirea. appeared first on Cultura la dubă.