La dezbaterea din parlament privind bugetul pe 2026, președinta Academiei Oamenilor de Știință nu a putut prezenta care sunt realizările instituției pe 2025. Bugetul a fost, totuși, aprobat. 85% din el este destinat indemnizațiilor membrilor și cheltuielilor de personal și doar 15% cercetării.

***

„Toate aceste instituţii se numesc academii, dar sunt nişte falsuri. Sunt nişte ONG-uri create în anii 90 de oameni cu legături politice, foşti politicieni, unii condamnaţi penal, oameni care şi-ar fi dorit să fie probabil academicieni, dar n-au reuşit şi atunci au creat prin legi speciale acestea aceste aşa-zise academii. Toate aceste instituţii de stat au zero impact academic de cercetare şi peste 95% din bugetul lor se dau pe salarii sau pe stipendii, pe sinecuri. Am inclus apoi Institutul Levantului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, care este chiar în subordinea Senatului, şi Institutul Revoluţiei, care nici măcar nu mai este funcţional de o bună parte de timp, nu mai are Consiliul de Administraţie”, a declarat senatorul USR Cristian Ghinea într-o conferinţă de presă.

Potrivit unui comunicat USR, “cele șase proiecte depuse propun abrogarea legilor de înființare pentru:

– Academia Oamenilor de Știință (AOSR). Pseudo-academie, numără 199 de membri (cu indemnizații lunare între 837 și 1.675 de lei) și 67 de angajați. Membrii includ numeroși foști politicieni, demnitari, persoane condamnate penal sau asociate cu structuri represive ale fostului regim comunist, ceea ce compromite orice pretenție de excelență academică. Cele aproximativ 12 milioane de lei care ar fi economisite prin desființarea AOSR pot fi direcționate către programe de cercetare cu impact demonstrabil.

– Academia de Științe Medicale (ASM). Pseudo-academie în subordinea Ministerului Sănătății, cu 160 de membri titulari (în contrast flagrant cu cele 8 locuri pe care le are secția de științe medicale din Academia Română). Membrii titulari beneficiază pe viață de o indemnizație lunară egală cu salariul mediu pe economie, deși ASM nu a avut poziții publice relevante după anul 2012 și nu a jucat niciun rol vizibil în timpul pandemiei de COVID-19, una dintre cele mai grave crize sanitare din istoria recentă. Economia preconizată: peste 3,5 milioane de lei anual.

– Academia de Științe Tehnice (AST). Autodefinită drept „academie”, instituția nu produce cercetare, nu dezvoltă proiecte relevante și nu are impact asupra industriei sau învățământului tehnic, având exclusiv scopul de a plăti indemnizații pentru cei 95 de membri (55 membri titulari, 40 membri corespondenți). Dovada stă în faptul că 99,25% din bugetul anual al ASTR (de aproximativ 4 milioane de lei) este utilizat pentru indemnizațiile membrilor, salarii și cheltuieli de funcționare.

– Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL). O altă structură cu pretenții academice globale, fără rezultate însă, care funcționează aproape exclusiv din subvențiile primite de la bugetul de stat. În 2025, a avut un buget de 3,36 milioane lei, din care 2,7 milioane lei s-au cheltuit pe salarii și 0,5 milioane lei pentru bunuri și servicii. 0 lei pentru publicații!

– Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO). Un institut fantomă, fără impact real în domeniul drepturilor omului, dar cu finanțare constantă din bani publici. IRDO este condus de un consiliu director format din 7 membri, un director și un director adjunct, pentru un aparat de aproximativ 22 de angajați, dintre care 7 sunt personal administrativ. În peste 30 de ani de existență, IRDO a avut doar doi directori, fără limită de mandat, fără criterii de performanță și fără obligații reale de transparență. În 2025, a avut un buget de 1,5 milioane lei, din care aproximativ 1 milion de lei a fost pentru salarii, restul pentru cheltuieli curente.

– Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD). Un alt pseudo-institut, fără contribuție reală la cunoașterea istorică. Încă de la înființare, în anul 2004, IRRD a fost organizat ca o structură politică, nu ca un institut de cercetare: primii 25 de membri ai Colegiului Național au fost numiți direct de Ion Iliescu, având statut pe viață. Același Ion Iliescu a fost și primul președinte al institutului, funcție pe care a deținut-o până în anul 2021. IRDD are aproape 40 de angajați, iar în 2025 a avut un buget de 2,3 milioane de lei.

USR a mai încercat și în trecut desființarea pseudo-academiilor și institutelor inutile (prin proiecte de lege distincte) sau măcar decuplarea lor de la bugetul de stat (prin amendamente la legile bugetului de stat). Demersurile au fost însă respinse, sistematic, de celelalte partide.” – se arată în comunicatul de presă.

La dezbaterea din Parlament privind bugetul a reieșit că AOSR cere 6.421.000 de lei pentru indemnizații și 3 milioane pentru cheltuieli de personal, ceea ce reprezintă peste 85% din bugetul academiei.

De cealaltă parte, președinta AOSR, a declarat că rezultatele pe 2025 nu se regăsesc pe site-ul instituției, fiindcă acesta ar fi în reconstrucție. De asemenea, președinta Doina Banciu a susținut că AOSR este singura academie care sprijină cercetările tinerilor sub 40 de ani.

The post USR cere în Parlament desființarea Academiei Oamenilor de Știință și a altor 5 instituții finanțate de la bugetul de stat appeared first on Cultura la dubă.

Parlamentul este cel care propune și votează legi și, foarte important, votează sau nu instaurarea unui guvern, poate depune moțiuni de cenzură împotriva guvernului sau poate cere suspendarea președintelui României.

În funcție de rezultatele obținute la alegerile parlamentare, partidele politice pot constitui alianțe și majorități care să dea guvernul României.

Iată mai jos principalele informații pe care trebuie să le știți despre alegerile din 1 Decembrie:

Alegerile parlamentare în țară

• La alegerile din data de 1 decembrie 2024, se aleg membrii Senatului și ai Camerei Deputaților. Senatorii și deputații sunt aleși pe liste propuse de partidele politice
• Votarea în țară se desfășoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00. Dacă la ora 21.00 încă se află alegători la coadă, la sediul secției de votare, programul se prelungește până când aceștia își exercită dreptul, dar nu mai târziu de ora 23.59
• Pot vota cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
• La alegerile parlamentare puteți vota doar în județul în care aveți reședința sau domiciliul. În acest sens, marile universități din țară au mutat cursurile de vineri și de luni în online sau au declarat zile libere, pentru ca studenții să poată să își exercite dreptul de vot în județele de care aparțin.
• Parlamentul României va fi format din 465 de membri, împărțiți între Camera Deputaților și Senat. Din acest total, 134 sunt senatori.

Alegerile parlamentare în străinătate

Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate au la dispoziție două variante de exercitare a dreptului de vot:

➢ prin corespondență;

➢ în cadrul secției de votare din țara de domiciliu sau reședință.

Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:

▪ au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;

▪ au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;

Pot vota în străinătate și:

• personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
• membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
• militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate;
• candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbăta, 30 noiembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală), și duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală).

Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, în condițiile prezentei legi, aceștia putând vota până cel mult la ora 23.59.

Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă

Istoric al Parlamentului României

În anul 1831, Țara Românescă a fost adoptat un act cu caracter constitutional denumit Regulamentul organic, aplicat apoi, în 1832, și în Moldova. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române.

Începuturile sistemului parlamentar se leagă chiar de istoria formării statului român modern, în conditiile în care, prin Conventia de la Paris din 1858, realizată în baza Tratatului de la Paris din 1856, ce punea capăt Războiului Crimeii, se stabilea crearea pentru Valahia și Moldova a câte unei Adunări elective.

Într-un context politic intern și internațional complicat, al intențiilor domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a moderniza societatea românească, apare „Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris” (1864) care consacră principiul bicameralismului, prin înfiintarea Corpului Ponderator, alături de Adunarea Electivă.

Legea electorală introdusă simultan cu instituția parlamentară de tip bicameral împarte alegătorii în două categorii, după criteriul averii, respectiv alegătorii direcți, categorie în care erau incluse persoanele care plăteau o contribuție de cel puțin 4 galbeni, aveau vârste de peste 25 de ani, știau carte, și alegatorii primari, categorie în care erau incluse persoanele care nu știau carte, dar care își plăteau contribuția la veniturile statului.

_{Deschiderea Adunarii elective de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, 29 februarie 1860}

După forțarea abdicării domnitorului Al. I. Cuza, elitele politice pașoptiste au adoptat sistemul parlamentar bicameral, având ca model Constituția belgiană din 1831.

Parlamentul, alcătuit din Adunarea Deputaților și Senat devine singurul organ legislativ, având rolul de a bloca eventuale tendințe spre autoritarism.

Votul cenzitar (discriminatoriu, în funcție de venituri și educație) a fost menținut până la finalul Primului Război Mondial. Votul universal, introdus în noiembrie 1918 a produs schimbări importante în viața politică a României interbelice.

Parlamentul a devenit cu adevărat independent de puterea executivă (guvern), căpătȃnd largi atribuții legislative și politice, începȃnd cu 1 iulie 1866, cȃnd a fost promulgată noua Constitutie a Romȃniei, care rămâne în vigoare pȃna în anul 1923.

Cele mai importante acte adoptate de Parlament în acea perioada și în istoria României moderne au fost Declarația de Independență din 9 mai 1877 și actele de unire de la sfârșitul Primului Război Mondial.

Adunarea Deputaților și Senatul au votat în zilele de 26-27 martie 1923 o nouă Constituție, care a întârit rolul Parlamentului. Prin Constituția din 1923 se menține sistemul bicameral, se întăresc funcțiile Parlamentului, fiind exprimat principiul separației puterilor în stat.

Legea fundamentală din 1923 consacră principiul monarhiei constituționale.

În februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea a a subminat rolul institutiei parlamentare și a impus un regim de monarhie autoritară.

Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuții. În toamna anului 1940, odată cu instaurarea regimului de dictatură militară, activitatea Parlamentului a fost suspendată.

Incepând din 1946, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost suspendat sistemul bicameral. Prin Constituția RPR din 1948 s-a instituit democrația populară, prin care separația puterilor în stat a fost eliminată, iar Marea Adunare Națională a devenit devine „organul suprem al puterii de stat”. Partidele politice, altele decât PCR, au fost astfel interzise, fiind instaurat un regim totalitar al Partidului Comunist, condus de dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Prin Constituția din 1965, Marea Adunare Națională era definită drept “unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România“.

Revolutia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere și pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separatia puterilor și raspunderea guvernanților în fața organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluționară provizorie, România a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituție, aprobată prin referendum în 1991 și revizuită în 2003.

sursa: Parlamentul României

Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. 

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

The post Duminică, 1 Decembrie, au loc alegerile parlamentare. Informații utile appeared first on Cultura la dubă.

Cultura la dubă a dezvăluit numele acestora în exclusivitate.

Este vorba despre:

• Catinca Maria Nistor – director ICR Londra
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra
• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Adriana Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Salomon Marton Laszlo – director ICR Tel Aviv

Propunerile făcute de președintele ICR Liviu Jicman au primit deja avizele Ministerului de Externe și ale Ministerului Culturii, iar audierea din Senat este doar o formalitate, fiindcă votul va fi unul politic, așa cum sunt și numirile în cauză. AICI puteți citi legăturile dintre persoanele propuse și partidele aflate acum la putere – PSD și PNL.

Președintele Comisiei de Cultură a Senatului este PNL-istul Viorel Badea, vicepreședinte este Gabriela Crețu (PSD), iar secretar este Sorin Lavric (AUR).

Din comisie fac parte 4 senatori PSD, 3 senatori PNL, 2 senatori USR, 1 senator AUR și 1 senator UDMR. Actuala conducere a ICR este formată din oameni propuși de cele 3 partide ale coaliției de guvernare: președinte Liviu Jicman – PNL, vicepreședinte Mirel Taloș – PSD și vicepreședinte AG Weinberger – UDMR.

The post Viitorii directori ICR în marile capitale vor fi audiați azi de Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.

Camera Deputaților a adoptat ieri un proiect de lege care prevede o semnalizare unitară a monumentelor istorice și a monumentelor de for public precum fântâni, bănci, sculpturi sau plăcuțe comemorative amplasate pe clădiri unde au locuit sau lucrat personalități istorice.

Pe lângă aspectul unitar, legea prevede și introducerea unui cod QR pe fiecare plăcuță, astfel încât publicul să aibă acces pe telefonul mobil la informații despre imobilul respectiv sau despre personalitatea care a trăit acolo.

Plăcuțele vor putea fi montate inclusiv pe clădiri noi, construite în locul unor imobile cu însemnătate memorială.

Inițiativa i-a aparținut deputatului Ionuț Vulpescu în 2020 și a fost semnată de mai mulți parlamentari PSD. Ea a fost aprobată ieri de Camera Deputaților cu 277 de voturi pentru, 0 voturi contra și 9 abtineri, după ce pe 8 septembrie 2020 trecuse și de votul Senatului.

Contactat de Cultura la dubă, Ionuț Vulpescu a declarat că nu a estimat costurile care vor apărea odată cu aceste modificări, dar susține că “impactul bugetar va fi minim”.

Conform Ministerului Culturii, România are 30.147 de monumente istorice. Institutul Național al Patrimoniului se va ocupa de documentarea plăcuțelor și de realizarea noului design. INP are de puțin timp și o nouă conducere interimară, în persoana Oanei Zaharia, fostă șefă în Primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea.

În prezent, monumentele istorice din România au un simbol unic, însă formele, materialele și informațiile de pe plăcuțe diferă de la caz la caz. Unele cuprind informații, altele nu.

Iar plăcile comemorative sunt comandate, de obicei, de urmașii personalităților respective.

“Legea pe care am inițiat-o le va oferi tinerilor, așa-numiților nativi digitali, posibilitatea de a accesa istoria națională într-un mod pe care îl consideră firesc, combinând realul cu digitalul. Și poate astfel îi vom face să fie mai conștienți cu privire la moștenirea lor istorică și culturală”, a declarat deputatul Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii.

În Paris, unul dintre cele mai bogate orașe din lume din punct de vedere cultural, plăcile comemorative diferă, în funcție de arhitectura clădirii. Iată câteva exemple:

The post Monumentele de for public vor avea o plăcuță unică și un cod QR appeared first on Cultura la dubă.

Audierea a avut loc azi, la ora 10.00, în Parlament și a durat aproape o oră.

Ministrul desemnat a prezentat principalele obiective, conform programului de guvernare printre care mai multe reforme importante, cum ar fi legiferarea unui statut al lucrătorului cultural, un nou Cod al Patrimoniului, modificarea sistemului de finanțare din domeniul cinematografiei, schimbarea legii privind managementul instituțiilor de cultură, înființarea Fondului pentru jurnalism independent și a Fondului pentru artă contemporană, precum și o reformă a aparatului administrativ de la Ministerul Culturii.

Mai mulți parlamentari au subliniat că Ministerul Culturii nu s-a ținut de promisiunea de a acorda 100 de milioane de euro pentru o schemă de ajutor dedicată sectorului cultural independent, iar Iulia Popovici a precizat că acești bani nu au existat niciodată în bugetul ministerului și că promisiunea a fost făcută de ministrul PNL al Culturii.

Un alt aspect evidențiat de parlamentari a fost că în programul de guvernare nu au fost prevăzute măsuri speciale pentru sprijinirea sectorului cultural în timpul pandemiei.

La finalul audierii, propunerea de ministru în persoana Iuliei Popovici a primit 4 voturi pentru, 9 împotrivă și 7 abțineri.

Avizele în comisiile de specialitate din Parlament au rol consultativ. Guvernul Cioloș și programul de guvernare vor cere votul de învestire din partea Parlamentului, însă USR PLUS nu a reușit să contureze o majoritate parlamentară.

The post Iulia Popovici, ministrul desemnat al Culturii, a primit aviz negativ în comisiile de specialitate ale Parlamentului appeared first on Cultura la dubă.

Conform acesteia, instituțiile publice vor promova colinde românești în perioada 6 – 31 decembrie și vor putea cheltui în acest scop bani publici.

Potrivit expunerii de motive, “propunerea legislativă reprezintă un prim pas în strategia de salvgardare a colindelor pe teritoriul României și în comunitățile de români de pretutindeni”.

Legea va permite instituțiilor publice să aloce bani de la buget pentru evenimente care vor promova colindele românești.

Mai mult, Ministerul Educației și Ministerul Culturii au obligația ca în 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii să elaboreze un calendar de evenimente în acest sens.

Din expunerea de motive reiese că legea are ca scop “asigurarea practicării colindatului, înregistrarea colindelor de la purtătorii de folclor, pentru a le păstra pe o durată de timp nedeterminată, învățarea colindelor, publicarea și salvgardarea lor.”

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a prezentat adoptarea acestei legi ca pe un mare succes, într-o postare publică pe facebook.

The post Ce prevede Legea Colindului, votată în Parlament appeared first on Cultura la dubă.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat azi, cu 301 voturi „pentru”, doar un vot „împotrivă” şi o abţinere, proiectul de lege privind instituirea anului 2021 – „Anul Tudor Vladimirescu” şi, totodată, declararea lui Tudor Vladimirescu şi a Ecaterinei Teodoroiu drept eroi ai naţiunii române, informează G4 Media.

În 2021 se împlinesc 200 de ani de la Revoluția de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu și pandurii săi. Conform expunerii de motive din proiectul de lege, „se declară drept erou al naţiunii române Tudor Vladimirescu pentru curajul său dovedit în Revoluţia de la 1821 pe care a condus-o, mişcare care avea ca scop eliberarea popoarelor creştine de sub dominaţia otomană”.

Aceeași lege, votată azi de camera decizională, creează cadrul prin care vor putea fi alocați bani publici pentru evenimente culturale care vor promova Anul Tudor Vladimirescu, după cum urmează:

„Cu prilejul sărbătoririi ‘Anului Tudor Vladimirescu’ se organizează evenimente menite să marcheze aspecte cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu şi care a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaştere naţională a României. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi/sau financiar, după caz, la programe de promovare a ‘Anului Tudor Vladimirescu”.

De cealaltă parte, „Ecaterina Teodoroiu, cercetaşă şi participantă la Primul Război Mondial, s-a sacrificat eroic în bătălia de la Mărăşeşti, în momentul în care se află în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române, lovită în inima ei generoasă de două gloanţe de mitralieră, în anul 1917”, motiv pentru care a fost declarată azi eroină a națiunii române.

Inițiatorii legii au fost doi deputați PNL, Gigel Știrbu (fost ministru al Culturii) și Dan Vîlceanu.

Iar votul Parlamentului face parte dintr-o serie de decizii asemănătoare. Recent, în Parlamentul României au fost adoptate legile care îi declară martiri pe Mihai Viteazul și pe Horea, Cloșca și Crișan, urmând ca în fiecare an să fie comemorate zilele dispariției acestora.

The post În plină criză a sectorului cultural, Parlamentul a votat “2021, Anul Tudor Vladimirescu”. Vor fi finanțate evenimente care evocă vitejia pandurilor. appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul desemnat de PNL pentru a ocupa portofoliul de la Ministerul Culturii, Bogdan Gheorghiu, fost realizator de emisiuni la televiziuni locale din Suceava, printre care și OTV, s-a prezentat azi în fața Comisiilor reunite de Cultură ale Camerei Deputaților și Senatului cu un discurs citit bâlbâit, de pe foaie, și-a notat cele 30 de întrebări primite de la parlamentari, dar a răspuns doar la câteva dintre ele.

Colegul său de partid, Gigel Știrbu, președinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, a încheiat repede audierea, spunând ca mai mulți colegi se grăbesc să ajungă la alte audieri.

“Dragi colegi, vă rog să dăm votul, urmând ca după ce exprimăm acest vot, fiecare dintre dumneavoastră, cei care aveți neclarități vizavi de întrebările pe care le-ați adresat domnului ministru desemnat, să stați apoi în contact cu el.”

Gigel Știrbu, președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților

Bogdan Gheorghiu a primit astfel voturile necesare și, dacă guvernul Orban va trece de votul Parlamentului, va fi noul ministru al Culturii.

Întrebat ce măsuri are în plan pentru a debloca situația gravă în care se află Muzeul Național de Istorie a României, închis de mai bine de 14 ani în proporție de 80%, din cauza unor lucrări blocate, acesta a spus că a vizitat de curând muzeul și că a fost stupefiat de cele văzute acolo, în condițiile în care situația a fost arătată în presă de ani de zile, iar specialiștii din domeniu o cunosc de foarte mult timp.

Ministrul desemnat al Culturii a oferit un răspuns plin de bâlbâieli, care nu are tocmai legătură cu realitatea. De asemenea, a găsit cu greu un limbaj coerent în limba română.

” Din informațiile care le am, o licitație a fost anulată, a fost acolo o discuție cu Ordinul Arhitecților din România și am înțeles că de acolo a plecat cauza. Eu cred că trebuie, pe viitor, o mai bună colaborare cu OAR pentru a evita o astfel de situație, pe viitor.”

Bogdan Gheorghiu, ministrul desemnat al Culturii

De fapt, licitația respectivă a fost un concurs internațional de arhitectură, organizat în 2016 de Ministerul Culturii, pentru 3 milioane de euro. Ordinul Arhitecților doar a sprijinit organizarea acestui concurs și a adus specialiști internaționali în juriu.

Concursul a fost câștigat de firma românească de arhitectură – Starh și a fost contestat apoi în instanță, culmea, de directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberlander Târnoveanu, care a făcut parte din juriu și a avut el însuși un cuvânt de spus în alegerea câștigătorului.

Altfel, obiectivele anunțate de noul ministru par niște promisiuni deșarte, generale, care respectă linia trasată de mai toți miniștrii ai culturii în ultimii ani – cum să nu faci nimic și să fii invizibil într-o țară care oricum acordă domeniului culturii cel mai mic buget.

The post Bogdan Gheorghiu – aviz favorabil pentru a deveni ministrul Culturii, după o audiere de fațadă, plină de bâlbâieli. Membrii comisiei de cultură au fost puși să voteze, înainte ca ministrul desemnat să răspundă la întrebările lor. appeared first on Cultura la dubă.