De la “cea mai stilată ceremonie din istorie”, precum titrează The New York Times, la “un mare kitsch pe râu”, potrivit The Guardian, ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris este, fără îndoială, cel mai urmărit, discutat și răspândit eveniment de acest tip. Francezii au dus conceptul de ceremonie la un nivel care nu va fi probabil egalat niciodată.

În spatele evenimentului care a durat 4 ore stă regizorul de teatru Thomas Jolly, un francez care nu s-a născut în burghezie, ci în partea mai întunecată a Franței, unde a simțit în propria ființă ce înseamnă bullyingul și divizarea.

Ceremonia din capitala Franței a avut sportul drept pretext, dar adevărata miză a fost să etaleze măreția istoriei și a culturii franceze, marcând cu mult curaj subiecte politice și controverse din prezent, încercând să aducă laolaltă o lume din ce în ce mai divizată. Nu știm dacă efectul a fost cel dorit sau dacă opiniile au devenit și mai radicale, dar știm că cine a văzut acest spectacol, nu a rămas indiferent.

La 42 de ani, Jolly este considerat un rebel al teatrului francez, pentru care “scena de teatru este prea mică”, după cum spune criticul de teatru francez Joëlle Gayot în Le Monde. Așa că Sena și centrul Parisului au devenit platforma sa pentru un show care a fost discutat îndeaproape cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Thomas Jolly a fost desemnat încă din 2022 director artistic al celor 4 ceremonii care marchează Jocurile Olimpice și Jocurile Paralimpice din Paris 2024. Pe atunci, președintele Paris 2024, Tony Estanguet, declara “acordând direcția artistică a ceremoniilor lui Thomas Jolly este o alegere curajoasă, dar în acord cu viziunea noastră.”

Jolly, cunoscut ca fiind un reprezentant al minorității LGBTQ+, s-a născut într-un sat din Normandia, într-o comunitate în care s-a simțit constant respins. S-a refugiat în teatru și a pus, încă de la 11 ani, bazele unei cariere în actorie. A continuat să studieze actoria, însă nevoia sa de exprimare l-a dus către regia de teatru.

În 2014 a pus în scenă un spectacol uriaș, de 18 ore, în inima teatrului european, la Avignon. Era un maraton care reunea cele trei părți ale piesei Henry al Vl-lea, de Shakespeare, cu care impresiona pentru prima dată lumea bună a teatrului francez. În 2022, Jolly a completat acel spectacol, comparat de unii critici cu Game of Thrones, cu piesa Richard al lll-lea, interpretând chiar el rolul principal. A ieșit un show de 24 de ore la care teatrul a oferit inclusiv perne pentru spectatorii care aveau nevoie să doarmă.

Pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, regizorul a lucrat îndeaproape cu scriitoarea Leïla Slimani, istoricul Patrick Boucheron, scenarista de televiziune Fanny Herrero și dramaturgul Damien Gabriac, titrați de Paris 2024 drept co-autori ai ceremoniei. Coregrafa franceză Maud Le Pladec a fost responsabilă cu coregrafia ceremoniei și a momentelor de dans.

Spectacolul a subliniat profund nevoia de incluziune, ceea ce și-a dorit de la bun început creatorul lui, care declara în mai multe interviuri că își dorește ca ceremonia să reprezinte cât mai mulți oameni. Dacă unii s-au simțit reprezentați și au apreciat spectacolul, alte opinii din media critică în special momentul în care Cina cea de Taină a fost parodiată într-un dans sexualizat al unor drag queens, care a inclus un copil.

Alegerea Senei are, cel puțin pentru el, o explicație profundă. “În primul rând, Sena a fost o zeiță. O nimfă numită Sequana, care s-a transformat în râu pentru a scăpa de Neptun. Deci Sena este o femeie care a rezistat în fața unui bărbat violent. Este un simbol puternic pe care îl voi folosi, pentru că ne arată râul drept o forță feminină a rezistenței.

Iar asta am putut vedea cu toții, pe parcursul întregii ceremonii. Imaginea cu mezzo-soprana Axelle Saint-Cirel interpretând imnul Franței de pe acoperișul Grand Palais, în furtună, alcătuind prin rochia sa și prin drapelul pe care l-a ținut în mână, steagul Franței, a fost un moment absolut impresionant despre rezistență.

Creatorii spectacolului au marcat, de asemenea, 10 eroine din istoria Franței prin 10 statuete care s-au ridicat din Sena.

Cu puțin timp înainte de eveniment, Jolly spunea într-un interviu pentru The New York Times că cel mai mult se teme de condițiile meteorologice, pe care nu le poate controla.

“Dacă vremea va fi frumoasă și vom avea un golden hour, așa cum am plănuit, la momentul potrivit, va fi absolut superb. Dacă plouă, atunci te rog să îmi trimiți o adevărată furtună de vară, cu fulgere, zgomot și tunete, pentru că va fi cinematic. Dar dacă este gri și ploios, atunci voi fi foarte nefericit.”, declara regizorul.

Temerea sa cea mai mare s-a adeverit, iar ceremonia a fost umbrită, pe tot parcursul defilării sportivilor, de ploaia greoaie care a tremurat și încețoșat întreaga transmisiune tv. Însă puterea conceptului gândit de Jolly a fost dincolo de vreme și de vremuri. Ultimele 15 minute ale ceremoniei au fost de neuitat. Marile legende ale sportului, Zidane, Nadal, Serena Williams, Nadia Comăneci și Carl Lewis, au dus flacăra mai aproape de cerul Parisului care s-a luminat apoi cu un uriaș balon zburător.

Iar vocea serenă a lui Celine Dion a încheiat perfect, cu imnul iubirii, al lui Edith Piaf, un spectacol grandios chiar și prin imperfecțiunile lui.

Președintele francez Emmanuel Macron a scris aseară pe X: “Mulțumesc lui Thomas Jolly și geniului său creativ pentru această ceremonie grandioasă. Mulțumesc artiștilor pentru acest moment unic și magic. Mulțumesc forțelor de ordine și de securitate, agenților și voluntarilor. Mulțumesc tuturor celor care au crezut. Se va vorbi despre asta și peste 100 de ani. Am făcut-o!”

The post Cine este Thomas Jolly, regizorul de teatru care a gândit ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris 2024 appeared first on Cultura la dubă.

Pentru francezi a existat un moment extrem de controversat chiar de când el era doar un zvon – apariția artistei Aya Nakamura în cadrul ceremoniei. Franța, mai divizată ca oricând de adepții extremei drepte, a dezbătut încă din luna martie posibilitatea ca artista franceză originară din Mali să interpreteze un cântec al lui Edith Piaf. Artista a primit atunci susținerea publică a lui Macron, dar a stârnit un val de ură, care a implicat și amenințări cu moartea.

Aseară, regizorul Thomas Jolly a dus acest act cât a putut de departe și de profund. Momentul are peste 1 milion de vizualizări pe youtube, iar canalul oficial al Eurosport l-a titrat “Regina Franței: reprezentația uluitoare a Ayey Nakamura”.

Aya Nakamura este cea mai populară cântăreață franceză a ultimilor ani. Doar hitul Djadja are aproape 1 miliard de vizualizări pe Youtube.

În martie 2024, Aya Nakamura a fost invitată la o discuție cu Emmanuel Macron și directorul artistic al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, Thomas Jolly. Presa a scris atunci că artista a fost invitată de Macron să cânte la marele eveniment. Președintele francez ar fi întrebat-o care este artistul ei francez preferat, iar ea ar fi răspuns “Edih Piaf”, ceea ce l-ar fi determinat pe Macron să îi sugereze să interepreteze chiar un cântec de Edith Piaf.

Știrea a stârnit un val imens de ură și critici din partea extremei drepte, în frunte cu liderul Marine Le Pen, care a declarat: “Acesta nu este un simbol frumos, este o nouă provocare a lui Emmanuel Macron, care se trezește în fiecare dimineață și se gândește cum ar putea să mai umilească poporul francez.” De asemenea, Le Pen a pus problema limbilor în care cântă Nakamura, fie engleză, franceză, arabă sau dialecte africane, considerând că ar fi o blasfemie față de limba franceză autentică.

Aya Nakamura, pe numele real Aya Danioko, are acum 29 de ani și își crește singură cei 2 copii. Prin versurile sale, deseori puternic feministe, cu un slang preluat din suburbiile în care a crescut, a devenit un model pentru mișcarea feministă din Franța, fiind invitată frecvent la cele mai mari evenimente.

S-a născut în Mali și a crescut într-o suburbie a Parisului, într-un mediu blocat în sărăcie și violență, izolat de Parisul glamour pe care îl cunoaștem ca turiști.

La ceremonia de deschidere, artista și-a făcut apariția ieșind din impresionanta Academie Franceză, monument al literelor și al științelor, pe ritmurile melodiei “La Boheme”, de Charles Aznavour, reinterpretate de orchestra Gărzii Republicane Franceze. Apoi a traversat Pont des Arts către intrarea de la Luvru, cântand versurile care au făcut-o celebră și subliniind ironic disputa cu extrema dreaptă: “Aș face bine să-mi aleg vocabularul, ca să-ți fiu pe plac, în limba lui Moliere”.

37 de coriști ai Armatei Franceze au interpretat alături de ea versurile, iar Garda Republicană s-a alăturat dansului pe rtimurile hitului “Djadja” în ceea ce a fost cea mai neașteptată și curajoasă colaborare de la acest eveniment. Un reprezentat al minorității imigranților a primit sprijinul unei instituții rigide, precum cea a Armatei.

Emmanuel Macron a postat pe conturile oficiale de social media acest moment, fiind cea mai apreciată postare a sa de la deschiderea Jocurilor Olimpice – 327k de like-uri doar pe Instagram.

Momentul artistic are puternice rădăcini politice și a stârnit, așa cum era de așteptat, controverse în rândul francezilor. “Aceast imagine a Gărzii Republicane obligată să danseze pe Djadja va rămâne gravată în amintirea mea pentru totdeauna.” – a scris comentat cineva la clipul de pe youtube.

Franța însăși nu pare suficient de deschisă pentru un asemenea act artistic, însă istoria ne-a demonstrat că tot Franța a dat tonul celor mai curajoase mișcări culturale și politice, devenin apoi repere pentru restul lumii.

The post Aya Nakamura ieșind din Academia Franceză și Garda Republicană Franceză dansând “Djadja”, unul dintre cele mai curajoase momente de la deschiderea JO Paris 2024 appeared first on Cultura la dubă.

Dirijorul român Cristian Măcelaru, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, va dirija cea mai importantă orchestră a Franței în cadrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris, vineri, 26 iulie 2024.

Pentru prima dată în istorie, ceremonia va avea loc în afara unei arene sportive. Francezii au organizat întregul eveniment de-a lungul Senei.

Nu este prima dată când Măcelaru se află în centrul unui eveniment important pentru francezi. El a mai dirijat concertele organizate la Turnul Eiffel de Ziua Națională a Franței.

De data aceasta, dirijorul român va dirija Orchestra Națională a Franței în cadrul celui mai așteptat eveniment al anului – deschiderea Jocurilor Olimpice din Paris. Concertmaistrul orchestrei este Sarah Nemțanu, violonistă franceză de origine română.

10.500 se atleți vor participa la ceremonia organizată pe Sena, fiecare țară având propria barcă. 94 de bărci vor fi parte din paradă. Spectatorii vor putea urmări evenimentul de-a lungul râului, pe o distanță de 6 kilometri. Parada va începe la podul Austerlitz, de lângă Jardin des Plates, și se va opri la Trocadéro, platforma de unde poate fi văzut Turnul Eiffel.

România are 107 sportivi calificați la Jocurile Olimpice 2024, fiind cel mai mare număr de 20 de ani încoace. Delegația oficială a ajuns duminică seara la Paris cu o aeronavă Tarom, redenumită “Nadia Comăneci”.

Evenimentul va fi televizat și transmis în toată lumea, fiind estimat un total de câteva sute de milioane de telespectatori.

Despre Cristian Măcelaru puteți afla mai multe în reportajul realizat de Cultura la dubă la Paris în 2021, la scurt timp după instalarea lui ca director muzical al Orchestrei Naționale a Franței.

Ulterior, el a preluat și funcția de director artistic al Festivalului Internațional George Enescu.

The post Cristian Măcelaru va dirija concertul de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris appeared first on Cultura la dubă.