În mijlocul unei crize financiare care afectează întreaga țară, dar mai ales categoriile vulnerabile, precum sectorul cultural, și în contextul unui an electoral care a divizat mai mult ca oricând societatea românească, Festivalul Național de Teatru a început aseară mai curajos ca oricând, în Sala Mare a Teatrului Național București.

În spectacolul “Gro(o)ve”, gândit pentru a fi jucat o singură dată, regizorul Radu Afrim a adus pe scenă nu doar unele dintre cele mai frumoase voci feminine românești și actori-dansatori fantastici, conduși de coregrafa Andreea Gavriliu, ci și imagini cu tragicul război din Ucraina, fragmente din micro-universul muncitorilor străini mutați în România, mesaje anti-fasciste și îndemnuri la iubire. 

Folclorul românesc, confiscat pe nedrept și folosit ca armă politică de partidele extremiste AUR, POT și SOS, a redevenit aseară liber, autentic și curajos, iubit de oamenii din sală, indiferent de opțiunile lor politice. 

Dacă anul trecut deschiderea a fost marcată de un discurs steril și politicianist susținut de Raluca Turcan, pe atunci ministrul Culturii, de data aceasta niciun politician nu a mai avut loc pe scenă. Președintele UNITER, Dragoș Buhagiar, a îndemnat la unitate de breaslă în fața ordonanței care periclitează activitatea în sectorul cultural. 

“Societatea românească e într-un moment extrem de periculos. Este timpul să ne adunăm și să tragem toți în aceeași direcție.”, a spus Buhagiar. 

***

Cu Sala Mare a Teatrului Național arhiplină, ocupată, ce-i drept, de numeroși invitați (artiști, manageri culturali, politicieni, sponsori, jurnaliști) și mai puțin de simpli spectatori, Festivalul Național de Teatru a arătat aseară cu totul diferit de edițiile anterioare. Pentru a repara cât de cât injustiția modului în care au fost distribuite biletele, regizorul Radu Afrim a încercat, așa cum o face mereu, să ocupe fiecare scaun rămas liber, cu studenții care așteptau afară șansa de a-i vedea spectacolul, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un show jucat o singură dată.

Timp de aproximativ două ore, nu am văzut un spectacol de teatru, ci un performance multidisciplinar care a reunit cu forță și totodată cu sensibilitate, muzicieni de jazz, 5 interprete cu timbre vocale diferite, actori, dansatori, proiecții video și un univers sonor care aducea din când în când, printre noi, fragmente din natură. 

Actorii Marius Manole și Flavia Giurgiu, apropiați colaboratori ai lui Radu Afrim, au deschis spectacolul și ne-au invitat în universul unui bar în care cu toții își îneacă amarul pe momente muzicale de jazz, etno-jazz și folclor românesc sau maghiar. 

Cunoscuta interpretă și compozitoare de jazz Luiza Zan a revenit la TNB într-o nouă colaborare cu Radu Afrim, după celebrul spectacol de neuitat – Năpasta, prezent în FNT acum 12 ani. 

Corina Sîrghi ne-a arătat că, pe lângă vocea sa minunată, poate fi și o actriță extrem de carismatică – sărutul său cu actorul Ștefan Iancu (care apare doar pentru acest moment în spectacol) a fost unul dintre highlighturile spectacolului.

Ioana Milculescu, cunoscută pentru colaborarea cu grupul Subcarpați, a cărei poveste am spus-o pe Cultura la dubă, a adus cu timbrul său apăsător sobrietatea specifică doinei românești autentice. 

Fruszina Szabo, actrița Teatrului Național Târgu-Mureș pe care o vom vedea și în această seară în Casa dintre blocuri, regizat de Afrim, a contribuit cu momente muzicale încărcate cu umorul și autoironia specifice folclorului maghiar. 

Ana Everling, o tânără cântăreață din Republica Moldova stabilită în Statele Unite și prea puțin cunoscută în România, a fost revelația absolută a acestui spectacol. Jucăușă și luminoasă, s-a integrat perfect printre trupa de dansatori condusă de coregrafa Andreea Gavriliu, conducându-i prin vocea sa pe ritmurile melodiei Bătrâneasca, un performance de 8 minute care a încheiat spectaculos evenimentul. 

Muzica live a fost interpretată de Andrei Petrache – pian, Cătălin Răducanu – pian, Răzvan Florescu – vibrafon, Philip Goron – percuții, Mike Alex – contrabas, Kónya Ütő Bence – sample / keyboard și Lehel Vitalyos – contrabas. Azi, când marele pianist de jazz Mircea Tiberian s-a stins din viață, ei ne dau speranța ca jazzul românesc are un viitor strălucitor în față, iar Afrim le-a adus o binemeritată vizibilitate.

Eva Danciu, Teo Velescu, Valentina Kocsis, Alice Veliche, Bianca Adelina Geantă, Tamara Găgeatu, Mariana Gavriciuc, Eduard Chimac, Iustin Danalache, Filip Stoica, Andrei Bouariu, Ciprian Chiujdea (n.r. protagonistului filmului Trei kilometri până la capătul lumii, selectat în competiția oficială la Cannes 2024), Robert Popa și Răzvan Conțiu, sub îndreptarea lui Radu Afrim și a Andreei Gavriliu, au constituit o echipă spectaculoasă de actori-dansatori care ar putea concura cu orice mare companie de dans din lume. 

Costumele, de la ținute de piele și latex, la treninguri și rochii voluminoase, când vaporoase, când geometrice, au fost realizate de talentatul scenograf Cosmin Florea. Iar artistul vizual Andrei Cozlac a livrat și de această dată proiecții video puternice, de la peisaje feerice la imagini cu imigranții veniți din Nepal, Sri Lanka și India sau cu orașe distruse de bombardamente în Ucraina. 

În Gro(o)ve, Afrim a organizat o petrecere încărcată cu tristețe, frumusețe și iubire, la capătul căreia unii sfârșesc cu speranță, alții în agonie. Este lumea în care trăim azi, redată cu măiestrie în artă. 

Radu Afrim este un mare artist. Și continuă să creeze cu frenezie spectacole memorabile. Este pentru prima dată când FNT are un artist asociat și prima dată când Festivalul Național de Teatru se deschide cu o producție proprie. Afrim a ridicat un standard pe care așteptăm să-l depășească viitorii artiști asociați în anii ce vor urma. 

La finalul spectacolului, unii dintre tinerii actori prezenți pe scenă povesteau că nu știu încotro se vor îndrepta acum, fiindcă unele dintre colaborările lor sunt blocate de Ordonanța 52, care interzice plățile către servicii externe instituțiilor publice de cultură. Iar un deputat povestea că unele instituții nu au cu ce să cumpere consumabile de bază. 

Deși ministrul Culturii, Andras Demer, a anunțat într-un interviu pentru Cultura la dubă că joia aceasta Ordonanța 52 va fi modificată astfel încât să deblocheze aceste situații, nu s-a întâmplat asta în ședința de guvern. 

FNT a început și va aduce în următoarele 8 zile cele mai bune spectacole ale anului trecut. Cu o echipă curatorială formată din Raluca Cîrciumaru (critic de teatru), Alina Epîngeac (critic de teatru) și Ionuț Sociu (dramaturg și jurnalist cultural), și cu o imagine schimbată de scenografa Irina Moscu, festivalul promite o ediție curajoasă, care cuprinde un focus Radu Afrim, controversatul spectacol Proorocul Ilie, criticat de Biserica Ortodoxă Română, regizat de Botond Nagy sau Jurnal de România, regizat de Carmen Lidia Vidu, cu mărturii puternice despre abuzuri în teatrul românesc.

Cele mai multe dintre spectacole au fost sold-out în câteva minute de la punerea în vânzare a biletelor.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Când este lovită, cultura reacționează mai puternic ca oricând. Deschiderea FNT, cu “Gro(o)ve”, de Radu Afrim, a fost o declarație de rezistență prin artă  appeared first on Cultura la dubă.

Ordonanța 52/2025 ridică semne de întrebare asupra posibilității desfășurării activităților obișnuite în instituțiile publice de cultură, întrucât aceasta interzice încheierea de angajamente prevăzute la „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii”. Aici sunt incluse numeroase colaborări artistice sau tehnice de care depind, de exemplu, mai multe spectacole de teatru.

Mai mult decât atât, printr-o circulară transmisă instituțiilor de cultură, Ministerul Culturii le sugerează acestora ca în situații excepționale, să fie luată în considerarea intrarea angajaților în concedii fără plată, “în perioade cu interes scăzut”.

Teatrul German de Stat din Timișoara, Teatrul Masca din București și Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe sunt singurele instituții care au protestat public zilele acestea.

“Această ordonanță, prin blocarea cheltuielilor de la categoria „Bunuri și servicii” (alineatul „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii”) – adică sursa din care se plătesc producțiile artistice, colaboratorii, cercetarea și programele culturale – lovește direct în inima activității noastre. În cazul teatrului Andrei Mureșanu, un teatru mic, dependent de colaborări și de proiecte artistice flexibile, efectul este echivalent cu anularea completă a misiunii pentru care existăm: aducerea teatrului și a artei în comunitățile cu acces limitat la cultură, cu atât mai mult cu cât suntem singurul teatru de limbă română din județele Covasna și Harghita!

Într-un sistem deja subfinanțat și fragil, O.U.G 52/2025 nu este doar o restricție temporară, ci un pas concret către colapsul culturii publice.”, transmite Teatrul Andrei Mureșanu.

De cealaltă parte, ministrul Andras Demeter a transmis într-un comunicat de presă că va face un memorandum către guvern, astfel încât să li se admită instituțiilor de cultură următoarele: “plata onorariilor pentru spectacolele aflate în program, pentru realizarea premierelor, organizarea expozițiilor, concertelor și a întâlnirilor profesionale ale breslelor cu publicul.”

“În fiecare an, guvernul obișnuia să emită acte normative restrictive aplicabile în ultimul trimestru, care însă prevedeau și nenumărate excepții. Suntem într-un an atipic, marcat de o situație economică dificilă și de nevoia de disciplină bugetară la nivelul tuturor ordonatorilor de credite. De aceea, Guvernul nu a mai prevăzut exceptări numeroase și aplicabile generalizat, transmițând astfel un semnal clar de responsabilitate bugetară către toți ordonatorii de credite, susținând, în același timp, rolul esențial al instituțiilor publice de cultură și importanța lor  în viața comunității. 

Cheltuielile restricționate se vor putea efectua doar prin memorandumuri adresate Guvernului, inițiate de Ministerul Culturii pentru instituțiile din subordinea sa și de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, pentru instituțiile din subordinea autorităților publice locale.  

Evitarea unui blocaj administrativ prin solicitarea permanentă de aprobări de memorandumuri se poate rezolva fie printr-un act normativ, fie printr-un memorandum. Ministerul Culturii inițiază, împreună cu Ministerul Dezvoltării, un memorandum comun care să permită continuarea activităților, în special în ceea ce privește producerea și exploatarea bunurilor culturale. 

Acest memorandum va permite efectuarea cheltuielilor fără de care activitatea instituțiilor de cultură ar fi grav afectată: pentru plata onorariilor pentru spectacolele aflate în program, pentru realizarea premierelor, organizarea expozițiilor, concertelor și a întâlnirilor profesionale ale breslelor cu publicul. Astfel, în interiorul bugetelor aprobate, spectacolele se vor putea juca, expozițiile și concertele vor putea fi organizate. Nu ne dorim să ajungem la punctul în care statul să plătească salarii, chirii și cheltuieli de funcționare, pentru entități care, în fapt, nu vor putea funcționa spre a-și îndeplini misiunea publică și  rolul important pe care îl au în viața comunității. Mai adăugăm aici că blocajul ar duce și la diminuarea sau chiar dispariția veniturilor proprii ale instituțiilor publice de cultură.  

Memorandumul care vizează aprobarea încheierii angajamentelor legale pentru categoriile de cheltuieli necesare derulării proiectelor aflate în pregătire/desfășurare, va fi supus aprobării Guvernului cu celeritate. Reforma nu trebuie privită doar ca o reducere de bugete sau o serie de interdicții, ci ca o reevaluare profundă a organizării, finanțării, producerii și funcționării culturii publice.  

Totodată, Ministerul Culturii precizează că la rectificarea bugetară a primit o sumă de 6 ori și nu de 60 de ori mai mică decât cea solicitată, așa cum se vehiculează în spațiul public.” – a transmis Ministerul Culturii.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Ministrul Culturii propune intrarea în concedii fără plată în instituțiile de cultură, “în perioade cu interes scăzut” appeared first on Cultura la dubă.