În paralel, același institut a realizat și o cartografiere a ONG-urilor culturale existente în România, în funcție de prezența lor pe liste de concursuri organizate de diverse instituții, cum ar fi Ministerul Culturii, primării sau consilii județene, între anii 2005 – 2020.

INVENTARIEREA ONG-URILOR CULTURALE

Definiția de lucru folosită în acest demers: Organizațiile neguvernamentale (ong-urile) culturale sunt entitățile care au beneficiat de cel puțin o finanțare din fonduri nerambursabile (din domeniul cultural) pentru a desfășura un proiect cultural. (sursa INCFC)

Au fost identificate astfel 3933 de ONG-uri culturale active (au depus bilanț contabil pe anul 2019) la nivel național. Pe lângă acestea, mai sunt înregistrate 1366 de ONG-uri culturale inactive (nu au depus bilanț contabil pentru anul 2019).

Rezultatele cercetării arată că între 2005 și 2020, peste 4700 de ONG-uri au obținut finanțări nerambursabile de la autorități locale, pentru desfășurarea unor activități culturale. O altă sursă importantă de venit a fost AFCN, prin care au fost finanțate peste 600 de ONG-uri de-a lungul timpului.

Printre sursele de finanțări pentru ONG-uri culturale se mai numără Centrul Național al Cinematografiei, Programul CENTENAR, Unitatea de Management a Proiectului (Ministerul Culturii), Departamentul pentru Relații Interetnice sau Ordinul Arhitecților din România.

În ceea ce privește distribuția geografică, cele mai multe ONG-uri culturale active sunt înregistrate în Cluj – 605, în București – 427 și în Mureș – 378.

Din totalul identificat, 82% reprezintă mediul urban și 18% mediul rural.

REGISTRUL SECTORULUI CULTURAL

Totuși, din 4000 de ONG-uri active, doar 1179 s-au înscris la sfârșitul anului trecut în Registrul Sectorului Cultural, în vederea obținerii unui grant guvernamental, în contextul crizei provocate de pandemie.

În același registru, în perioada 17 noiembrie – 9 decembrie 2020 s-au înscris 3135 de societăți comerciale. Cele mai multe dintre acestea, 1758, au fost înființate doar în ultimii 5 ani, iar orașele care conduc la acest capitol sunt București și Cluj.

45% dintre firme sunt active în domeniul muzicii, iar cele mai puține, doar 2%, în domeniul patrimoniului.

În registru s-au înscris și 6606 lucrători comerciali (persoane fizice), care nu sunt doar artiști, ci și contabili, oameni de comunicare sau juriști cu activitate în sectorul cultural.

Și în acest caz, cei mai mulți activează în domeniul muzicii – 1412 instrumentiști. Pe locul al doilea se află artiștii lirici – 862, pe locul al treilea sunt actorii – 780, iar pe locul al patrulea sunt artiștii plastici și vizuali.

Principalele surse de venit ale acestora sunt drepturile de autor – 46%.

20% dintre ei sunt angajați într-o instituție publică, 16% au propriile firme, 15% au PFA, 13% sunt angajați într-o firmă, iar 2% sunt angajați într-un ONG.

Menționăm că cifrele din Registrul Sectorului Cultural nu indică numărul total al persoanelor și societăților comerciale active în domeniul cultural din România, ci le identifică doar pe cele care au dorit să se înscrie, cu scopul de a obține un eventual sprijin financiar, în contextul pandemiei.

În noiembrie 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu și vicepremierul de atunci (actualul ministru al Muncii), Raluca Turcan, anunțau o schemă de ajutor pentru sectorul cultural, în valoare totală de 100 de milioane de euro. Între timp, ministrul Culturii a declarat că suma va fi, de fapt, între 70-80 de milioane de euro și că schema va fi definitivată la Ministerul Economiei.

The post În România există 4000 de ONG-uri culturale, peste 3000 de firme cu activitate culturală și 6600 de lucrători culturali appeared first on Cultura la dubă.