În calitate de specialist, acesta a susținut că aceste containere nu au îndeplinit normele prevăzute de lege de la bun început. Coordonatorul comisiei de experți a confirmat că biroul lui George Enescu, piesă de tezaur, prezintă urme de degradare, posibil ca urmare a scurgerii apei de la un aer condiționat.

Potrivit specialiștilor, manuscrisele nu prezintă urme de degradare, dar evaluarea a făcut făcută prin sondaj, la doar câteva zeci din câteva mii de pagini de manuscrise – doar cu privirea, fără o analiză amănunțită, ce ar trebui să presupună prelevarea de probe bacteriologice și trimiterea lor la laborator. Au fost verificate doar condițiile de depozitare din ziua vizitei. Specialiștii spun că nu au avut timp să studieze buletinele de microclimat existente pentru ultimul an.

***

Domnule Petac, din punctul dumneavoastră de vedere de specialist, vorbind despre momentul zero al alegerii acestor containere, ele îndeplineau normele prevăzute de lege și aici mă refer și la condiția de a fi ignifuge, de a fi ferite de eventuale pericole, după cum am scris – un copac înalt de patru etaje a căzut în 2024 pe unul dintre containere și l-a deformat. Un alt copac se sprijină în prezent pe un alt container. Și muzeul a confirmat aceste informații. Spuneți-mi, vă rog, care este opinia dumneavoastră ca specialist.

Că nu trebuia, clar. Foarte probabil s-au gândit că lucrurile vor dura jumătate de an, un an, un an jumate. S-au cronicizat, din păcate, evident că nu ar trebui să fie așa.

În legea, în hotărârea de guvern care prevede aceste norme, scrie foarte clar că pentru nicio durată, nici una foarte scurtă, nu este permisă depozitarea bunurilor de patrimoniu în condiții care nu respectă aceste norme.

De acord. De acord. Așa e.

În calitate de președinte al Comisiei Naționale a Muzeelor, ați fost înștiințat în vreun moment de conducerea muzeului că au apărut aceste probleme care au pus în pericol patrimoniul? Mă refer la prăbușirea copacului, la stricarea aerelor condiționate?

Nu. Și nu numai noi. În primul rând ar fi trebuit să informeze ministerul, că sunt subordonații Ministerului. Comisia este un instrument științific, auxiliar și consultativ al Ministerului Culturii. N-au făcut-o nici măcar în relația cu ministerul, dar în relația cu noi. Nu, nici pe mine.

Spuneați că nu ați avut timp să parcurgeți hârtile înregistrate de termohigrografe în ultimul an, că ele există. Dar care a fost graba prezentării acestor concluzii dacă nu ați avut timp să vedeți?

Așa a fost emis ordinul. Ordinul e emis luni, cu începerea comisiei de marți 10 până astăzi 13. Așa e ordinul, așa am făcut. Asta nu înseamnă că nu se poate prelungi sau continua. E clar că va exista o politică a ministerului în viitor.

Ați specificat că erau aere condiționate, erau termohigrografele, dar puteți să confirmați că în această perioadă de patru ani și jumătate nu au fost dezumidificatoare în containere?

Nu avem de unde să știm, dar n-am văzut dezumidificatoare. Putem întreba, dar nu, n-am văzut.

Din cunoștințele dumneavoastră de specialist, e o condiție să existe astfel de aparate care să regleze umiditatea?

Ar fi ideal, sigur că nu se reglează din aparatele de aer condiționat.”, a declarat Emanuel Petac în conferința de presă.

După o vizită de doar câteva ore în teren, comisia numită de Ministerul Culturii a prezentat azi, într-o conferință de presă, concluziile. Potrivit specialiștilor, evaluarea a făcut făcută prin sondaj, la doar câteva zeci din câteva mii de pagini de manuscrise, doar cu privirea, fără o analiză amănunțită. Au fost verificate condițiile de depozitare din ziua vizitei, dar specialiștii spun că nu au avut timp să studieze buletinele de microclimat existente pentru ultimul an.

A fost suficient pentru ca aceștia să tragă concluzia că bunurile de patrimoniu ar trebui mutate din containere în spații corespunzătoare, care să respecte toate normele prevăzute de lege.

Aceștia au confirmat că biroul lui George Enescu, bun de tezaur, a suferit deteriorări pe perioada depozitării în containere, că pe suprafața sa se pot observa văluriri provocate probabil de umiditate.

Totuși, specialiștii nu pot spune cu certitudine care este starea bunurilor. De exemplu, tablourile nu au putut fi văzute de specialiști, fiindcă erau împachetate. Așa că ei au constatat doar că erau împachetate corespunzător, fără să existe o concluzie asupra stării lor.

“Artefactele, fie manuscrisele, o parte din mobilier, nu și viorile, care sunt în custodia MȚR, se află depozitate în cele 6 containere. Este important să menționăm istoricul problemei.

În 2021 s-a ajuns la încheierea unui contract care urma să se finalizeze în 2 ani. Noi am solicitat la sediul muzeului documente care să ateste când au primit informația despre acel contract. Contractul s-a semnat în iulie 2021 și în august 2021 muzeul a fost notificat să evacueze cât mai rapid cu putință spațiul.

Doamna manager a avut speranța că șantierul de la clădirea din spate se va termina mai repede de doi ani și se vor putea muta acolo. Și s-au gândit că pentru un interval scurt de timp, limitat, o soluție ar fi depozitarea lor în niște containere obișnuite, nu au specificații tehnice excepționale.

Au avut în vedere să încerce să asigure o stabilitate microclimatică, în normele legale, pentru artefacte. Au montat aparate de aer condiționat pentru a încerca din temperatură să regleze raportul dintre umiditate și temperatură.

În timp, lucrurile s-au cronicizat, ne aflăm în 2026 și asta e altă treabă.

Ca atare, de-a lungul timpul, s-a putut constata că acele aparate de aer condiționat sunt și un factor de risc, se poate întâmpla să înghețe, să curgă. Am identificat rugină pe un perete, sigur a existat o scurgere acolo. Nu am identificat o reglementare a muzeului cu privire la cum ar trebui să se facă accesul acolo. Evident că dacă intri pe ușă când plouă, poate intra apa sau dacă intri cu noroi…

Ceea ce am încercat a fost să examinăm dintre bunurile clasate în tezaur – toate sunt depozitate pe rafturi metalice, nu în contact direct pe sol, sunt în cutii neutre din punct de vedere al PH-ului, temperaturile dinăuntru, așa cum se prezentau ele ieri, erau în parametri legali. Am primit și înregistrările pe ultimul an. Nu s-au putut verifica într-un timp atât de scurt, o să vedem și o să vă spunem.

N-am întâlnit niciun document care să fi prezentat urme de deteriorare față de anul 2021, când au fost depozitate acolo.”, a povestit Emanuel Petac.

Potrivit specialiștilor din comisie, pentru o analiză corespunzătoare a manuscriselor ar fi nevoie de o echipă formată din conservator și restaurator, prelevare de probe bacteriologice, trimiterea lor la laborator și carantinarea manuscriselor înainte de mutarea într-un alt spațiu.

Ele ar fi trebuit carantinate și de la ieșirea din Palatul Cantacuzino, o clădire veche cu multe probleme, dar acest lucru nu s-a fi întâmplat.

Din acest moment, nu există o concluzie pentru starea tuturor manuscriselor.

“Este foarte greu să facem noi niște aprecieri. Aprecierile au fost vizuale. Ne întorcem la resursa umană. Nici Biblioteca Națională nu are restauratori și nici măcar suficienți conservatori acreditați. Resursa umană în instituțiile de cultură este limitată, aflată la o vârstă în prag de pensie, ceea ce spune foarte mult asupra modului în care acționează, se formează, gândesc proceduri. Nu există alb și negru.

Fiecare piesă se tratează individual. Fiecare trebuie observată de conservator, de restaurator și decis apoi asupra modului în care se intervine. Evident, îți trebuie biochimic, îți trebuie mult mai mult personal ca să poți să iei decizia cea mai corectă. Noi nu putem să facem niște afirmații doar privind.

Deci este nevoie de suport pentru muzeu, să aibă restaurator, să aibă prelevator de probe. ca să poți să faci o analiză completă.”, a spus Nicoleta Rahme, directorul Direcției Colecții din cadrul Bibliotecii Naționale.

Emanuel Petac a precizat că decizia mutării în containere a fost luată în cadrul Consiliului de Administrație al Muzeului Enescu, din care a făcut parte și un reprezentant al Ministerului Culturii.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, nu a fost prezent la conferința de presă. Irina Radu, consiliera sa, a transmis că activitatea echipei de specialiști ar putea fi extinsă pe o perioadă mai lungă. Momentan Ministerul Culturii nu a transmis nicio decizie, ca urmare a raportului efectuat de comisie.

Comisia a fost formată din Emanuel Petac, președinte – șef al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Andrea Bernath, conservatoare și restauratoare Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Nicoleta Rahme, expert al Bibliotecii Naționale, Laura Troșan, expert restaurator la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Anca Andreescu, expert în carte veche la Biblioteca Națională.

Cultura la dubă a dezvăluit într-o investigație, publicată pe 3 martie 2026,că bunurile de tezaur sunt depozitate de 4 ani ani și jumătate în containere în aer liber. Anul trecut, peste unul dintre containere s-a prăbușit un copac, iar asta a provocat un lanț de probleme – cea mai gravă – scurgerea apei de la un aer condiționat pe bunuri de patrimoniu, după cum a dezvăluit ulterior managerul firmei de containere. Conform acestuia, muzeul nu a asigurat condiția de bază pentru o instalare corespunzătoare a containerelor – un sol neted, betonat. Dalele puse sub containere s-au adâncit în pământ, iar asta a dus la deformarea și dezechilibrarea lor.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post “Am recomandat Ministerului Culturii ca patrimoniul să fie mutat din containere” – Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor appeared first on Cultura la dubă.

De exemplu, noile reguli se vor aplica la Teatrul Național București, Teatrul Național Iași, Teatrul Național Craiova, Teatrul Național Timișoara, Opera Națională București, Opera Națională Iași, Teatrul de Operetă Ion Dacian, Filarmonica George Enescu, ș. a. m. d.

De asemenea, ministerul transmite că timpul de lucru poate fi inegal, în funcție de programul stabilit de instituții, dar angajații trebuie să semneze în continuare fișe justificative și să atingă obiectivul final de 160 de ore pe lună

“Codul Muncii ne permite ca, dacă cineva nu face numărul de ore într-o săptămână, să-și poată lua zile libere plătite în avans, și să le recupereaze luna următoare, când va avea repetiții. Și invers: cine face mai multe ore, poate ca luna următoare să-și ia aceste libere, sau, dacă nu poate, deoarece are activități, și le adaugă la concediu. Conform legii, nu există nici sancțiuni și nici bonusuri.

Se implementează timp de 30 zile la nivelul instituțiilor și intră în vigoare (produce efecte) după ce fiecare salariat a semnat fișa de post modificată, iar în anul următor evaluarea se va face pe baza acestor 4 criterii, pentru fiecare în parte și se va vedea cum funcționează. În momentul în care nu funcționează, se poate modifica.” – a transmis ministerul Culturii, citând specialiști din grupul de lucru care au stabilit noile instrucțiuni.

Ministerul Culturii a transmis azi și răspunsuri la întrebările Cultura la dubă:

1. Ce se întâmplă în cazul în care unii dintre angajați nu ajung la 40 de ore pe săptămână, ba chiar sunt departe de ele?

Ministerul Culturii nu este responsabil de planificarea activităților artistice ale fiecărei instituții de spectacole sau concerte din subordinea sa, aceasta fiind în sarcina managementului acestora.
Conform recomandării formulate de Curtea de Conturi a României (Scrisoarea nr. 84827/18.12.2023, poziția 3.5/3.5.2), care a vizat necesitatea instituirii unui cadru unitar pentru organizarea muncii, desfășurarea activităților și urmărirea îndeplinirii obiectivelor în instituțiile de spectacole sau concerte din subordinea Ministerului Culturii, acestea sunt obligate să planifice, să urmărească și să consemneze timpul de lucru efectiv realizat al fiecărui salariat.

Programul îl stabilește angajatorul astfel încât personalul artistic și tehnic din instituțiile de spectacole și concerte să aibă un program de activitate de 160-176 ore pe lună (după caz), timp de lucru repartizat inegal conform prevederilor OG 21/2007 privind instituțiile si companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic cu modificările și completările ulterioare și Legea 53/2003- codul Muncii- republicată cu modificările și completările ulterioare.

Programul de activitate poate cuprinde, în ponderile stabilite de fiecare instituție în funcție de complexitatea postului și particularitățile activităților desfășurate, ”Atribuțiile postului” prevăzute în modelele orientative.

Potrivit prevederilor Legii 53/2003- codul Muncii- republicată cu modificările și completările ulterioare art.160 alin (2) ”Salariul de baza reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri”; și art 122 alin. 3 ”În perioadele de reducere a activității angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.”

2. Ce fel de sancțiuni se vor aplica dacă nu se întrunește norma cerută?
   Sancțiunile ce se pot aplica sunt pentru nerespectarea programului de lucru stabilit de angajator, iar acestea sunt prevăzute în Regulamentele interne ale fiecărei instituții.
3. Ce se întâmplă cu cei care depășesc numărul de ore, vor primi bonusuri?
   LEGEA-CADRU Nr.153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, modificată prin Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prevede la art.21 alin 1: ”Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție, de conducere (…) se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare” sau ”adăugate zilelor de concediu”, care se efectuează, de regulă, în vacanța dintre stagiuni (conform O.G. 21/2007 – privind instituțiile si companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic).

Echipa tehnică, împreună cu Ministerul Culturii, formulează și următoarele clarificări:

• Aceste instrucțiuni sunt propuneri și modele și reprezintă un îndrumar pentru instituții.

• Responsabil de planificarea activităților artistice ale fiecărei instituții de spectacole sau concerte este în sarcina managementului.
• Instrucțiunile au caracter obligatoriu pentru instituțiile subordonate Ministerului Culturii și caracter facultativ pentru celelalte instituții de spectacole.
• Setul de instrumente pe care Ministerul Culturii l-a transmis spre implementare, este constituit pe patru repere complementare, clare, ușor de utilizat și de verificat:
  • Structurarea unitară a componentelor de activitate și corelarea lor cu atribuțiile specifice și evaluarea performanțelor, prin cadrul orientativ din Anexa nr. 1, utilizabil ca suport pentru actualizarea fișelor de post și pentru repartizarea anuală a timpului de muncă;
  • Panificarea asumată – prin Programul săptămânal de lucru – Anexa nr. 3;
  • Responsabilitatea individuală – prin Raportul individual de activitate – Anexa nr. 2;
  • Evidența unitară și verificabilă – prin Foaia colectivă de prezență standardizată – Anexa nr. 4.
• Pentru clarificări de aplicare și sprijin metodologic în etapa de implementare, managerii instituțiilor pot solicita, direct sau prin Serviciul Resurse Umane, asistența membrilor grupului de lucru care au contribuit la elaborarea proiectului.

“Criteriile de normare utilizate în prezent de autoritățile de audit și control, precum ITM sau Curtea de Conturi, nu reflectă întotdeauna particularitățile activității artistice. Un dialog aplicat și constructiv cu aceste autorități, pe viitor, în scopul adaptării regulilor de normare la particularitățile instituțiilor de spectacole și concerte, unde aceasta se cuvine a fi realizată pe activități, nu pe ore, ar trebui să devină o preocupare a noastră, a tuturor.

Ministerul Culturii își propune să continue acest tip de dialog direct, prin întâlniri online organizate ori de câte ori realitatea din teren o va cere.” – a transmis Ministerul Culturii.

Știrea inițială AICI.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Doar instituțiile de spectacol din subordinea Ministerului Culturii vor fi obligate să normeze orele de lucru. Ministerul face noi precizări appeared first on Cultura la dubă.