<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Norman Manea - Cultura la dubă</title>
	<atom:link href="https://culturaladuba.ro/tag/norman-manea/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/norman-manea/</link>
	<description>site de știri, interviuri și reportaje despre cultură și educație</description>
	<lastBuildDate>Tue, 10 Mar 2026 13:03:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.8</generator>

<image>
	<url>https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2019/10/cropped-Screen-Shot-2019-10-08-at-12.33.05-1-32x32.png</url>
	<title>Norman Manea - Cultura la dubă</title>
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/norman-manea/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>100 de personalități ale culturii semnează o scrisoare publică în care cer președintelui, premierului și ministrului Culturii &#8220;mutarea manuscriselor din containere în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/100-de-personalitati-ale-culturii-semneaza-o-scrisoare-publica-in-care-cer-presedintelui-premierului-si-ministrului-culturii-mutarea-manuscriselor-din-containere-in-conditii-de-depozitare-profesion/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 09 Mar 2026 06:46:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Muzică]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandra Dariescu]]></category>
		<category><![CDATA[Anca Vasiliu]]></category>
		<category><![CDATA[Andras Demeter]]></category>
		<category><![CDATA[Andrei Cornea]]></category>
		<category><![CDATA[Andrei Ionita]]></category>
		<category><![CDATA[Andrei Plesu]]></category>
		<category><![CDATA[Andrei Serban]]></category>
		<category><![CDATA[Bolojan]]></category>
		<category><![CDATA[Containere]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Culturale]]></category>
		<category><![CDATA[Dan Perjovschi]]></category>
		<category><![CDATA[Eugen Ciurtin]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Bebeșelea]]></category>
		<category><![CDATA[Manuscrise]]></category>
		<category><![CDATA[Ministrul Culturii]]></category>
		<category><![CDATA[Mircea Cartarescu]]></category>
		<category><![CDATA[Mutare]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul Enescu]]></category>
		<category><![CDATA[Nicusor Dan]]></category>
		<category><![CDATA[Norman Manea]]></category>
		<category><![CDATA[Oana Pellea]]></category>
		<category><![CDATA[Personalitati]]></category>
		<category><![CDATA[protejare]]></category>
		<category><![CDATA[Radu Vancu]]></category>
		<category><![CDATA[Remus Azoitei]]></category>
		<category><![CDATA[Salvare]]></category>
		<category><![CDATA[Scrisoare]]></category>
		<category><![CDATA[Scrisoare publica]]></category>
		<category><![CDATA[Stefan Caltia]]></category>
		<category><![CDATA[Victor Rebengiuc]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=21400</guid>

					<description><![CDATA[<p>Dirijorul american Lawrence Foster, dirijor, fost director al Festivalului George Enescu, scriitorul româno-american Norman Manea, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Andrei Șerban, Anca Vasiliu, Ștefan Câlția, Ada Solomon, pianista Alexandra Dariescu, violoncelistul Andrei Ioniță, Marta Petreu, Andrei Cornea și violonistul Remus Azoiței, Oana Pellea, Cristi Puiu, Mircea Cantor, Radu Jude, Dan Perjovschi, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim, Tatiana Țîbuleac - sunt doar câteva dintre personalitățile culturii care semnează o scrisoare publică adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Bolojan și ministrului Culturii, Andras Demeter pentru protejarea manuscriselor lui George Enescu.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/100-de-personalitati-ale-culturii-semneaza-o-scrisoare-publica-in-care-cer-presedintelui-premierului-si-ministrului-culturii-mutarea-manuscriselor-din-containere-in-conditii-de-depozitare-profesion/">100 de personalități ale culturii semnează o scrisoare publică în care cer președintelui, premierului și ministrului Culturii &#8220;mutarea manuscriselor din containere în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong><strong>Vladimir Jurowski &#8211; director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu</strong></strong>, <strong>dirijorul american Lawrence Foster, fost director artistic al Festivalului George Enescu, scriitorul româno-american Norman Manea, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Andrei Șerban, Anca Vasiliu, Ștefan Câlția, Ana Blandiana, Ada Solomon, pianista Alexandra Dariescu, violoncelistul Andrei Ioniță, Marta Petreu, Andrei Cornea și violonistul Remus Azoiței, Oana Pellea, Cristi Puiu, Mircea Cantor, Radu Jude, Dan Perjovschi, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim</strong>, <strong>Tatiana Țîbuleac</strong> &#8211; <strong>sunt doar câteva dintre personalitățile culturii care semnează o scrisoare publică adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Bolojan și ministrului Culturii, Andras Demeter</strong> <strong>pentru protejarea manuscriselor lui George Enescu.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pe listă se regăsesc și două nume legendare ale Berliner Philharmoniker &#8211; Guy Braunstein, fost concertmaistru și Götz Teutsch, fost solo-violoncelist.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Inițiatorii sunt dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu”, Gabriel Bebeșelea, istoricul Eugen Ciurtin și scriitorul Radu Vancu.</strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Aceștia cer mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte de tezaur ce au aparținut marelui compozitor român în spații corespunzătoare</strong>. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>&#8220;Puține culturi își permit să-și trateze geniile cu ireverența, nepăsarea și disprețul cu care este tratat Enescu&#8221; &#8211; spun oamenii de cultură.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>O investigație <a href="https://culturaladuba.ro/manuscrisele-lui-enescu-bunuri-de-tezaur-tinute-de-4-ani-in-containere-in-ger-sau-canicula-obiectele-sanitare-din-casa-memoriala-aruncate-de-muncitori/">Cultura la dubă</a> publicată săptămână trecută, completată ulterior de dezvăluiri publice ale unei angajate a muzeului, au arătat că bunurile de patrimoniu sunt depozitate de 4 ani și jumătate în containere ținute în aer liber, că iarna aceasta în ele a pătruns apa și că ele nu ar respecta normele prevăzute de lege. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Scrisoarea poate fi semnată <a href="https://forms.gle/4cRPet6XURwH8KANA">AICI</a>.</strong></p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="723" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/container-2-723x1024.jpg" alt="Containerele în care este depozitat patrimoniul Muzeului Enescu, februarie 2026/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-21321" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/container-2-723x1024.jpg 723w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/container-2-212x300.jpg 212w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/container-2-768x1087.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/container-2-17x24.jpg 17w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/container-2-25x36.jpg 25w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/container-2-34x48.jpg 34w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/container-2.jpg 1085w" sizes="(max-width: 723px) 100vw, 723px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Containerele în care este depozitat patrimoniul Muzeului Enescu, februarie 2026/ foto: Cultura la dubă</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Deși <a href="https://www.facebook.com/nella.modrea/posts/pfbid0DSjbS47U8k6GDmj7xzfHsEk7GCHi9HkmiZhyGDiCp4uDFmRfZsjU2Nrp1KbF5JYil?__cft__[0]=AZZoCbizUy9AmYgcRM017F_SIxNFN_TBEW2JoK6SkPEkALr75wgJ067xxXdztq3eo9cBQdJyKlYNQvL_HV0Udl18SSBPtDgfQc7Uhj4C4klZ0RtskcetwET2Ih75GpcftmRNnrDlbeB5drQ8P48RJgyHqMPT9lrjVSlWv1wwdZFUtw&amp;__tn__=%2CO%2CP-R">imaginile publicate de conservatoarea muzeului</a> arată inclusiv biroul lui George Enescu, bun de tezaur, avariat în 2025 &#8211; potrivit spuselor sale, ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat într-un comunicat de presă transmis sâmbătă că, în urma unei vizite la muzeu, a constat că toate bunurile de patrimoniu sunt în siguranță &#8211;  &#8220;M-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee sau în arhive ori fonoteci, ar fi păstrate cu aceeași grijă.&#8221; &#8211; Acesta a fost contrazis și de o fotografie care arată umiditate de peste 90 în ianuarie 2026 &#8211; valoare care nu respectă normele minime impuse de lege.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img decoding="async" width="1024" height="823" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/nella--1024x823.jpg" alt="Postarea conservatoarei de la Muzeul Enescu/ foto: facebook" class="wp-image-21401" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/nella--1024x823.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/nella--300x241.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/nella--768x617.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/nella--24x19.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/nella--36x29.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/nella--48x39.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/nella-.jpg 1041w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Postarea conservatoarei de la Muzeul Enescu/ foto: facebook</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Declarația a fost criticată ulterior de profesioniști din comunitatea muzeală. &#8220;Este greu de digerat modul cum arunci în aer legitimitatea profesională a unei întregi comunități, cunoașterea de bază, elementară a ce înseamnă muzeu, conservare, microclimat de de păstrare a unor bunuri de patrimoniu.&#8221; &#8211; a scris Dragoș Neamu, organizatorul Nopții Muzeelor în România. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Mai jos textul integral al scrisorii. </p>



<p class="has-text-align-center has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color wp-elements-e2e7a3b106fd06f64060777b4bab26cc wp-block-paragraph" style="font-size:26px"><strong>Scrisoare publică pentru protejarea manuscriselor </strong></p>



<p class="has-text-align-center has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color wp-elements-bff0f2daf42ff247e5db6f3b0f97bd4d wp-block-paragraph" style="font-size:26px"><strong>lui George Enescu</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8220;<strong>Stimate domnule Președinte al României, Nicușor Dan</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Stimate domnule Prim-Ministru, Ilie Bolojan</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Stimate domnule Ministru al Culturii,</strong><strong> </strong><strong>András Demeter</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Puține culturi au avut șansa unui muzician genial precum George Enescu. Yehudi Menuhin îl socotea „cea mai extraordinară ființă umană, cel mai mare muzician și cea mai formatoare experiență pe care am trăit-o vreodată”. Iar Menuhin chiar a întâlnit toată muzica relevantă a planetei din secolul 20. La rândul lui, Pablo Casals îl considera pur și simplu „cel mai mare fenomen muzical după Mozart”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și mai puține culturi își permit să-și trateze geniile cu ireverența, nepăsarea și disprețul cu care este tratat Enescu – așa cum rezultă din informațiile prezentate în investigația realizată de <em>Cultura la dubă</em>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Apreciem îngrijorarea Ministerului Culturii, care a dispus o anchetă privitoare la modul în care sunt protejate manuscrisele lui George Enescu de către Muzeul Național „George Enescu”. Adică la modul în care e protejat un tezaur oficial al României de către o instituție a României.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Însă, în timp ce ancheta ministerială se va desfășura, manuscrisele Enescu vor continua să se degradeze, atâta vreme cât sunt păstrate în containere în aer liber, la temperaturi extreme, fără nici o formă de control al umidității. Ele au acumulat o vechime de un secol. Sunt fragile și vulnerabile la toate aceste diferențe de temperatură, de umiditate, de luminozitate, în care sunt păstrate deja de aproape 5 ani – ceea ce, cu mare probabilitate, a început să le altereze. &nbsp;</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img decoding="async" width="758" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/2efd174cef5c4e108399f3eea172596c-758x1024.jpg" alt="Manuscris Oedipe George Enescu" class="wp-image-21288" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/2efd174cef5c4e108399f3eea172596c-758x1024.jpg 758w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/2efd174cef5c4e108399f3eea172596c-222x300.jpg 222w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/2efd174cef5c4e108399f3eea172596c-768x1038.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/2efd174cef5c4e108399f3eea172596c-18x24.jpg 18w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/2efd174cef5c4e108399f3eea172596c-27x36.jpg 27w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/2efd174cef5c4e108399f3eea172596c-36x48.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2026/03/2efd174cef5c4e108399f3eea172596c.jpg 888w" sizes="(max-width: 758px) 100vw, 758px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Manuscrisul operei Oedipe, clasat în Tezaur, se află de asemenea în container/ foto: cimec.ro</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">La fel de importante sunt și celelalte obiecte personale care au aparținut marelui compozitor, la rândul lor bunuri clasate în tezaur. Nici ele nu trebuie să rămână în aceste containere.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prin urmare, vă solicităm ca, în virtutea autorității dumneavoastră cumulate și a grijii pentru manuscrisele și obiectele patrimoniale ale acestui artist genial, să identificați în regim de urgență procedurile necesare pentru realizarea următoarelor măsuri esențiale pentru salvarea patrimoniului Enescu:</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>1. Mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte din aceste containere improprii în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>2. Constituirea unei echipe de muzicologi români și străini, cu o expertiză și relevanță de asemenea demne de statura lui Enescu, al căror acces la aceste manuscrise să fie asigurat – astfel încât să poată verifica starea lor reală, pagină cu pagină.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>3. Verificarea digitalizării integrale a acestor manuscrise – astfel încât cel puțin copia lor să existe, în cazul unui eventual dezastru ulterior.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, vă rugăm ca, tot în virtutea autorității dumneavoastră cumulate, venite direct din vârful statului, să vă asigurați că acest control ministerial nu va admite nici o încercare de mușamalizare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Avem încredere că veți dispune aceste măsuri – în absența cărora statul român se va dovedi, până la capăt, complet nedemn de Enescu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vă mulțumim,</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Inițiatori</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Gabriel Bebeșelea</strong>, <strong>dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”,</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>director artistic al Musica Ricercata</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Eugen Ciurtin,</strong><strong>&nbsp;director al Institutului de Istorie a Religiilor, Academia Română,</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>coordonator&nbsp;<em>Sonotheism:&nbsp;Religion&nbsp;in Enescu</em>&nbsp;&#8211;&nbsp;</strong><a href="https://enescueliade.com/"><strong>https://enescueliade.com/</strong></a><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Radu Vancu</strong>, <strong>scriitor și profesor universitar</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Semnatari</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>



<ol class="wp-block-list">
<li><strong>Vladimir Jurowski &#8211; director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu</strong></li>



<li><strong>Lawrence Foster, dirijor, fost director artistic al Festivalului George Enescu</strong></li>



<li><strong>Norman Manea, scriitor</strong></li>



<li><strong>Andrei Pleșu, filosof</strong></li>



<li><strong>Mircea Cărtărescu, scriitor</strong></li>



<li><strong>Victor Rebengiuc, actor</strong></li>



<li><strong>Andrei Șerban, regizor</strong></li>



<li><strong>Anca Vasiliu, cercetătoare și profesoară de istoria filosofiei, Sorbonne Universit</strong><strong>é</strong></li>



<li><strong>Ștefan Câlția, pictor</strong></li>



<li><strong>Ana Blandiana, poetă</strong></li>



<li><strong>Ioana Bentoiu, soprană</strong></li>



<li><strong>Ada Solomon, Președintă a Consiliului de Administrație al Academiei Europene de Film</strong></li>



<li><strong>Guy Braunstein, fost concertmaistru al Berliner Philharmoniker</strong></li>



<li><strong>Götz Teutsch, fost solo-violoncelist la Berliner Philharmoniker</strong></li>



<li><strong>Alexandra Dariescu, pianistă concertistă, profesoară la Guildhall School of Music and Drama, Londra</strong></li>



<li><strong>Andrei Ioniță, violoncelist, profesor la Facultatea de Muzică din Köln</strong></li>



<li><strong>Remus Azoiței, violonist, profesor la Royal Academy of Music, Londra</strong></li>



<li><strong>Daniel Ciobanu, pianist</strong></li>



<li><strong>Antonio Grosu &#8211; dirijor European Academic Orchestra / Choeur de Chambre de Luxembourg</strong></li>



<li><strong>Mihai Constantinescu, manager muzical</strong></li>



<li><strong>Andrei Cornea, scriitor, traducător, profesor universitar</strong></li>



<li><strong>Cristi Puiu, regizor</strong></li>



<li><strong>Marta Petreu, scriitoare și profesoară universitară</strong></li>



<li><strong>Oana Pellea, actriță</strong></li>



<li><strong>Radu Filipescu, inginer</strong></li>



<li><strong>Matei Vișniec, scriitor</strong></li>



<li><strong>Gabriela Adameșteanu, scriitoare</strong></li>



<li><strong>Radu Jude, regizor</strong></li>



<li><strong>Magda Cârneci, scriitoare</strong></li>



<li><strong>Ruxandra Cesereanu, scriitoare, președintă a PEN România</strong></li>



<li><strong>Dan Perjovschi, artist</strong></li>



<li><strong>Lia Perjovschi, artist</strong></li>



<li><strong>Mircea Cantor, artist</strong></li>



<li><strong>Corneliu Porumboiu, regizor</strong></li>



<li><strong>Alexander Nanau, regizor</strong></li>



<li><strong>Radu Afrim, regizor</strong></li>



<li><strong>Dana Ciocârlie, pianistă concertistă</strong></li>



<li><strong>Florian Mitrea, pianist, profesor la Royal Academy of Music, Londra</strong></li>



<li><strong>Raluca Știrbăț, pianistă</strong></li>



<li><strong>Daria Tudor, pianistă, profesoară la Universitatea de Arte Berlin și Academia Barenboim-Said</strong></li>



<li><strong>Sabina Ulubeanu, lector universitar dr., compozitoare</strong></li>



<li><strong>Carmen Maria Cârneci, compozitoare</strong></li>



<li><strong>Cristian Lolea, compozitor</strong></li>



<li><strong>Vasile Șirli, compozitor</strong></li>



<li><strong>Adriana Șirli, muzicolog</strong></li>



<li><strong>Dragoș Buhagiar, scenograf și profesor universitar</strong></li>



<li><strong>Oana Marinescu, consultantă comunicare strategică</strong></li>



<li><strong>Ștefan Diaconu, editor, manager editura Musica Coloris</strong></li>



<li><strong>Alexandra Badea, regizoare și scriitoare</strong></li>



<li><strong>Tatiana Țîbuleac, scriitoare</strong></li>



<li><strong>Gigi Căciuleanu, coregraf, dansator, poet</strong></li>



<li><strong>Radu Paraschivescu, scriitor și traducător</strong></li>



<li><strong>Gianina Cărbunariu, regizoare</strong></li>



<li><strong>Nae Caranfil, regizor</strong></li>



<li><strong>Alexandru Solomon, regizor</strong></li>



<li><strong>Vlad Ivanov, actor</strong></li>



<li><strong>Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și editor</strong></li>



<li><strong>Marius Manole, actor</strong></li>



<li><strong>Ofelia Popii, actriță</strong></li>



<li><strong>Bruno Mazzoni, traducător</strong></li>



<li><strong>Mihaela Miroiu, scriitoare, profesoară universitară, membră a Academia Europaea</strong></li>



<li><strong>Adrian Miroiu, filozof, profesor universitar, membru al Academiei Române</strong></li>



<li><strong>Emil Hurezeanu, diplomat, scriitor, publicist, editorialist</strong></li>



<li><strong>Paula Erizanu, scriitoare,</strong> <strong>jurnalistă</strong></li>



<li><strong>Ion Vartic, scriitor și profesor universitar</strong></li>



<li><strong>Cătălin Sava, muzicolog</strong></li>



<li><strong>Mihai Cojocaru, muzicolog</strong></li>



<li><strong>Bogdan Mureșanu, regizor</strong></li>



<li><strong>Vlad Alexandrescu, profesor universitar, președinte al Grupului pentru Dialog Social, fost ministru al Culturii</strong></li>



<li><strong>Corina Șuteu, manager cultural, fost ministru al Culturii</strong></li>



<li><strong>Dorin Crețu, pictor</strong></li>



<li><strong>Livia Câlția, arhitect</strong></li>



<li><strong>Claudiu Komartin, poet</strong></li>



<li><strong>Simona Goșu, scriitoare</strong></li>



<li><strong>Botond Nagy, regizor</strong></li>



<li><strong>Bogdan Crețu, istoric și critic literar, scriitor</strong></li>



<li><strong>Doris Mironescu, istoric și critic literar</strong></li>



<li><strong>Marin Mălaicu-Hondrari, scriitor și traducător</strong></li>



<li><strong>Katia Pascariu, actriță</strong></li>



<li><strong>Dan Coman, scriitor</strong></li>



<li><strong>Ioana Nicolaie, scriitoare</strong></li>



<li><strong>Teodora Coman, scriitoare</strong></li>



<li><strong>Mihai Călin, actor</strong></li>



<li><strong>Adriana Babeți, scriitoare și profesoară universitară</strong></li>



<li><strong>Mihaela Michailov, dramaturgă și conferențiară universitară</strong></li>



<li><strong>Iulian Tănase, scriitor</strong></li>



<li><strong>Corin Braga, scriitor, profesor universitar</strong></li>



<li><strong>Alex Călin, actor</strong></li>



<li><strong>Oana Boca Stănescu, manager cultural &amp; consultant în comunicare</strong></li>



<li><strong>Alex Goldiș, critic literar și conferențiar universitar</strong></li>



<li><strong>Andreea Apostu, cercetător științific</strong></li>



<li><strong>István Téglás, actor</strong></li>



<li><strong>Luminița Corneanu, scriitoare</strong></li>



<li><strong>Andrei Măjeri, regizor</strong></li>



<li><strong>Andrei Terian, critic literar și profesor universitar</strong></li>



<li><strong>Matei Câlția, galerist</strong></li>



<li><strong>Bogdan Tătaru-Cazaban, preot și cercetător în istoria religiilor</strong></li>



<li><strong>Daniel Șandru, profesor universitar, politolog</strong></li>



<li><strong>Mădălina Lascu, bibliograf</strong></li>



<li><strong>Dorin Dobrincu, istoric</strong></li>



<li><strong>Monica Joița, </strong><strong>diplomat, Ministerul Afacerilor Externe</strong></li>



<li><strong>Ștefan Baghiu, scriitor și lector universitar</strong></li>



<li><strong>Mihai Demetriade, istoric</strong></li>



<li><strong>Gelu Duminică, sociolog</strong></li>



<li><strong>Cristian Vasile, istoric</strong></li>



<li><strong>Raluca Nagy, scriitoare</strong></li>



<li><strong>Bogdan Simion, muzician</strong></li>



<li><strong>Teodora Dumitru, cercetătoare, istoric literar</strong></li>



<li><strong>Dragoș Neamu, manager cultural, fondator al Rețelei Naționale a Muzeelor din România</strong>&#8220;</li>
</ol>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Scrisoarea poate fi semnată <a href="https://forms.gle/4cRPet6XURwH8KANA">AICI</a>.</strong></p>



<ol class="wp-block-list">
<li></li>
</ol>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color wp-elements-240cc25a98fb82aa412a07ccef04869f wp-block-paragraph" style="font-size:26px"><strong><em><sub>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit&nbsp;<a href="https://redirectioneaza.ro/cultura-la-duba/">AICI</a>.</sub></em></strong></p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color wp-elements-1182084aa1efbf3dae39287a1e73ed17 wp-block-paragraph" style="font-size:24px"><strong><em>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/100-de-personalitati-ale-culturii-semneaza-o-scrisoare-publica-in-care-cer-presedintelui-premierului-si-ministrului-culturii-mutarea-manuscriselor-din-containere-in-conditii-de-depozitare-profesion/">100 de personalități ale culturii semnează o scrisoare publică în care cer președintelui, premierului și ministrului Culturii &#8220;mutarea manuscriselor din containere în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>INTERVIU Norman Manea: &#8220;Dorul de țară a existat mai tot timpul, dar Patria a avut grijă de mine și mi-a trimis mesaje descurajatoare.&#8221;</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/interviu-norman-manea-dorul-de-tara-a-existat-mai-tot-timpul-dar-patria-a-avut-grija-de-mine-si-mi-a-trimis-mesaje-descurajatoare/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 Aug 2025 06:52:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[89 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandra Tanasescu]]></category>
		<category><![CDATA[America]]></category>
		<category><![CDATA[American]]></category>
		<category><![CDATA[Amintiri]]></category>
		<category><![CDATA[Bard Colegiu]]></category>
		<category><![CDATA[Carti]]></category>
		<category><![CDATA[Cella Boiangiu]]></category>
		<category><![CDATA[Comunism]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura la duba]]></category>
		<category><![CDATA[Donald Trump]]></category>
		<category><![CDATA[Evrei]]></category>
		<category><![CDATA[Evreu]]></category>
		<category><![CDATA[Exil]]></category>
		<category><![CDATA[gaza]]></category>
		<category><![CDATA[Genocid]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Holocaust]]></category>
		<category><![CDATA[Intoarcerea huliganului]]></category>
		<category><![CDATA[Loc de veci]]></category>
		<category><![CDATA[New York]]></category>
		<category><![CDATA[Norman Manea]]></category>
		<category><![CDATA[Philip Roth]]></category>
		<category><![CDATA[Premii]]></category>
		<category><![CDATA[Roman]]></category>
		<category><![CDATA[romancier]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitor]]></category>
		<category><![CDATA[Supravietuitor]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=19917</guid>

					<description><![CDATA[<p>Norman Manea este unul dintre cei mai importanți scriitori români în viață, fiind propus de mai multe ori pe lista candidaților la Premiul Nobel pentru Literatură. După o recentă corespondență, la care Norman Manea a răspuns cu generozitate, publicăm primul interviu în care celebrul autor român vorbește, pentru Cultura la dubă, despre "calamitățile" prezentului - Gaza și Ucraina, despre degradarea democrației și a marelui proiect american, dar și despre veșnicele nostalgii fasciste și comuniste ale românilor. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/interviu-norman-manea-dorul-de-tara-a-existat-mai-tot-timpul-dar-patria-a-avut-grija-de-mine-si-mi-a-trimis-mesaje-descurajatoare/">INTERVIU Norman Manea: &#8220;Dorul de țară a existat mai tot timpul, dar Patria a avut grijă de mine și mi-a trimis mesaje descurajatoare.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><em><sub>foto: Johny Vacar</sub></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Rănit atât de ororile nazismului, cât și de cele ale comunismului, Norman Manea se lasă purtat de viață cu umor și autoironie. La 89 de ani, trăiește tot departe de țara natală, de care s-a desprins în 1986. E bânuit de coșmaruri cu lagărul de concentrare din Transnistria, în care a fost deportat pe când era doar un copil, dar și de imaginea tatălui, schilodit de munca silnică din lagărul comunist de la Periprava. Însă își îmblânzește existența cu amintirea Mariei, ființa protectoare a familiei sale, devenită &#8220;imaginea României.&#8221;</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Norman Manea este unul dintre cei mai importanți scriitori români în viață, fiind propus de mai multe ori pe lista candidaților la Premiul Nobel pentru Literatură.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>S-a născut într-o familie de evrei la Suceava. A supraviețuit deportării în Transnistria, iar în 1945 s-a întors în România. Din 1974 până în 1986 a publicat în țară zece volume, însă adevărata sa șansă ca scriitor a fost să plece din România în 1986, cu o bursă în Berlinul Occidental. De acolo a ajuns în Statele Unite ale Americii, unde s-a stabilit pentru totdeauna.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>În 1992 a primit prestigioasele Burse Guggenheim și MacArthur, iar în 1993 New York Public Library i-a acordat Medalia <em>Literary Lion</em>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Scrierile sale vorbesc despre destinul individului în condiții extreme, precum Holocaustul, regimul comunist și exilul. Cel mai important roman al său,&nbsp;<em>Întoarcerea huliganului</em>, a primit celebrul&nbsp;Premiu Medicis pentru literatură străină, iar cărțile sale au fost traduse în peste 20 de limbi. În 2016, a devenit primul scriitor român medaliat cu Medalia Carlos Fuentes în Mexic și premiat cu Premiul FIL la Festivalul Internațional de Literatură de la Guadalajara, acordat autorilor latini, titlu obținut ulterior și de Mircea Cărtărescu, în 2022. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>A predat în toți acești ani la Bard College, New York, de unde s-a retras în 2017 și a devenit Profesor Emeritus. Este membru al&nbsp;<em>Berlin Academy of Art&nbsp;</em>și al<em>&nbsp;Royal Society of Literature</em>&nbsp;în Marea Britanie și locuiește la New York, alături de partenera sa de-o viață, Cella Boiangiu.</strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>La New York s-a bucurat și de o strânsă prietenie cu Philip Roth, care a cerut Colegiului Bard să îi acorde un loc de veci lângă cel rezervat pentru Norman Manea, spunând că ar vrea să aibă cu cine să stea de vorbă și în viața de apoi. În mai 2018, Philip Roth a fost înmormântat conform dorinței sale, deși nu predase niciodată la Bard. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>După o recentă corespondență, la care Norman Manea a răspuns cu generozitate, publicăm primul interviu în care celebrul autor român vorbește, pentru Cultura la dubă, despre &#8220;calamitățile&#8221; prezentului &#8211; Gaza și Ucraina, despre degradarea democrației și a marelui proiect american, dar și despre veșnicele nostalgii fasciste și comuniste ale</strong> <strong>unora dintre români.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8220;<strong>Domnule Manea, în primul rând, spuneți-ne, vă rog, cum vă găsește acest interviu, cum vă simțiți?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Calendarul m-a anunțat recent că am împlinit stupefianta vârstă de 89 de ani. O surpriză a cărei urmare este previzibilă.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>De cât timp nu ați mai fost în România?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Din 2016. Frecvența popasului românesc s-a rărit, picioarele mă sabotează.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Trăiți în exil de 39 de ani. România este țara natală, dar și țara care v-a provocat foarte multă suferință. V-a lipsit în tot acest timp, vă lipsește vreodată România? Dacă da, ce anume din ea?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Trăiesc acum într-o țară care amestecă tot universul, dar, pentru mine, România a fost și este o prezență&nbsp;statornică, așa cum se află în actele mele și în cărțile mele.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Când am plecat aveam deja 50 de ani, doldora de trăiri de tot felul. Desigur, așa cum spui, am amintiri de suferință și nostalgia momentelor luminoase ale tinereții. Mă vizitează adesea imagini fixate în mintea copilului care eram în lagărul din Transnistria, la moartea bunicului, înmormântarea lui în pădure, într-un loc fără semn, prima mea întâlnire cu moartea, apoi portretul tatălui meu când l-am văzut la șantierul închisoare de la Periprava, deținut în urma unei înscenări de partid, sleit de puteri, de data asta după Transnistria, la o vârstă înaintată. Iată doar două dintre coșmarurile care îmi populează nopțile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Imaginea statornic luminoasă a biografiei mele românești rămâne Maria, fetița de 11 ani izgonită în stradă de familia ei, pe care bunicul meu bigot a găsit-o înghețată pe stradă într-o noapte de iarnă și a adăpostit-o&nbsp;în casa noastră. Maria a rămas parte din familie, iar când mama mea s-a căsătorit, a însoțit-o în noua locuință.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Când eu m-am născut, ea a devenit protectoarea mea afectuoasă. În ziua deportării noastre, în gara Ițcani, s-a luptat fără succes cu soldații care ne împingeau în vagoanele de vite și care o separau de noi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ne-a găsit apoi în lagăr, unde a venit încărcată cu alimente și haine și a scăpat ca prin minune de legea marțială care-i pedepsea pe cei care ajutau deportații evrei. Frumoasa Maria a rămas definitiv imaginea îngerului afectuos și protector al copilăriei mele. În fapt, imaginea României. Când Patria îmi trimitea injurii antisemite, în scandalul Eliade, revenea și imaginea protectoare a Mariei.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Care este prima amintire din copilărie care vă vine, de obicei, în minte?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Până la vârsta de patru ani am fost foarte alintat. Plictisit de această continuă atenție, într-un moment de revoltă, dornic de independență, am pornit singur pe șoseaua Ițcani-Cernăuți. După o vreme, am fost recunoscut de un vecin care m-a adus acasă. Evadarea a fost pedepsită la întoarcere, tatăl meu m-a legat de piciorul masei, ca să învăț minte. Era poate o premoniție a viitoarei dependență de masa de scris.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="315" height="440" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/image-21.jpg" alt="Norman Manea/ foto: arhiva personală" class="wp-image-19925" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/image-21.jpg 315w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/image-21-215x300.jpg 215w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/image-21-17x24.jpg 17w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/image-21-26x36.jpg 26w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/image-21-34x48.jpg 34w" sizes="auto, (max-width: 315px) 100vw, 315px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Norman Manea/ foto: arhiva personală</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>V-ați gândit vreodată să vă întoarceți aici, în România, pentru o perioadă mai lungă de timp, să redescoperiți locul în care viața dumneavoastră a prins rădăcini?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Prima întoarcere, după 11 ani și după multe ezitări, a fost la îndemnul și cu participarea președintelui Colegiului Bard, unde predam. Ca dirijor, era invitat să dirijeze un concert la București. Orașul mi s-a părut avariat, m-am simțit ca o fantomă rătăcită, la poștă nu am știut ce timbru îmi trebuie pentru o scrisoare în străinătate, multe se schimbaseră.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Următoarele reveniri au restabilit parțial familiaritatea cu locul, îmi doream să regăsesc emoțiile vârstelor tinereții. Firește, dorul de țară și de vârstele trecute a existat mai tot timpul, dar Patria a avut grijă de mine și mi-a trimis mesaje descurajatoare.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Mergând către începutul carierei dumneavoastră de scriitor, spuneți-ne, vă rog, cum s-a născut această pasiune pentru scris? A fost vreun factor declanșator, un moment anume sau a venit natural, ca o nevoie de exprimare sau ca o chemare?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">După întoarcerea din lagăr locuiam la rude, la Fălticeni. </p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>De ziua mea de naștere, în timpul iarmarocului de iulie, am primit în dar o carte cu coperți verzi, povestirile lui Ion Creangă. <br>O întâlnire miraculoasă care m-a transfigurat zile și nopți. <br>Poate acesta a fost începutul.</p><cite>Norman Manea, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Fermecat de surpriza limbii, atât de diferită de cea a străzii, de lumea poveștilor, m-am visat&nbsp;în aristocrația vrăjitorilor de cuvinte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prima izbucnire lirică a și apărut în revista “Pionierul” și în ziarul sucevean cu titlul grăitor “Lupta poporului”. Mulți ani mai târziu, criza tânărului inginer hidrotehnicean care devenisem m-a readus la imboldul și emoțiile confruntării cu mine însumi.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="1022" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/ObsesiaIncertitudinii_simple-richard-avedon-1024x1022.jpg" alt="Norman Manea/ foto: Richard Avedon" class="wp-image-19926" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/ObsesiaIncertitudinii_simple-richard-avedon-1024x1022.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/ObsesiaIncertitudinii_simple-richard-avedon-300x300.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/ObsesiaIncertitudinii_simple-richard-avedon-150x150.jpg 150w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/ObsesiaIncertitudinii_simple-richard-avedon-768x767.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/ObsesiaIncertitudinii_simple-richard-avedon-24x24.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/ObsesiaIncertitudinii_simple-richard-avedon-36x36.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/ObsesiaIncertitudinii_simple-richard-avedon-48x48.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/ObsesiaIncertitudinii_simple-richard-avedon.jpg 1182w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Norman Manea/ foto: Richard Avedon</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Spuneați într-un interviu că scrisul este o profesie a vanității. De ce credeți asta?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că a spus-o mai întâi Camus. Poate codifica dorința, capacitatea, orgoliul scriitorului de a expune carențele și sublimul realității, fără intenții pedagogice.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Tot Camus spunea că </strong><strong>“scopul unui scriitor este să oprească civilizația de la autodistrugere”. Sunteți de acord cu el? Cum (mai) poate literatura să salveze lumea, mai ales lumea de azi, atât de profund viciată?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Camus nu cred că singulariza atât de drastic și emfatic “scopul scriitorului este să oprească civilizația de la autodistrugere”. Avea în vedere, cred, rolul moral al scriitorului. Marea literatură nu țintește neapărat doar această ambiție, iar dacă se implică în cotidianul politic, cel mai adesea ratează esteticul care ar fi să compenseze cotidianul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mă simt și eu apăsat de calendarul contemporan, depărtat nefast de speranțele postbelice.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Sunteți un supraviețuitor al Holocaustului și cunoașteți profund ceea ce înseamnă genocidul și o criză umanitară. Privind situația geopolitică și criza morală în care ne aflăm, cum vă explicați dumneavoastră ceea ce trăim azi, în 2025 – mai multe organizații internaționale spun că Israel comite genocid în Gaza, cu sprijinul SUA, Ucraina este în continuare sub asediul Rusiei lui Putin, iar Europa pare că asistă la toate acestea?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Și cum vedeți dumneavoastră o posibilă ieșire din această criză?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Prezentul este primejdios și pare să pregătească variante și mai rele. Regret că nu pot crede, spera într-o intervenție divină, salvatoare. Coșmarul Gaza și agresiunea sângeroasă a lui Putin în Ucraina sunt doar două calamități (ca să nu mai amintim dezastrul din Sudan și nenorocirile din alte părți ale lumii) în infernul actualității. Din păcate, previziunile de reabilitare sunt evazive și pesimiste.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ați fost profesor mai bine de 30 de ani și ați predat studenților de toate naționalitățile și rasele. Ce credeți despre presiunea pe care administrația Trump o exercită asupra mediului universitar în acest mandat, despre ridicarea acreditării Harvard pentru studenții străini?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Este vorba despre o criză mai adâncă a sistemului, de tipul fascismului și comunismului, cu adeziunea liberă a maselor zăpăcite și fricoase. </p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Actualele acțiuni fără precedent pun o pată rușinoasă pe istoria americană, însemnate păgube democrației, în general, și mai ales marelui proiect american.</p><cite>Norman Manea, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Dictatorul yancheu este demn de galeria de vedete în care intră. Poate că această nefericită situație forțează universitățile, inclusiv Harvard, să-și analizeze cu exigență numeroasele erori păgubitoare care fermentează de mult timp.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Mai urmăriți ceea ce se întâmplă în România pe plan politic, pe plan artistic?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Desigur, la asemenea distanță informațiile sunt intermitente și nu aș putea pretinde o implicare integrală. Evenimentele majore îmi parvin, totuși. Am rămas un cititor al ziarului tipărit pe hârtie, nu am viteza internetului în fibră. Am urmărit cu mare interes și emoție sezonul electoral.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="640" height="360" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/unnamed-78.jpg" alt="Norman Manea/ foto: Johny Vacar" class="wp-image-19927" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/unnamed-78.jpg 640w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/unnamed-78-300x169.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/unnamed-78-24x14.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/unnamed-78-36x20.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/unnamed-78-48x27.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Norman Manea/ foto: Johny Vacar</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ați scris în anii </strong><strong>‘90 un text în care ați vorbit despre antisemitismul lui Eliade. Textul a fost criticat destul de mult în România, dar apreciat peste hotare. De ce credeți că românii au această problemă cu recunoașterea adevărurilor istorice?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">La apariția jurnalului lui Eliade în America am fost solicitat să scriu o cronică. Am ezitat lung timp, până la urmă am acceptat. Anticomunismul de după 1989 a coabitat cu nume importante ale elitei culturale care cochetaseară cu legionarismul, am considerat că<strong> </strong>măcar cu această<strong> </strong>ocazie trebuie făcute publice opțiunile prolegionare ale lui Eliade.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În 1992, textul meu, publicat în “The New Republic”, “Happy Guilt” a fost tradus în românește și a declanșat un scandal public, cu contribuția unei părți din elita culturală. Înjurăturile care mi-au fost azvârlite peste ocean au persistat aproape un deceniu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Naționalismul și antisemitismul au fost trăsături ale tuturor regimurilor totalitare în România, fasciste și comuniste, chiar și postcomuniste. </p>



<figure class="wp-block-pullquote"><blockquote><p>Ambiguitățile și compromisurile longevive ale culturii românești privind rolul intelectualilor în regimurile totalitare ca și în perioadele incerte de trecere, nu s-au dezmințit.</p><cite>Norman Manea, scriitor</cite></blockquote></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Acum ne aflăm într-o radicalizare politică globală și România se află din nou confruntată cu ideologii contradictorii, care amintesc primejdiile vechi.<strong><br></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pentru că ne apropiem de finalul interviului nostru, vă propun să ne îndreptăm către subiecte mai luminoase. Și aș începe cu iubirea dintre dumneavoastră și partenera de viață, Cella Boiangiu, de care vă leagă o căsnicie de 56 de ani. Privind înapoi, ce ați zice că a stat la baza trăiniciei acestei relații?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">A fost și a rămas un dar al destinului. Dar, dacă a venit vorba de destin, să ne amuzăm cu coincidențele: ziua, luna, și anul nașterii taților noștri sunt aceleași, iar numele de familie al mamelor, înainte de căsătorie, tot aceleași.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cu Philip Roth ați fost prieten peste 30 de ani. De el ce v-a legat, dincolo de iubirea comună pentru literatură?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Desigur, literatura ne-a legat și chiar atunci când aveam opinii diferite. În prima noastră întâlnire am fost șocat în discuția despre Proust când el s-a grăbit să se delimiteze prin a spune “My Proust is <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Louis-Ferdinand_C%C3%A9line">Céline</a>”, adăugând că nu a putut citi mai mult de 20 de pagini din marele artist.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="660" height="440" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/1992-philip-roth.jpg" alt="" class="wp-image-19923" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/1992-philip-roth.jpg 660w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/1992-philip-roth-300x200.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/1992-philip-roth-24x16.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/1992-philip-roth-36x24.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2025/08/1992-philip-roth-48x32.jpg 48w" sizes="auto, (max-width: 660px) 100vw, 660px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>Norman Manea și scriitorul american Philip Roth, 1992<br>sursa: normanmanea.com</sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Nu prea am înțeles ce l-ar fi atras la mine, dar eu am fost imediat sedus de inteligența, acuitatea observațiilor, umorul și originalitatea sarcasmului său.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vorbind despre scris, îmi spunea adesea: “sheer playfulness and deadly seriousness are my closesest friends”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prietenia noastră lungă a surprins pe toată lumea, chiar și pe noi. Am glumit la un moment dat spunându-i: “noi nu ne putem separa: tu ești <em>sadist</em> și eu <em>masochist</em>”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-7c60f68d41503c7f7c64b127a1fa266d wp-block-paragraph"><sub><strong><em><br>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit&nbsp;<a href="https://redirectioneaza.ro/cultura-la-duba/">AICI</a></em></strong>.</sub></p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color has-medium-font-size wp-elements-85ef4243cb71ea5ba2081b8b125750aa wp-block-paragraph"><strong><em><sub>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.</sub></em></strong></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/interviu-norman-manea-dorul-de-tara-a-existat-mai-tot-timpul-dar-patria-a-avut-grija-de-mine-si-mi-a-trimis-mesaje-descurajatoare/">INTERVIU Norman Manea: &#8220;Dorul de țară a existat mai tot timpul, dar Patria a avut grijă de mine și mi-a trimis mesaje descurajatoare.&#8221;</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum arată România la 30 de ani de la Revoluție? &#8211; Norman Manea</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/cum-arata-romania-la-30-de-ani-de-la-revolutie-norman-manea/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 20 Dec 2019 07:59:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[Democratie]]></category>
		<category><![CDATA[Evreu]]></category>
		<category><![CDATA[Intoarcerea huliganului]]></category>
		<category><![CDATA[New York]]></category>
		<category><![CDATA[Norman Manea]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=992</guid>

					<description><![CDATA[<p>România nu mai este ce a fost sub comunism, deși sunt încă destule urme de retardare care arată că susținerea modernizării, sprijinită financiar dinspre Vest, a fost uneori irosită scandalos.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/cum-arata-romania-la-30-de-ani-de-la-revolutie-norman-manea/">Cum arată România la 30 de ani de la Revoluție? &#8211; Norman Manea</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph" style="font-size:12px"><em>foto: Danilo de Marco</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Norman Manea este considerat drept unul dintre cei mai importanți scriitori români din exil, numele său fiind de mai multe ori vehiculat printre scriitorii români propuși pentru Premiul Nobel pentru Literatură.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">S-a născut într-o familie de evrei la Suceava, iar pe când era copil a fost  deportat într-un lagăr de concentrare din Transnistria. A supraviețuit Holocaustului și în 1945 s-a întors în România.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Din 1974 până în 1986 a publicat în țară zece volume, însă adevărata sa șansă ca scriitor a fost să plece din România în 1986, cu o bursă în Berlinul Occidental. De acolo a ajuns în Statele Unite ale Americii, unde s-a stabilit pentru totdeauna.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Scrierile sale vorbesc despre destinul individului în condiții extreme, precum Holocaustul, regimul comunist și exilul. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Cel mai important roman al său, <em><strong>Întoarcerea huliganului</strong></em>, a primit celebrul <strong>Premiu Medicis pentru literatură străină</strong>, iar cărțile sale au fost traduse în peste 20 de limbi. În 2016, a devenit singurul scriitor român medaliat cu Carlos Fuentes Medal, în Guadalajara, o recunoștință uriașă adusă autorilor de origine latină.</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="660" height="440" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2019/12/1992-philip-roth.jpg" alt="" class="wp-image-1011" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2019/12/1992-philip-roth.jpg 660w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2019/12/1992-philip-roth-300x200.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 660px) 100vw, 660px" /><figcaption>Norman Manea și scriitorul american Philip Roth, 1992<br>sursa: normanmanea.com</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">În prezent este <strong>Profesor Emeritus la Bard College, New York</strong>, membru al  <em>Berlin Academy of Art </em>și al<em> Royal Society of Literature</em> în Marea Britanie, dar urmărește îndeaproape tot ce se întâmplă în țara pe care a părăsit-o acum mai bine de 30 de ani.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La 30 de ani de la căderea comunismului, libertatea de care ne bucurăm azi ne-a permis să luăm legătura cu Norman Manea, aflat la New York, și să publicăm azi analiza sa asupra României de azi. </p>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>&#8220;România nu mai este ce a fost sub comunism, deși sunt încă destule urme de retardare care arată că susținerea modernizării, sprijinită financiar dinspre Vest, a fost uneori irosită scandalos.&#8221;</p><cite>Norman Manea</cite></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Domnule Norman Manea, cum vi se pare că arată România la 30 de ani de la Revoluție?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Am plecat din România în decembrie 1986, când mi se părea că s-a atins apogeul mizeriei materiale și morale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am revenit prima dată după 11 ani, a doua oară după alți 11 ani. Apoi, de mai multe ori, la diverse manifestări culturale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Impresia mea despre situația din țară a evoluat treptat spre mai bine și ultima dată, acum vreo 3 ani, când am intrat dinspre Transilvania, am regăsit o imagine mult ameliorată, o evoluție evident pozitivă în câteva orașe din Ardeal.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cred că România nu mai este ce a fost sub comunism,&nbsp;deși sunt încă destule urme de retardare care arată că susținerea modernizării, sprijinită financiar dinspre Vest, a fost uneori irosită scandalos.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ceea ce a supraviețuit și continuă să fermenteze peste tot este corupția, la sat și oras, în guvern și în tot mai extinsul sector privat, chiar și în învățământ și cultură.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Întrebat adesea&nbsp;ce doresc eu României, am răspuns mereu la fel: ca <em>O scrisoare pierdută</em> a marelui nostru Caragiale să nu mai fie valabilă! Viteza de împlinire a acestei vechi doleanțe nu s-a ameliorat, cred, și va mai trece vreme până o generație viitoare să poată certifica o asemenea drastică transformare.</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p> &#8220;Avem o țară minunată, păcat că e populată&#8221;. Ar fi doar de adaugat &#8220;de politicieni&#8221;. Populată de politicienii de azi și de alaltăieri, în așteptarea celor de mâine.&#8221;</p><cite>Norman Manea</cite></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cum este România privită din SUA?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Pot spune că studenții români pe care i-am întâlnit în America mi-au făcut toți o impresie excelentă, prin înzestrare și stăruință. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Aș adăuga că numărul românilor în USA și în lumea occidentală a sporit spectaculos în ultimii ani, ceea ce a avut un efect pozitiv și în ultimele alegeri din țară. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Comparată cu celelalte țări dezrobite din Estul Europei, mai ales cu Ungaria și Polonia, chiar și cu Rusia, România se menține pe linia de aur a mijlocului, &nbsp;‘nici-nici, și-și’, ceea ce, în vremea noastră de confuzii și extremisme, nu e cel mai rău. Asta explică și prezența modestă în știrile zilei din presa mondială, ahtiată după senzațional, adică vânzare ridicată.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar țara își menține și chiar întreține darurile: în New York Times din aceste zile este o prezentare elogioasă a apelor terapeutice de la Tușnad și împrejurimi, elogiate de transilvăneni, români și unguri deopotrivă, străini de umorul amar al zicalei &#8220;avem o țară minunată, păcat că e populată&#8221;. Ar fi doar de adaugat &#8220;de politicieni&#8221;. Populată de politicienii de azi și de alaltăieri, în așteptarea celor de mâine.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țara își vede de treabă între timp, s-ar zice, chiar când treaba cetățeanului turmentat, adică deruta sa, cotropește prea multe ținuturi mioritice.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/cum-arata-romania-la-30-de-ani-de-la-revolutie-norman-manea/">Cum arată România la 30 de ani de la Revoluție? &#8211; Norman Manea</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
