Anul acesta, nominalizații la celebrul Prix Goncourt vor fi anunțați de la București chiar de către membrii Academiei Goncourt: marți, 22 octombrie, începând cu ora 12.30, într-o conferință internațională de presă care va avea loc la sediul din Amzei al Muzeului Național al Literaturii Române (strada Nicolae Crețulescu nr. 8).

La conferința de presă vor lua parte șapte dintre cei zece membri ai Academiei Goncourt: Philippe Claudel, președintele Academiei începând din primăvara acestui an, Pascal Bruckner, Tahar Ben Jelloun, Camille Laurens, Paule Constant, Pierre Assouline, Didier Decoin. Trei dintre jurați vor participa online: Eric-Emmanuel Schmitt, Françoise Chandernagor și Christine Angot.

Prezența  membrilor Academiei Goncourt la București pentru anunțarea cărților finaliste este parte dintre manifestările organizate anul acesta cu ocazia Centenarului Institutului Francez din România, fondat la București în 29 mai 1924 și prezent în toată țara prin alte trei filiale la Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Alături de membrii Academiei Goncourt, la eveniment vor mai fi prezenți: Excelența Sa Domnul Nicolas Warnery, Ambasadorul Franței în România, Eva Nguyen Binh – președinte executiv al Institutului Francez din Paris, Julien Chiappone-Lucchesi – directorul Institutului Francez din România.

„Cum am putea să nu fim încântați să venim la București pentru a anunța cea de-a treia selecție și, mai ales, pentru a sărbători aniversarea celor o sută de ani ai Institutului Francez în România? Cele două țări latine ale noastre, unite de mult timp prin legături umane și culturale și prin colaborări fructuoase, nu pot decât să se îmbogățească prin continuarea dialogului lor într-o Europă care își caută în prezent sensul și viitorul”, a declarat Philippe Claudel, Președintele Academiei Goncourt.

Romanele semifinaliste la Prix Goncourt 2024, din care juriul va alege și va comunica public la București numele celor patru cărți finaliste, sunt:

• Madelaine avant l’aube, de Sandrine Collette (JC Lattès)

• Houris, de Kamel Daoud (Gallimard)

• Jacaranda, de Gaël Faye (Grasset)

• Archipels, de Hélène Gaudy (L’Olivier)

• La désinvolture est une bien belle chose, de Philippe Jaenada (Mialet-Barrault)

• Jour de ressac, de Maylis de Kerangal (Verticales)

• Vous êtes l’amour malheureux du Führer, de Jean-Noël Orengo (Grasset)

• Le Bastion des larmes, de Abdellah Taïa (Julliard)

Calendarul ediției din acest an a Prix Goncourt a debutat pe data de 3 septembrie, când au fost comunicate public cele 16 romane care concurează la cea de-a 122-a ediție a prestigiosului premiu. Pe data de 1 octombrie, au fost anunțate cele 8 titluri din semifinală, iar în cadrul conferinței de presă de la București din data de 22 octombrie vor fi făcute publice în premieră numele celor patru cărți care intră în finală. Pe data de 4 noiembrie, la Paris, va fi anunțat numele câștigătorului din acest an: în jurul orei 13.00, la celebrul restaurant Drouant, locul unde are loc neîntrerupt această ceremonie începând din anul 1914.

Despre Prix Goncourt / Premiul Goncourt:

Prix Goncourt / Premiul Goncourt este considerat un reper în lumea publishingului internațional, una dintre distincțiile literare care au puterea de a schimba viața unei cărți. 

Creat prin voința lui Edmond de Goncourt în 1892, pentru autorii de limba franceză, premiul este acordat anual de Académie Goncourt / Academia Goncourt, formată din zece membri. Primul Premiu Goncourt a fost acordat pe data de  21 decembrie 1903.

Valoarea premiului este de doar 10 euro, însă garantează celebritatea și vânzări masive pentru romanul ales. Cei mai mulți câștigători preferă să își înrămeze cecul decât să îl încaseze.

Între câștigătorii anteriori se numără Marcel Proust, André Malraux, Elsa Triolet, Simone de Beauvoir și Marguerite Duras. Anul trecut, Premiul Goncourt i-a fost acordat lui Jean-Baptiste Andrea pentru romanul Veiller sur elle, publicat de Editions de L’Iconoclaste. În mai puțin de un an, cartea s-a vândut în peste 600.000 de exemplare în format hardcover.

În paralel, au loc Premiile Goncourt, alegerile internaționale. Premiul Goncourt – Alegerea României se află la cea de-a XII-a ediție și este organizat de către Institutul Francez din România, cu sprijinul partenerilor locali. 

În după-amiaza zilei de 22 octombrie, de la ora 15.00, membrii Academiei Goncourt se vor întâlni cu studenții Universității din București, iar Phillipe Claudel și Paskal Bruckner vor lua parte și la o serie de evenimente din cadrul FILIT-Iași. 

Denisa Comănescu, directoarea generală a Editurii Humanitas Fiction, editoarea din România a lui Eric-Emmanuel Schmitt și a altor autori francezi importanți, ne-a mărturisit ce a însemnat această distincție literară franceză pentru ea, deopotrivă ca cititoare și editoare, astăzi, dar și în anii de dinaintea Revoluției: „În anii ceaușismului târziu, valori literare precum Baudelaire și Proust, dar și Prix Goncourt din fiecare an însemnau Franța.

Identificam Premiul Goncourt cu Franța. După ce ne-am câștigat libertatea de a călători și de a avea acces la informație, Premiul Goncourt a rămas un reper al calității literare. Ce am învățat în plus e faptul că premiul ca atare nu trebuie să ne ia mereu ochii, important fiind să lărgim sfera lui de strălucire pentru a include romanele din selecții și, mai ales, din selecția finală. Fiindcă uneori apare surpriza ca în lista finală a Goncourt-ului să se afle un roman mai puternic decât cel premiat”. 

Magdalena Mărculescu este directoarea editorială a Grupului Editorial TREI, unde au apărut în traducere jumătate din cărțile laureate cu Prix Goncourt din ultimii cinci ani și unde, în câteva săptămâni va fi publicat romanul laureat cu acest prestigios premiu în 2023 (Veiller sur elle de Jean-Baptiste Andréa – Ed de l’Iconoclaste; ediția în limba română: Mereu cu gândul la ea, traducere de Mihaela Stan). Aceasta a transmis câteva mărturii despre acest interes special pe care îl are ca editoare pentru literatura din spațiul cultural francez: „Eu, personal, am devenit francofonă întâi și abia apoi, editor. Așa că de când mă știu în această postură am prioritizat autorii francezi. Atunci când Premiul Goncourt a venit să încununeze valoarea unor autoare fabuloase precum Marie Ndiaye sau Leïla Slimani, a unor scriitori inegalabili precum Pierre Lemaître sau Jérôme Ferrari, m-am simțit, alături de întreaga echipă editorială, parte dintr-un prezent frumos și plin de sens, care avea să devină cu certitudine «istorie».

Din 2020, premiul Goncourt «a făcut casă comună» cu Editura Trei / Pandora M: Hervé le Tellier, Mohamed Mbougar Sarr, Brigitte Giraud, Jean-Baptiste Andrea, aceștia sunt laureații din ultimii ani ai acestui cel mai important premiu literar francez, pe toți acești autori îi puteți găsi la noi.“

Dan Croitoru de la Editura Polirom, coordonatorul „Bibliotecii Polirom”, colecția care l-a publicat în traducere în limba română pe Philippe Claudel, președintele Academiei Goncourt, a transmis câteva gânduri legate de importanța evenimentului de mâine: „Mă gândesc acum mai degrabă la faptul de a-i avea la București, grație Institutului Francez, pe unii dintre cei mai importanți scriitori francezi contemporani, membri ai juriului care acordă Premiul Goncourt, pentru a anunța cărțile selectate în runda finală. Mi se pare un gest care onorează în mod deosebit eforturile editurilor românești de a face cunoscută cititorilor români literatura franceză contemporană”.

Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul celui mai recent proiect editorial dedicat traducerilor din literatura universală de pe piața de carte autohtonă – Anansi. World Fiction din cadrul Grupului Editorial Trei –, editorul laureaților Goncourt din 2021 și 2020 (Mohamed Mbougar Sarr, respectiv Hervé Le Tellier), a punctat și el importanța premiului în activitatea sa profesională: „Premiul Goncourt reprezintă, an de an, un reper pentru piața editorială din România: într-o meserie care capătă din ce în ce mai pregnant aspectul de industrie, Gouncourt-ul vine să ne reamintească faptul că, dincolo de bani, tiraje enorme și baloane de săpun editoriale, lucrăm în continuare cu cea mai frumoasă invenție a ființei umane – literatura. Este, pentru mine, alături de Booker International, cel mai credibil premiu literar și o măsură constantă a evoluției literaturii franceze în spațiul literar contemporan”.

Despre onoarea de a avea în portofoliu cărți laureate cu Premiul Goncourt a vorbit și Ana Maria Manolescu, editoare Nemira, casa editorială care l-a publicat în traducere pe Mathias Énard, laureatul din 2015, precum și alți autori francezi care au primit această distincție literară: „Pentru orice editură este o onoare să aibă în portofoliu un laureat al Premiului Goncourt, dată fiind istoria acestei prestigioase distincții literare și numele celor cu care e asociată încă din 1903. Un premiu cu atât mai important, cu cât nu i se acordă aceluiași autor decât o singură dată în viață (cu excepția celebrului caz al lui Romain Gary). Editura Nemira se mândrește să aibă în portofoliu doi laureați ai premiului acordat anual celei mai imaginative opere scrise în limba franceză: Tahar Ben Jelloun și Mathias Énard, doi autori care își surprind cititorii cu fiecare nouă apariție editorială”.

Din Republica Moldova, Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier, editura la care a apărut recent într-o nouă traducere capodopera lui Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut, ne-a oferit o perspectivă asupra felului în care urmărește, an de an, etapele de desfășurare ale Prix Goncourt: „Piața de carte românească pare anemică sau a fost anemică la premiile Goncourt. Probabil și din cauza istoriei premiilor literare din România și Republica Moldova. Instituția premiilor literare românești este în fază incipientă. Miza premiilor noastre a fost alta. Iar mass-media românești, de multe ori, nici nu considera că premiile merită să fie în buletinul lor de știri.

În Franța Premiul Goncourt, care financiar are o sumă simbolică, înseamnă vânzări de sute de mii de exemplare. Mediile franceze sunt cu ochiul pe premiu. Goncourt a apărut ca o reacție la Premiul Academiei Franceze. Ca reacție la Premiul Goncourt a apărut Premiul Femina. Sunt premii care au creat sistemul de valori al literaturii franceze din secolele XX-XXI. Mai nou, Premiul Goncourt este și foarte divers în selecție. Posibil ca o reacție la dominarea de pe vremuri a Gallimard-ului. Dintre cei opt semifinaliști, doar Grasset-ul este nominalizat de două ori.”

Mircea Vasilescu, scriitor, eseist, publicist, coordonatorul Masterului de „Teoria și practica editării” din cadrul Facultății de Litere a Universității din București, a remacat de asemenea importanța nu doar a Premiului Goncourt, ci și a evenimentului de la București: „Prima dată am auzit de Premiul Goncourt când eram elev de liceu, în anii 1970, de la profesoara mea de franceză. Acum, e subiectul unui studiu de caz la cursurile masterale pe care le predau viitorilor editori. În tot acest timp, am așteptat an de an, cu pasiune, ritualul tradițional al anunțurilor – un adevărat reper pentru literatura lumii. Mi se pare fabulos că anul acesta lista cărților finaliste e anunțată la București”.

Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, instituția care găzduiește evenimentul prin care sunt anunțate public în premieră numele romanelor finaliste la ediția din acest an a Premiului Goncourt, a ținut să remarce importanța evenimentului, atât din perspectivă profesională, cât și intimă, ca iubitor de literatură: „Nu cred că există cititor pasionat de literatură care să nu urmărească anual romanele nominalizate sau laureate cu Premiul Goncourt, cum nu cred că există manager cultural care să nu fie fascinat de întregul desfășurător al acestui premiu, cu toate momentele ritualice pe care Academia Goncourt le construiește în jurul cărților.“

The post Unii dintre cei mai importanți scriitori francezi vin la București cu Academia Goncourt appeared first on Cultura la dubă.

Academia Europeană de Film a anunțat azi nominalizații la premiile care celebrează cele mai bune filme europene ale anului.

La categoria cel mai bun film, printre nominalizați se numără Triangle of Sadness, câștigătorul Palme d’Or de anul acesta, regizat de suedezul Ruben Ostlund, care la rândul său e nominalizat pentru titlul de cel mai bun regizor și cel mai bun scenarist. De asemenea, actorul Zlatko Burić se află printre favoriții la câștigarea premiului pentru cel mai bun actor european.

Triangle of Sadness e disponibil în aceste zile în cinematografele din România.

La cea mai importantă categorie, cea care premiază cel mai bun film european al anului 2022, se mai regăsesc Close, regizat de belgianul Lukas Dhont și premiat cu Marele Premiu la Cannes, Holy Spider, regizat de Ali Abbasi, Corsage, regia Marie Kreutzer și Alcarràs , regia Carla Simion, premiat cu Ursul de Aur la Berlin.

În 2021 și filmul lui Radu Jude, Babardeala cu bucluc sau porno balamuc, câștigător al Ursului de Aur, a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film.

Câștigătorii vor fi votați de cei 4.400 de membri ai Academiei Europene de Film, iar premiile vor fi decernate pe 10 decembrie 2022, la Reykjavík.

Iată nominalizările anunțate azi:

European Film:

• Alcarràs 
• Close 
• Corsage 
• Holy Spider
• Triangle of Sadness 

European Documentary:

• A House Made Of Splinters, regia Simon Lereng Wilmont (Denmark/ Sweden/ Finland/ Ukraine)
• Girl Gang, regia Susanne Regina Meures (Switzerland)
• Mariupolis 2, regia Mantas Kvedaravičius (Lithuania/ France/ Germany)
• The Balcony Movie (FILM BALKONOWY), regia Paweł Łoziński (Poland)
• The March On Rome (MARCIA SU ROMA), regia Mark Cousins (Italy)

European Director:

• Lukas Dhont – Close
• Marie Kreutzer – Corsage
• Jerzy Skolimowski – Eo
• Ali Abbasi – Holy Spider
• Alice Diop – Saint Omer
• Ruben Östlund – Triangle Of Sadness

European Actress:

• Vicky Krieps – Corsage
• Zar Amir Ebrahimi – Holy Spider
• Léa Seydoux – One Fine Morning
• Penélope Cruz – Parallel Mothers
• Meltem Kaptan – Rabiye Kurnaz Vs. George W. Bush

European Actor:

• Paul Mescal – Aftersun
• Eden Dambrine – Close
• Elliott Crosset Hove – Godland
• Pierfrancesco Favino – Nostalgia
• Zlatko Burić – Triangle Of Sadness

European Screenwriter:

• Carla Simón & Arnau Vilaró – Alcarràs
• Kenneth Branagh – Belfast
• Lukas Dhont & Angelo Tijssens – Close
• Ali Abbasi & Afshin Kamran Bahrami – Holy Spider
• Ruben Östlund – Triangle Of Sadness

European Discovery – Prix FIPRESCI

• 107 Mothers (Cenzorka), regia Peter Kerekes (Slovakia/ Czech Republic/ Ukraine)
• Love According To Dalva (Dalva), regia Emmanuelle Nicot (Belgium/ France)
• Other People (Inni Ludzie), regia Aleksandra Terpińska (Poland/ France)
• Pamfir, regia Dmytro Sukholytkyy-Sobchuk (Ukraine/ France/ Poland/ Germany/ Chile)
• Small Body (Piccolo Corpo), regia Laura Samani (Italy/ Slovenia/ France)
• Sonne, regia Kurdwin Ayub, (Austria)

The post Nominalizările la Premiile Academiei Europene de Film au fost anunțate azi. “Triangle of Sadness”, “Holy Spider” sau “Alcarràs”, printre cele mai bune filme appeared first on Cultura la dubă.

Dintre filmele care au avut premiera în cinematografele din România anul trecut, Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (r. Radu Jude), Câmp de maci (r. Eugen Jebeleanu), Malmkrog (r. Cristi Puiu), Neidentificat (r. Bogdan George Apetri) și Otto Barbarul (r. Ruxandra Ghițescu) sunt nominalizate la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

Peste 900 de invitați din lumea filmului românesc sunt așteptați la eveniment.

Printre cei care vor urca pe scena Teatrului Național pentru a înmâna premiile ediției, începând cu ora 20:00, se numără Mircea Diaconu, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Olimpia Melinte, Toma Cuzin, Costel Cașcaval, Mirela Oprișor, Elvira Deatcu, Anca Dumitra, Alex Calangiu, regizorii Emanuel Pârvu și Octavian Strunilă.

Printre cei care au confirmat participarea la gală se află actorii Tora Vasilescu, Ioana Pavelescu, Alexandru Bindea, Dan Bordeianu, Medeea Marinescu, Dorian Boguță, Cezara Dafinescu, Vasile Muraru, Rodica Lazăr, Maria Obretin, Monica Bârlădeanu, regizorii și producătorii Florin Șerban, Monica Lăzurean Gorgan, Vlad Păunescu, Andrei Zincă.

Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț vor fi celebrați pe scena Galei, unde le va fi înmânat Premiul Gopo pentru Întreaga carieră.

Premiul Special le va fi oferit asistenților de cameră Pompiliu Avram, Mihai Mihăilescu și Constantin Nica.

AICI puteți vedea lista nominalizaților.

Ceremonia decernării Premiilor Gopo va fi marcată și de două momente speciale, puse la cale cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la premiera lungmetrajului Secvențe, în regia regretatului Alexandru Tatos, și a 20 de ani de la momentul lansării Filantropica (r. Nae Caranfil). Cele două momente aniversare vor reuni și o parte din echipele de producție ale filmelor care și-au pus amprenta asupra cinematografiei române.

650 de profesioniști din industria cinematografică au dreptul de a vota câștigătorii Premiilor Gopo.

Ediția din acest an a Galei Premiilor Gopo stă sub semnul solidarității.

În așteptarea evenimentului, iubitorii de film de pretutindeni sunt invitați să se alăture campaniei UNIȚI PRIN FILM, trimițând 2 euro printr-un SMS cu textul FILM, la 8840. Toate fondurile obținute în cadrul campaniei vor fi distribuite către profesioniștii din industria ucraineană de film cu ajutorul Coaliției Internaționale pentru Cineaști aflați în situații de Risc (ICFR).

Gala poate fi urmărită pe VOYO, TIFF Unlimited și premiilegopo.ro.

The post Azi are loc Gala Premiilor Gopo. Vedeți care sunt nominalizații și premiile speciale appeared first on Cultura la dubă.