UNITER a publicat azi lista completă a nominalizărilor și premiilor speciale pentru Gala Premiilor UNITER 2024, cel mai important eveniment care celebrează excelența în teatrul românesc.

Juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Alina Epîngeac, Cristina Rusiecki și Octavian Szalad. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023.

Cel mai bun spectacol

„1978” de Simona Semenič, regia Tomi Janežič, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara

 „Antologia dispariţiei”, după proză feminină contemporană de Ștefania Mihalache, Anca Vieru, Lorina Bălteanu, Ruxandra Burcescu, Lavinica Mitu, Simona Popescu, scenariul, regia, universul sonor, filmările Radu Afrim, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

„Conferinţa iraniană” de Ivan Vîrîpaev, regia László Bocsárdi, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe

„Oedip” de Robert Icke după Sofocle, regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra Bucureşti

Cea mai bună regie

Hunor Horváth pentru regia spectacolului „Woyzeck” de Georg Büchner, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu – Secţia Germană

Irisz Kovacs pentru regia spectacolului „TSCHICK. De ce am furat maşina”, dramaturgia Rudolf Herbert, Teatrul German de Stat Timișoara

Andrei Măjeri pentru regia spectacolului „Cine l-a ucis pe tata?”, dramatizare de Mihaela Michailov după romanul omonim de Édouard Louis, Teatrul Metropolis Bucureşti

Botond Nagy pentru regia spectacolului „Elektra”, adaptare scenică de Ágnes Kali și Botond Nagy după tragedia lui Sofocle, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

Natasza Sołtanowicz pentru regia spectacolului „Anomalia” de Joanna Kowalska, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cel mai bun debut

Ramona Niculae pentru rolul Crina din spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la festivalul de la Mamaia” de Gabriel Sandu, regia Elena Morar și Gabriel Sandu, Teatrul de Stat Constanţa

Ármin Ricz pentru regia spectacolului „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós”

Adelin Tudorache pentru rolul din „Cine l-a ucis pe tata?”, dramatizare de Mihaela Michailov după romanul omonim de Édouard Louis, regia Andrei Măjeri, Teatrul Metropolis Bucureşti

Cel mai bun actor în rol principal

Tudor Cucu Dumitrescu pentru rolul Hedwig din spectacolul „Hedwig and the angry inch”, text de John Cameron Mitchell, muzica și versurile Stephen Task, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu, Teatrul „Stela Popescu” Bucureşti

Şerban Gomoi pentru rolul Don Juan, fiul lui Don Louis din spectacolul „Don Juan” de Molière, regia și versiunea scenică a textului Cristi Juncu, Teatrul „Nottara” Bucureşti

Sorin Miron pentru rolul Charlie din spectacolul „Balena” de Samuel D. Hunter, regia Andrei Huțuleac, Teatrul Metropolis Bucureşti

Marin Lupanciuc pentru rolul Ben Ivănescu din spectacolul „Exod” de Marius Ivaškevičius, regia Oskaras Koršunovas, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara

Cea mai bună actriţă în rol principal

Ioana Calotă pentru rolul din „Decameron 135666”, un spectacol de Alexander Hausvater, Teatrul Dramaturgilor Români Bucureşti

Erzsébet B. Fülöp pentru rolul Márta Kovács din spectacolul „Lumânările dreptăţii” de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania „Tompa Miklós”

Cerasela Iosifescu pentru rolul Iocasta din spectacolul „Oedip” de Robert Icke după Sofocle, regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra Bucureşti

Cristina Juncu pentru rolul Agnes din spectacolul „Agnes, aleasa lui Dumnezeu”  de John Pielmeier, regia Sânziana Stoican, Teatrul „Nottara” Bucureşti

Ana Bianca Popescu pentru rolul Sibylle din spectacolul „Ex” Marius von Mayenburg, regia Theodor-Cristian Popescu, Teatrul Mic București

Cel mai bun actor în rol secundar

Miklós Bács pentru rolurile Primarul / Secretar al primarului din spectacolul „Rubedeniile”, după Móricz Zsigmond, regia László Bocsárdi, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

Ştefan Mihai pentru rolul Cristi din spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la festivalul de la Mamaia” de Gabriel Sandu, regia Elena Morar și Gabriel Sandu, Teatrul de Stat Constanţa

Emilian Oprea pentru rolul Travelin din spectacolul „Falsa servitoare” de Marivaux, regia Alexandru Mâzgăreanu, Teatrul „Maria Filotti” Brăila

Gabriel Răuţă pentru rolul Sganarel, valetul lui Don Juan din spectacolul „Don Juan” de Molière, regia și versiunea scenică a textului Cristi Juncu, Teatrul „Nottara” Bucureşti

Cea mai bună actriţă în rol secundar

Crenguţa Hariton pentru rolul Stareța Miriam din spectacolul „Agnes, aleasa lui Dumnezeu” de John Pielmeier, regia Sânziana Stoican, Teatrul „Nottara” Bucureşti

Mădălina Muşat pentru rolul din spectacolul „Mobilă şi durere” de Teodor Mazilu, regia Cristian Ban, Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe

Mălina Lazăr pentru rolurile Copil, Fetiță, Ileana, Sabina, Daisy Johnson, Nina copil din spectacolul „Antologia dispariţiei”, după proză feminină contemporană de Ștefania Mihalache, Anca Vieru, Lorina Bălteanu, Ruxandra Burcescu, Lavinica Mitu, Simona Popescu, scenariul, regia, universul sonor, filmările Radu Afrim, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

„No worries, Cătălinicika!” de Adelina Toma, Radio Guerilla

„Numai pentru totdeauna” de Ana Creţu, Radio Guerilla

„Orbis” de Alina Pietrăreanu, George Ciucă și Adrian Ionescu, regia Alina Pietrăreanu, Asociația Șangri-La Artistic Ground și Teatrul Național Radiofonic

„Paralelipiped” de Cosmin Teodor Pană, Radio Guerilla

„Vara în care mama a avut ochii verzi” după romanul omonim de Tatiana Ţibuleac, dramatizarea și adaptarea radiofonică Magda Duțu, regia artistică Diana Mihailopol, Societatea Română de Radiodifuziune

Cea mai bună scenografie

Branko Hojnik pentru decorul spectacolului „1978” de Simona Semenič, regia Tomi Janežič, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara

Velica Panduru pentru decorul spectacolului „Nelinişte” de Ivan Vîrîpaev, regia Theodor-Cristian Popescu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Liviu Rebreanu”

Marianna Syska pentru costumele spectacolului „Anomalia” de Joanna Kowalska, conceptul, regia, muzica, coregrafia Natasza Sołtanowicz, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cel mai bun text românesc montat în premieră absolută

 „Cum s-a îndrăgostit domnul Gherase de Clara Smith” de Cosmin Stănilă, regia Doru Vatavului, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

„Lumânările dreptăţii” de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania „Tompa Miklós”

 „Lumea lui Frank” de Alexandru Popa, regia Vlad Zamfirescu, Teatrul Metropolis Bucureşti

Cel mai bun spectacol de teatru de animaţie / teatru pentru copii

„Alice in Wonderland”, regia Ana Crăciun Lambru, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gulliver” Galaţi

„Elixirul dragostei”, operă comică în două acte de Gaetano Donizetti, libretul de Felice Romani după un libret de Eugène Scribe pentru opera „Le philtre” de Daniel – François Auber, regia Cristian Mihăilescu, Opera Comică pentru Copii Bucureşti

 „Poveşti invizibile” de Mihaela Michailov, direcția de scenă Selma Dragoș, Teatrul pentru Copii şi Tineret GONG Sibiu şi Centrul de Teatru Educaţional Replika Bucureşti

Premiul de Excelență „Ion Caramitru”: VALER DELLAKEZA, pentru o carieră excepțională, încununată cu rolul profetul Ieremia din spectacolul „Bros”, în regia lui Romeo Castellucci, jucat pe marile scene ale lumii

Premiul pentru întreaga activitate actriță: OANA PELLEA

Premiul pentru întreaga activitate actor: DAN CONDURACHE

Premiul pentru întreaga activitate regie: PETRICĂ IONESCU

Premiul pentru întreaga activitate scenografie: VIORICA PETROVICI

Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală „George Banu”: MIRUNA RUNCAN

PREMII SPECIALE

Premiul special se acordă actorilor Rodica și Mugur Prisăcaru pentru performanța în arta teatrului de păpuși și marionete

Premiul special se acordă Operei Comice pentru Copii din București pentru coerența și consistența programelor de educație prin artă a publicului tânăr

Premiul special se acordă Centrului Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița pentru inițierea și realizarea proiectelor teatrale „La câțiva oameni distanță de tine”, spectacol în regia lui Radu Afrim și „Tinerețe fără bătrânețe”, workshop condus de Silviu Purcărete

Premiul Președintelui UNITER:

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU DE LA SIBIU – 30 de ani

Lista completă AICI. Ediția a 32-a a Galei Premiilor UNITER va avea loc luni, 27 mai 2024, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București.

The post Nominalizările la Premiile UNITER: “Oedip” – regia Andrei Șerban, “1978” – regia Tomi Janežič, “Antologia Dispariției” – regia Radu Afrim, “Conferința iraniană” – regia László Bocsárdi appeared first on Cultura la dubă.

În 2017, la premiera spectacolului “Rosmersholm” de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, directorul de scenă, responsabil cu buna desfășurare a evenimentului, a chemat poliția după ce regizorul a mers la pauză în culise și ar fi bruscat-o pe actrița Éva Imre.

Ce formă a avut acea agresiune nu știm exact, fiindcă relatările au fost diferite. În spațiul public s-a propagat ideea că Andriy Zholdak ar fi lovit-o pe Éva Imre, însă mărturia actriței de atunci și de acum spune că a fost luată de guler și scuturată, regizorul țipând la ea. Doar intervenția colegilor a făcut ca lucrurile să se oprească în acel punct.

La vremea respectivă, evenimentul a fost relatat în presă și a stârnit revolta actorilor din toată țara, care au postat mesaje de susținere față de colegii de la Teatrul Maghiar din Cluj și au cerut ca astfel de evenimente să nu mai fie acoperite și acceptate de directorii de teatre.

Pentru ieșirea sa, Andriy Zholdak a fost sancționat atunci cu 5% din onorariu de către Tompa Gabor, managerul instituției. Mai exact, regizorul a fost “mustrat” financiar pentru că a deranjat spectacolul, nu pentru că a agresat o actriță – “Dacă se duce acolo și începe să urle pe scenă, poate deranja decursul spectacolului. De aceea i-am scăzut din onorariu.“, declara Tompa Gabor în 2018.

Cum cuantifici agresiunea asupra unui colaborator și cum s-a ajuns la acel procent de 5%, nu știm. Cer e că acum, Tompa Gabor, care e și președinte al Uniunii Teatrelor din Europa, a transformat revolta artiștilor în fața abuzurilor în acuzații extreme, care nu mai au legătură cu teatrul sau cu condițiile de lucru din spatele unui spectacol.

“Activism neobolșevist, influențat de ideologia „woke” și „cancel culture”, deosebit de nociv” și “activiste și activiști, urmași demni ai cenzorilor din epoca comunistă” sunt doar câteva dintre apelativele folosite acum câteva zile în scrisoarea sa publică, la adresa semnatarilor petiției.

Mai mult decât atât, imediat după scandalul din 2017, Tompa Gabor s-a arătat deranjat de faptul că directorul de scenă a chemat poliția, în loc să rezolve situația în interiorul teatrului.

Într-un video din 2016, Zholdak explica la o conferință de presă stilul său de lucru cu actorii:

“𝐌𝐚̂𝐢𝐧𝐞 𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐯𝐫𝐞𝐚𝐮 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐢 𝐜𝐚̂𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐮. 𝐒̦𝐢 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐜𝐚̂𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐮, 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐬𝐜𝐮𝐥𝐭̦𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐥𝐞: 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐢𝐜𝐞, 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜𝐞, 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞, 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢 𝐬𝐞𝐱𝐮𝐚𝐥𝐞, 𝐭𝐨𝐭𝐮𝐥, 𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐜𝐚̂𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐮. 𝐄𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 N𝐚𝐳𝐢. 𝐋𝐚𝐠𝐚̆𝐫 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞.”, spunea regizorul ucrainean.

Deși abuziv, comportamentul lui Zholdak a fost rapid dat uitării, el fiind din nou invitat să monteze spectacole la alte teatre din România. Acum, 6 ani mai târziu, este nominalizat pentru cea mai bună regie la Premiile UNITER, cu spectacolul „Femeia mării” de Henrik Ibsen,producție a Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova.

Nominalizarea sa a stârnit indignarea mai multor artiști, iar o petiție inițiată de regizoarea Carmen Lidia Vidu, care cerea excluderea sa de pe lista nominalizărilor, a strâns până la această oră 2.100 de semnături.

După toată această săptămână, în care discuțiile din jurul Premiilor UNITER au atins multe alte aspecte, actrița Éva Imre a acceptat să își spună punctul de vedere într-o scrisoare trimisă către Cultura la dubă.

Redăm mai jos textul său:

“Am fost căutată de jurnaliști să-mi spun părerea despre cele întâmplate la vremea premierei `Rosmersholm`, spectacol regizat de Andriy Zholdak.

Ce am declarat atunci este adevărat și nu s-a schimbat nimic din ceea ce am spus. Voi copia aici spusele mele din interviul făcut de jurnalistul de investigație Zoltan Sipos pe 16.12.2018, publicat pe platforma atlatszo.ro.

<În pauza spectacolului regizorul ne-a chemat la discuții. Am stat în cerc, ne-a dat indicații pentru continuarea părții a doua.

A părut supărat, ca de atîtea ori înainte. Dintr-odată mi-a apucat gulerul paltonului meu și a început să mă scuture ca în scena dintre Kroll și Rebekka.

Dacă îmi amintesc bine, ne-a vorbit despre faptul că trebuie să jucăm cu o intensitate mai mare. Nu m-a lovit. Probabil că momentul nu a ținut prea mult, dar mie mi s-a părut mult. Balázs Bodolai a intervenit și l-a rugat să se oprească. Zholdak a plecat.>

De atunci au trecut ani buni, nu a fost deloc o perioadă ușoară din viața mea, dar m-a și călit această experiență.

Țin să menționez că nu am fost niciodată presată de către nimeni să ies și să fac sau să nu fac o declarație în legatură cu cele întâmplate. E decizia mea și sper că va rămâne așa.

Într-adevăr trăim într-o lume complicată în prezent. Îmi place meseria, munca mea, și încerc să o fac cu respect, cu seriozitate și cu determinare.

Noi, actorii, de multe ori ne găsim în situații vulnerabile și nu prea cred că acest lucru se poate îndepărta cu totul, atât timp cât de foarte multe ori lucrăm cu un sistem nervos turat la maxim.

După cele întâmplate, ne-am adunat noi, actorii, și am formulat o declarație:

<Noi, actorii Teatrului Maghiar de Stat Cluj-Napoca, în unanimitate și cu hotărâre, suntem alături de colegii noștri și ne susținem reciproc. Refuzăm orice formă de agresiune. Considerăm că agresiunea nu face parte din munca teatrală și că nu există situații care să o justifice. Suntem extrem de îngrijorați de cele întâmplate recent. Simțim că gestul inacceptabil al unui singur om aruncă o umbră asupra muncii noastre. Pretindem ca instituția care ne găzduiește să ia măsurile necesare pentru evitarea acestui tip de atitudini. Solidarizăm pe deplin cu fiecare coleg al nostru care intră pe scenă și ne dorim în continuare putere și curaj.>

Cred că acest mesaj este valabil și acum, în contextul tensiunilor din jurul UNITER.

De atunci, Zholdak cred că a fost invitat de două ori în Romania ca regizor, iar decizia invitării este responsabilitatea teatrelor respective. Nominalizarea sa la fel e responsabilitatea unui juriu de specialitate.

Aceste evenimente nefericite m-au învățat multe și, după plecarea lui Zholdak, eu și colegii din distribuție ne-am atașat mult de acest spectacol și ne-a făcut plăcere să îl jucăm.

N-aș pune la îndoială niciodată valoriile lui ca om de teatru, însă pe plan comportamental și uman are multe de recuperat.

Îmi pare rău de situațiile apărute recent, poate că ar fi nevoie de mai multă comunicare între generații. Poate mai mult respect și răbdare din partea tinerilor și mai multă curiozitate și înțelegere din partea celorlalte generații.

Cu stimă,

Eva Imre“

La rândul său, Éva Imre este nominalizată la Premiile UNITER, la categoria cea mai bună actriță în rol principal. pentru rolul Barbarul B din spectacolul „Tinerii Barbari”, regia Attila Vidnyánszky Jr., Teatrul Maghiar de Stat Cluj și Teatrul Cetate din Gyula, Ungaria.

Cei doi se pot întâlni la Gala Premiilor UNITER, care va avea loc pe 12 iunie la Timișoara, orașul care deține anul acesta titlul de Capitală Europeană a Culturii.

The post Éva Imre, actriță: “Nu a fost deloc o perioadă ușoară din viața mea, dar m-a și călit această experiență.” appeared first on Cultura la dubă.

“​Dacă există motive care îl fac incompatibil pe regizorul Andriy Zholdak cu Premiile Uniter, numai teatrul implicat are dreptul să le sesizeze, dat fiind că în cazul unor abateri grave, decizia de colaborare aparține producătorului.”, se arată în comunicatul juriului.

Membrii juriului sunt Doru Mareș (critic de teatru), Maria Miu (scenograf), Victor Scoradeț (critic de teatru), Iris Spiridon (regizor) și Carmen Stanciu (teatrolog).

Andriy Zholdak este nominalizat la Premiile UNITER, la categoria cea mai bună regie, pentru regia spectacolului „Femeia mării” de Henrik Ibsen, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova.

Managerul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova a transmis aseară că angajații teatrului nu au avut nicio problemă în colaborarea cu regizorul ucrainean.

“Colaborarea cu regizorul ucrainean Andriy Zholdak, proiect propus teatrului nostru cu patru ani înainte, s-a realizat la inițiativa regretatului George Banu care a fost consultantul artistic al spectacolului, prezent pe perioada repetițiilor. Domnul Zholdak a fost recomandat la Craiova ca un creator original și un regizor important, iar ecourile din presa de specialitate sunt elogioase atât la adresa spectacolului “Femeia mării”, cât și a alor spectacole realizate de acesta în țară și în străinătate.

Ținem să menționăm că relațiile de muncă și colaborare artistică dintre Andriy Zholdak și echipa artistică a Naționalului craiovean s-au derulat în cele mai bune condiții și nu am înregistrat nicio situație nedorită.

Astăzi, conducerea teatrului s-a întâlnit cu colectivul de producție și cu echipa artistică a spectacolului “Femeia mării”. S-a discutat pe acest subiect, iar colegii noștri au reiterat cele spuse mai sus.”, a declarat Alexandru Boureanu, managerul Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova.

Și Tompa Gabor, managerul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, instituția la care a avut loc scandalul din 2017, când regizorul ucrainean a fost acuzat că ar fi bruscat o actriță, l-a apărat pe Andriy Zholdak într-o scrisoare publică și i-a acuzat pe inițiatorii petiției de <activism neobolșevist, influențat de ideologia „woke” și „cancel culture”>.

În martie 2017, Andriy Zholdak a fost acuzat că ar fi lovit-o pe actrița Eva Imre, potrivit relatării TVR din acea seară:

“O actriţă a Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca ar fi fost agresată de un regizor chiar în timpul premierei unui spectacol. Actrița ar fi fost pălmuită în pauza dintre acte. Regizorul ar fi fost nemulţumit de felul cum a jucat aceasta în prima parte a spectacolului. Colegii actriţei au sunat la 112 şi au chemat poliţia. Actriţa nu a depus plângere.“

“Consider că incidentul care s-a petrecut la premiera de vineri este un exces de zel din partea regizorului, dar nu cred că era necesară intervenţia Poliţiei, deoarece personalul Teatrului Maghiar putea să gestioneze situaţia. Din cate ştiu eu, la pauză, regizorul a mers foarte nervos la actori, a luat-o de umeri pe  actriţă, dar nu a pălmuit-o“, a declarat atunci pentru TVR directorul Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca, Tompa Gabor.

Actrița Eva Imre este la rândul său nominalizată la Premiile UNITER, pentru rolul Barbarul B din spectacolul „Tinerii Barbari”, regia Attila Vidnyánszky Jr., Teatrul Maghiar de Stat Cluj și Teatrul Cetate din Gyula, Ungaria.

The post Reacția juriului UNITER în cazul Zholdak: “Juriul nu este abilitat să judece eventualele excese temperamentale ale unui artist.” appeared first on Cultura la dubă.

UNITER a anunțat azi nominalizăriile la Gala Premiilor UNITER 2022, evenimentul care celebrează vârfurile teatrului românesc în fiecare an.

Juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Alina Epîngeac, Doina Papp și Maria Zărnescu. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2021.

La categoria cel mai bun spectacol sunt nominalizate:

• „Hoţii”, scenariul dramatic după piesa lui Friedrich Schiller de Réka Dunkler și Florin Vidamski, regia Florin Vidamski, Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc

• „Macbett” de Eugène Ionesco, regia Silviu Purcărete, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

• „Plugarul şi Moartea” de Johannes von Tepl, dramatizarea și regia Silviu Purcărete, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Cea mai bună regie

• Balázs Benő Fehér pentru regia spectacolului „Iarba roşie” de Boris Vian, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós”
• Radu Iacoban pentru regia spectacolului „Viţelul de aur” de Ilf și Petrov, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila
• Horia Suru pentru regia integralei „Trilogia Minelor” de Csaba Székely, Teatrul Dramaturgilor Români, Bucureşti

Cel mai bun actor în rol principal

• Tudor Cucu Dumitrescu pentru rolul Alan Strang din spectacolul „Equus” de Peter Shaffer, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul „Stela Popescu”, Bucureşti
• Marius Turdeanu pentru rolul Verşinin Alexandr Ignatievici din spectacolul „Trei surori” de A.P. Cehov, regia Andrei și Andreea Grosu, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
• Lóránd Váta pentru rolul Lopahin Iermolai Alexeevici din spectacolul „Livada de vişini” de A.P. Cehov, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cea mai bună actriţă în rol principal

• Diana Buluga pentru rolul Andreea Tomuţă din spectacolul „Nu mai ţine linia ocupată” de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, Teatrul Naţional Cluj-Napoca
• Nicoleta Lefter pentru rolul Svetlana Allilueva din spectacolul „Aici Moscova” de Iulia Pospelova, regia Catinca Drăgănescu, unteatru Bucureşti
• Ana Bianca Popescu pentru rolul Maria din spectacolul „Maria de Buenos Aires”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu, Teatrelli Bucureşti

Cel mai bun actor în rol secundar

• Csaba László pentru rolul Zita Szilveszter din spectacolul „Grand Hotel Pasărea Retro”, textul și regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós”
• Bogdan Nechifor pentru rolurile din integrala „Trilogia Minelor” de Csaba Székely, regia Horia Suru, Teatrul Dramaturgilor Români, Bucureşti
• Vlad Udrescu pentru rolurile din spectacolul „câine cu om. câine fără om”, texte de Lia Bugnar, Dan Coman, Simona Goşu, Maria Manolescu, Oana Pellea, Radu Tudoran și Radu Afrim, regia, video și universul sonor Radu Afrim, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cea mai bună actriţă în rol secundar

• Silvana Negruţiu pentru rolurile din spectacolul „Disco ’89: Cele 7 morţi ale Mihaelei Runceanu”, textul și regia Catinca Drăgănescu, Apollo 111 Bucureşti
• Gabriela Popescu pentru rolul Fraulein Schneider din spectacolul „Cabaret”, libretul de Joe Masteroff, după piesa lui John Van Druten și povestirile lui Christopher Isherwood, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu, Teatrul Odeon Bucureşti
• Tamara Popescu pentru rolurile din spectacolul „câine cu om. câine fără om”, texte de Lia Bugnar, Dan Coman, Simona Goşu, Maria Manolescu, Oana Pellea, Radu Tudoran și Radu Afrim, regia, video și universul sonor Radu Afrim, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

UNITER va acorda Premiul de Excelență postum, lui Ion Caramitru.

Premiul pentru întreaga activitate va fi decernat actorilor Dana Dogaru și Virgil Ogășanu.

Puteți citi lista completă a nominalizărilor AICI.

The post Nominalizările la Premiile UNITER 2022: două spectacole regizate de Silviu Purcărete, la categoria “cel mai bun spectacol” appeared first on Cultura la dubă.

Iată lista completă:

Premiul de Excelență: nu se acordă  

Premiul pentru întreaga activitate actriță: ILEANA PLOSCARU

Premiul pentru întreaga activitate actor: MARCEL IUREȘ

Premiul pentru întreaga activitate regie: ALEXANDRU DARIE (post-mortem)

Premiul pentru întreaga activitate scenografie: GETA MEDINSCHI

Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală: ION PARHON

PREMII SPECIALE

• SCENA DIGITALĂ – platformă de spectacole online a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu
• Teatrul POESIS – program al Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova și al Teatrului „Nottara” din București

Nominalizările pentru anul teatral 2020 sunt următoarele:

Debut

• Tudor Dreve pentru regia spectacolului „Nevrozele sexuale ale părinților noștri” de Lukas Bärfuss, Teatrul Municipal Baia Mare
• Diana Mititelu pentru regia spectacolului „Jocuri în curtea din spate” de Edna Mazya, Teatrul de Stat Constanța
• Diana Păcurar pentru regia spectacolului „Trei femei înalte” de Edward Albee, Teatrul „Regina Maria” Oradea

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

• „Totul e bine când… se termină”, adaptarea radiofonică și regia artistică Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune
• „Viața dăunează grav sănătății”, scenariul radiofonic și regia artistică Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune
• „Insomnia”, scenariul, documentarea și regia Robert Bălan, Asociația Art No More, București (Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național)

Cel mai bun spectacol de teatru tv / teleplay  

•  „Gottlieb”, adaptare după „Biedermann şi Incendiatorii” de Max Frisch,adaptarea pentru televiziune și regia artistică Andrei Măgălie,Societatea Română de Televiziune
• „Shorts”, după Samuel Beckett, regia Zalán Zakariás, Teatrul „Tomcsa Sándor”, Odorheiu Secuiesc
• „V.I.P. – Very Isolated Person”, adaptare liberă după „Pescărușul” de A.P. Cehov, conceptul și regia Paula Lynn Breuer și Olga Török, Teatrul German de Stat Timișoara

Premiul pentru critică de teatru

• Miruna Runcan
• Oana Stoica
• Irina Wolf  

Cea mai bună scenografie

• Adrian Damian pentru scenografia spectacolului „Revizorul” de N.V. Gogol, regia Petru Vutcărău, Teatrul „Regina Maria” Oradea
• Andu Dumitrescu pentru scenografia spectacolului „Pool (no water)” de Mark Ravenhill, un proiect de Radu Nica, Andu Dumitrescu și Vlaicu Golcea, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
• Helmut Stürmer pentru decorurile spectacolului „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Gábor Tompa, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara

Cea mai bună actriţă în rol secundar

• Cătălina Mihail pentru rolul Speed din spectacolul „Doi tineri din Verona” de William Shakespeare, regia Alexandru Mâzgăreanu, Teatrul de Stat Constanța
• Costinela Ungureanu pentru rolul Alexandra din spectacolul „Inimă și alte preparate din carne” de Dan Coman, regia, video și universul sonor Radu Afrim, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova
• Diana Vieru pentru rolul Marusia din spectacolul „Orașul cu fete sărace”, scenariu după nuvelele lui Radu Tudoran,regia, scenariul și universul sonor Radu Afrim, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași

Cel mai bun actor în rol secundar

• Emil Coșeru pentru rolul Ion din spectacolul „Năpasta” (…și era pădurea singură…) de

I.L.Caragiale, un spectacol de Adi Carauleanu, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași

• Ion Rizea pentru rolul Bunica din spectacolul „Povestea acelor oameni care s-au adunat într-o seară în jurul unei mese”, textul și regia Radu Iacoban, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara
• Matei Rotaru pentru rolul Piotr Stepanovici Verhovenski din spectacolul „Demonii. Începuturi”, după F.M. Dostoievski, scenariul, regia, decorul și proiecțiile video Tudor Lucanu, Teatrul Național Cluj-Napoca

Cea mai bună actriţă în rol principal

• Eliza Noemi Judeu pentru rolul Tiadora din spectacolul „Tiadora”, după Maria Manolescu Borșa, regia Sorin Militaru, Teatrul Municipal „Bacovia” Bacău
• Emőke Kató pentru rolul Eszter Nagy din spectacolul „Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois” de Cosmin Stănilă, regia Andrei Măjeri, Reactor de Creație și Experiment, Cluj-Napoca 
• Alexandra Vicol pentru rolul Fundă din spectacolul „Portugalia” deZoltán Egressy, regia Vladimir Anton, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Cel mai bun actor în rol principal

• Bogdan Farcaș pentru rolul Titta Nane din „Gâlcevile din Chioggia”, după Carlo Goldoni, regia Vlad Trifaș, Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești
• Șerban Gomoi pentru rolul Tânărul din „O haită de sfinți” de Neil LaBute, regia Vlad Zamfirescu, Teatrul „Nottara”, București
• Răzvan Vicoveanu pentru rolul Ivan Alexandrovici Hlestakov din „Revizorul” de N.V. Gogol, regia Petru Vutcărău, Teatrul „Regina Maria” Oradea

Cea mai bună regie (Premiul „Lucian Pintilie”)

• Cristian Ban pentru spectacolul „MaMe”, textul creație colectivă, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați
• Leta Popescu pentru spectacolul „(In)corect” de Leta Popescu, Reactor de Creație și Experiment, Cluj-Napoca (spectacol produs în cadrul programului cultural „Decalaj. Narațiuni intergeneraționale”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național)
• Carmen Lidia Vidu pentru spectacolul „Jurnal de România. 1989”, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Cel mai bun spectacol

• „Inimă și alte preparate din carne” de Dan Coman, regia, video și universul sonor Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova
• „Villa Dolorosa” de Rebekka Kricheldorf, regia Theodor-Cristian Popescu, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”  
• „Verde tăiat” de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, scenografia Andreea Tecla, Asociația Pro Teatru, Zalău (proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național)

The post Lista completă a nominalizărilor la Premiile UNITER appeared first on Cultura la dubă.

UNITER a anunțat în urmă cu scurt timp nominalizările pentru gala din 2020, care reprezintă cele mai bune spectacole și performanțe ale anului 2019.

Iată lista completă:

Cel mai bun spectacol:

• „Chiritza în concert”, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca
• „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti
• „Oraşul nostru” de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc

Cea mai bună regie:

• Eugen Jebeleanu, pentru regia spectacolului „Itinerarii. Într-o zi lumea se va schimba” de Yann Verburgh la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și Compagnie des Ogres
• Alexandru Mâzgăreanu, pentru regia spectacolului „Steaua fără nume”, un spectacol nonverbal după piesa lui Mihail Sebastian la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ
• Botond Nagy, pentru regia spectacolului „Nora” de Henrik Ibsen la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cea mai bună actriţă în rol principal:

• Anca Hanu, pentru rolul Chiritza Bârzoi din spectacolul „Chiritza în concert”, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca
• Ofelia Popii, pentru rolul Martha din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
• Oana Predescu, pentru rolul Morticia Addams din spectacolul „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti

Cel mai bun actor în rol principal:

• Lucian Ionescu, pentru rolul Gomez Addams din spectacolul „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti
• Sorin Leoveanu, pentru rolul Barry Champlain din spectacolul „Radio” de Eric Bogosian, regia Bobi Pricop la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova
• Marius Turdeanu, pentru rolul George din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Cea mai bună actriţă în rol secundar:

• Puşa Darie, pentru rolul Mama din spectacolul „Dansul Delhi” de Ivan Vîrîpaev, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi
• Elena Popa, pentru rolurile din spectacolul „Dragonul de aur” de Roland Schimmelfenning, regia Catinca Drăgănescu la Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe
• Alina Rotaru, pentru rolul Madame de Tourvel din spectacolul „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti

Cel mai bun actor în rol secundar:

• Andrei Cătălin, pentru rolurile din spectacolul „Emisie: Titanic Vals”, după Tudor Mușatescu, regia Matei Lucaci-Grunberg la Teatrul „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea
• Cristian Grosu, pentru rolul Caliban din spectacolul „Furtuna” de William Shakespeare, regia Gábor Tompa la Teatrul Naţional Cluj-Napoca 
• Răzvan Vicoveanu, pentru rolul Joshua din spectacolul „Creştini” de Lucas Hnath, regia Radu Iacoban la Teatrul „Regina Maria” Oradea

Debut:

• Andrei Chifu, pentru rolul El din spectacolul „Casa de pe graniţă” de Sławomir Mrožek, un spectacol de Ada Lupu Hausvater la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara
• Tamás Jakab, pentru rolul George Gibbs din spectacolul „Oraşul nostru” de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc
• Constantin Radu Tudosie, pentru regia spectacolului „A douăsprezecea noapte” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic:

• „Hamlet” de William Shakespeare, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu, producție a Societății Române de Radiodifuziune

• „Jos comunismul – joc pe calculator de strategie şi RPG” de Ema Stere,  regia artistică Attila Vizauer, producție a Societății Române de Radiodifuziune
• „Frumoasa adormită şi trezită” de Alexandra Ares, regia artistică Diana Mihailopol, producție a Societății Române de Radiodifuziune

Cel mai bun spectacol de teatru TV:

• „Furtuna” de William Shakespeare, regia Alexandru Lustig, producție a Societății Române de Televiziune și a Fundației Teatru Contemporan
• „Manifest. Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară” de Ruxandra Cesereanu, regia Cornel Mihalache, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)

Premiul pentru critică de teatru:

• Oana Cristea Grigorescu
• Raluca Rădulescu
• Irina Zlotea

Cea mai bună scenografie:

• Carmencita Brojboiu şi András Rancz, pentru scenografia spectacolului „Nora” de Henrik Ibsen, regia Botond Nagy la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
• Cristina Milea, pentru scenografia spectacolului „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti
• Irina Moscu, pentru scenografia spectacolului „Casa cu suricate” de David Drábek, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

UNITER a anunțat și premiile care vor fi acordate anul acesta, în urma deciziei unui juriu format din specialiști. Premiul de Excelență va fi acordat Festivalului Național de Teatru, organizat de UNITER.

Premiul pentru întreaga activitate actriță: RODICA MANDACHE

Premiul pentru întreaga activitate actor: MIRCEA RUSU

Premiul pentru întreaga activitate regie: DRAGOȘ GALGOȚIU

Premiul pentru întreaga activitate scenografie: CONSTANTIN CIUBOTARIU

Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală: MYA LIONTESCU

PREMII SPECIALE

Premiul special pentru promovarea teatrului-dans: LINOTIP – CENTRU INDEPENDENT COREGRAFIC

Premiul special pentru teatru de păpuși și marionete: FESTIVALUL „PUPPETS OCCUPY STREET” / „PĂPUȘILE OCUPĂ STRADA”, EDIȚIA 2019 cu tema „Evoluție prin Revoluție” organizat de Teatrul pentru copii și tineret Colibri Craiova

Premiu special pentru video mapping: ANDREI COZLAC

Premiul special pentru o activitate de șase decenii în editarea cărții de teatru: VIORICA MATEI

Premiul special pentru machiaj de scenă: MINELA POPA

Premiul Președintelui: TEATRUL NAȚIONAL „MARIN SORESCU” DIN CRAIOVA pentru 170 de ani de istorie în teatrul românesc

The post Lista completă a nominalizărilor la Premiile UNITER 2020 appeared first on Cultura la dubă.