Pe 18 mai are loc cea de-a 20-a ediție a Nopții Muzeelor în România, iar ea va fi marcată de cel mai vizibil protest al muzeelor din ultimii 20 de ani. Nemulțumite de inechitățile salariale, mai multe muzee importante au anunțat că se retrag de pe lista participanților la Noaptea Muzeelor. Printre acestea se numără Muzeul Național “Grigore Antipa”, unul dintre cele mai vizitate în fiecare an, Muzeul Municipiului București și Muzeul Național de Istorie a României.

“Sistemul de salarizare actual reprezintă o amenințare extrem de severă la adresa procesului de management al unui muzeu. Dacă vrem să avem în continuare muzee funcționale, trebuie găsită o soluție pentru creșterea nivelului de salarizare în muzeele care au fost uitate până acum. Ministerul Culturii a înțeles de la început acest lucru și a propus ordonanța de creștere salarială. Trebuie doar ca restul Guvernului să înțeleagă.

Mulțumim foarte mult publicului nostru pentru că ne apreciază atât, lucru pe care îl vedem din numărul mare de vizitatori care ne trec pragul: aproape 600.000 de persoane ne-au vizitat muzeul în 2023, acesta fiind cel mai mare număr de vizitatori în cursul unui an, de la înființarea acestei instituții.”, a transmis conducerea Muzeului Antipa într-un comunicat de presă.

Actualul sistem de salarizare permite mai multe inechități, potrivit documentelor fiscale din martie 2024. De exemplu, un restaurator cu studii de specialitate poate câștiga la fel ca un șofer – aproximativ 5000 de lei. De asemenea, instituțiile din subordinea Ministerului Culturii au salarii mai mici pe același post de specialitate decât cele din subordinea Ministerului Educației.

Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor susține demersul muzeelor care au decis să nu participe la Noaptea Muzeelor: “Noaptea Muzeelor se derulează în afara orelor de program şi se bazează pe participarea voluntară a personalului din instituţiile muzeale, demersul colegilor din domeniu este cu atât mai legitim.”

Premierul Marcel Ciolacu a reacționat azi în conferință de presă : “Și eu sunt nemulțumit de foarte multe lucruri, dar nu mi-a trecut prin cap să boicotez niște copii să viziteze muzeele. in punctul meu de vedere, o să fac un apel la dânșii să își facă serviciul pentru care sunt angajați… Și, prin dialog, deja am început discuțiile cu doamna ministru, cu domnul ministru al Finanțelor (n.red. Marcel Boloș)… Dar la un asemenea șantaj eu nu voi răspunde”.

Lista muzeelor care se retrag de la eveniment este în continuă actualizare.

“Avem un număr de muzee care, deși s-au înscris la Noaptea Muzeelor 2024, se retrag din eveniment în semn de solidaritate cu revendicările angajaților din comunitate. Vă rugăm să ne expediați un email la noaptea_muzeelor@yahoo.com pentru a solicita scoaterea din programul oficial care este deja afișat pe website-ul www.noapteamuzeelor.org.

Astfel, vom putea evita neplăcerile și dezamăgirile justificate pe care le pricinuim publicului, dar și cauzei. Lista finală a acestor muzee retrase din eveniment o vom anunța vineri, 17 mai 2024, din respect pentru publicul nostru.” au transmis organizatorii Nopții Muzeelor.

The post “Noaptea muzeelor” fără marile muzee. Instituțiile de cultură protestează față de inechitățile salariale appeared first on Cultura la dubă.

Rețeaua Națională a Muzeelor din România, organizatorul Nopții Muzeelor în România, a anunțat azi un nou proiect – ”Noaptea Muzeelor la Sate” sau ”Nocturna Rurală”.

Potrivit rețelei, “prima ediție ar urma să aibă loc în 2023, probabil în luna septembrie, și se va adresa exclusiv muzeelor, colecțiilor și caselor memoriale localizate în comune și sate din România, unele aflate în subordinea unor instituții publice (complexe muzeale, muzee județene etc.) sau altele provenite din mediul privat sau non-guvernamental.

Ediția va fi derulată în parteneriat cu organizații active în valorificarea patrimoniului cultural rural, care au dezvoltat proiecte în beneficiul muzeelor de la sate.

În principiu, desfășurătorul evenimentului va păstra logica de promovare și de reprezentare pe care RNMR o practică cu ocazia Nopții Muzeelor.

Muzeele membre ale RNMR, și nu numai, care dețin case memoriale sau muzee în zonele rurale sunt rugate să participe cu toate aceste entități muzeale la prima ediție pentru a asigura succesul proiectului încă din faza de debut.

Nu există restricții pentru aceste muzee de a participa și la ediția clasică a Nopții Muzeelor din luna mai.

Ideea acestui proiect este de a dinamiza și de a valorifica colecțiile muzeelor din mediul rural și de a le face cunoscute mult mai bine publicului larg.

De asemenea, urmărim crearea unor obișnuințe culturale care să contribuie la creșterea gradului de atractivitate turistică a mediului rural. Sunt multe asemenea entități muzeale active în lumea comunelor și a satelor din România despre care, din păcate, nu a auzit nimeni.”, au transmis organizatorii.

The post Noaptea Muzeelor la Sate va avea loc pentru prima dată în 2023 appeared first on Cultura la dubă.

Noaptea Muzeelor a reușit și în acest an să atragă un număr impresionant de participanți, în ciuda faptul că, în general, muzeele din România sunt aproape goale.

Atrași de gratuitate, dar și de ideea de a lua parte la un eveniment cultural de amploare, peste 320.000 de români au vizitat spațiile culturale deschise, iar cifra reprezintă momentan doar 123 din 260 de obiective care au raportat numărul de vizitatori.

În București s-a înregistrat un număr de 83.409 de vizitatori la doar 35 din cele 64 spații activate de Noaptea Muzeelor, astfel încât cifra finală va fi mult mai mare.

Iată câteva dintre raportările din București:

• Muzeul Național de Geologie – 17.195 de vizitatori
• Arcul de Triumf – 11.000 de vizitatori
• Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – 7.851 de vizitatori
• Muzeul Național al Țăranului Român – peste 6.000 de vizitatori
• Muzeele Municipiului București – 9.323 de vizitatori
• Muzeul Național al Literaturii Române + casele memoriale din subordine – 6.700 de vizitatori.

Potrivit Rețelei Naționale a Muzeelor din România, organizator al evenimentului, în Iași s-a înregistrat a doua cea mai mare prezență din partea publicului, după București, cu 34.647 de vizitatori înregistrați pentru toate muzeele din administrarea Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, 13.082 de vizitatori pentru cele ale Muzeului Literaturii Române din Iași și 18.847 de vizitatori pentru cele ale Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași.

În Cluj-Napoca, o prezență impresionantă de vizitatori s-a înregistrat la Muzeul de Artă (16.800), la fel și la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei (5.447).

Un record și o prezență supriză în topul vizitării s-a înregistrat în jud. Neamț, acolo unde cele 14 muzee ale Complexului Muzeal de aici au raportat o cifră de vizitare de 35.000 de persoane.

La Suceava, cele 5 obiective ale Muzeului Bucovinei s-au bucurat de prezența a 13.909 vizitatori. În județul Dâmbovița, muzeele administrate de Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” au fost vizitate de 10.738 de vizitatori.

Muzeul ASTRA din Sibiu, singurul muzeu participant din acest oraș, a raportat o rată de vizitare de 11.311 de persoane, fiind constant unul dintre cele mai vizitate obiective muzeale din țară cu ocazia Nopții Muzeelor și nu numai.

“A fost pentru prima oară când biletele emise în regim de gratuitate au fost epuizate în 2 – 3 ore în multe situații din țară, iar acest lucru a îngreunat sistemul de numărare și de înregistrare a vizitatorilor, motiv pentru care suntem convinși că ratele de vizitare au fost mai mari decât cele raportate de multe muzee.”, au transmis organizatorii.

Ediția a 18-a este prima de acest gen finanțată exclusiv de către Rețeaua Națională a Muzeelor din România. Noaptea Muzeelor nu a dispus niciodată de sprijinul statului român, susține Rețeaua Muzeelor.

The post Peste 320.000 de vizitatori au participat la Noaptea Muzeelor în România appeared first on Cultura la dubă.

Noaptea Muzeelor 2022 începe azi cu un număr record de instituții culturale participante. La nivel național 170 de obiective – muzee, galerii, biblioteci, case memoriale, cinematografe – vor fi deschise publicului.

În București sunt disponibile nu mai puțin de 63 de obiective.

Iată câteva dintre acestea:

Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul va fi deschis în intervalul orar 18:00 – 01.00, ultimul acces fiind permis la 00:15. În acest interval orar accesul publicului va fi gratuit și se va face prin intrarea principală din Calea Victoriei nr. 12.

Programul activităților este următorul:

Ateliere educative și de creație (în intervalul orar 18:30 – 21:00, în spațiul expoziției Copia Columnei lui Traian)

–   Simboluri ale strămoșilor noștri- steagul dacic, sub îndrumarea desenatorilor artistici ai muzeului

–  Povestea Gânditorului, în benzi desenate, sub îndrumarea autorului și profesorului de benzi desenate, Mihai Grăjdeanu

Ghidaje tematice și ateliere în cadrul expoziției Muzeul Jucăriilor, susținute pe tot parcursul serii de membrii Asociației Muzeul Jucăriilor

Re-enactment (în intervalul orar 19:00 – 00:00, în spațiul expozițiilor Copia Columnei lui Traian și Lapidarium) – demonstrație de ateliere și prezentări de vestimentație, armament și echipament specific dacilor și romanilor, realizate de membrii Asociației Terra Dacica Aeterna – Filiala București

Reprezentații artistice

–  19:00 – 19:30 – Muzica Militară Reprezentativă a Jandarmeriei Române, concert susținut de Fanfara Jandarmeriei Române, dirijor, locotenent-colonel Preda George Dan  (pe terasa muzeului)

–  22:00 – 22:30  – Metamorphosis, moment artistic susținut de Trupa Etherium – artiștii Flavia și Taisuke Sasaki – , în care muzica clasică se metamorfozează prin euritmie (în spațiul expoziției Lapidarium)

–  Micro-expoziție de uniforme istorice ale Jandarmeriei Române (sf. sec. XIX-înc. sec. XX)

Muzeul Theodor Aman

• vizitarea expoziției permanente
• recitaluri de jazz și muzică clasică
• program 18.00 – 24.00

Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu

• observații astronomice 
• program 18.00 – 24.00

Teatrul Țăndărică

• prezentarea interactivă a păpușilor de la Teatrul Țăndărică unde vizitatorii pot vedea, printre altele, cum, dintr-o bucată de lemn, se realizează o păpușă sau o marionetă

Muzeul Național al Literaturii Române

• concert Sarmalele Reci
• invitatul de la miezul nopții va fi Florin Piersic Jr.
• vânătoare de obiecte pentru copii

Primăria Capitalei

• 9 expoziții
• o proiecție cu filme istorice din arhiva Muzeul Municipiului București
• o instalație video despre București
• vizitarea sediului PMB

Linie specială de transport public pentru Noaptea Muzeelor

Pentru a veni în întâmpinarea bucureştenilor şi turiştilor, special pentru acest eveniment, Primăria Capitalei, prin TPBI şi STB, a înfiinţat linia specială de transport public, 362 – care va funcţiona în noaptea de 14 mai, pe traseul Piaţa Presei, Arcul de Triumf, Piaţa Romană, Bd. Nicolae Bălcescu, Piaţa Unirii (conform hărţii ataşate) de la 19.00 până la 20.00.

În Noaptea Muzeelor vor putea fi vizitate 22 de instituții de cultură aflate în administrarea Primăriei Capitalei: Teatrul Țăndărică, Muzeul Municipiului București, Muzeul George Severeanu, Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul Theodor Aman, Muzeul Victor Babeș, Muzeul Fredric Storck și Cecilia Cuțescu Storck, Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu, Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei, Casa Artelor Dinu Lipatti, Muzeul Național al Literaturii Române, Casa Memorială Tudor Arghezi-Mărțișor, Casa Memorială George și Agatha Bacovia, Casa memorială Ion Minulescu și Claudia Millian, Casa Memorială Liviu și Fanny Rebreanu, Casa Memorială Anton Pann, Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Opera Comică pentru Copii, ARCUB și Primăria Municipiului București.  

Programul complet al Nopții Muzeelor poate fi consultat AICI.

Noaptea Muzeelor este un eveniment european desfășurat la nivel internațional si aflat anul acesta la a 18-a ediție.

The post Noaptea Muzeelor are loc azi în 170 de obiective culturale din țară appeared first on Cultura la dubă.

Chiar și așa, știrea redeschiderii muzeelor s-a răspândit fără clarificări. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a declarat ulterior că se vor redeschide doar muzeele care pot acorda bani din buget pentru achiziționarea de dezinfectanți și materiale necesare pentru protejarea publicului. Altfel, Ministerul Culturii nu va aloca bani special pentru asta. Așa că muzeele mai sărace vor rămâne închise și, din lipsa plătitorilor de bilete, vor sărăci și mai mult.

Dragoș Neamu este organizatorul Nopții Muzeelor în România, directorul de proiecte culturale și relații internaționale al Rețelei Naționale a Muzeelor și membru al Rețelei Europene a Muzeelor. Am stat de vorbă cu el pentru a înțelege mai bine care sunt cauzele percepției negative pe care românii o au asupra muzeelor, de ce multe dintre ele refuză schimbarea și la ce să ne așteptăm după 15 mai.

Dragoș, din ce cauză crezi că au apărut toate glumele legate de deschiderea muzeeelor, începând cu 15 mai? Mă refer la acest val de ironie care arată că oamenii oricum nu mergeau la muzee.

Da, e adevărat. Glumele cred că au apărut din conștiința colectivă, în sensul în care există o percepție nu tocmai pozitivă asupra muzeelor. Dacă ne uităm pe indicele de vizitare, el este foarte scăzut, raportat la țările din Europa. Dar raportat la barometrul de consum cultural este încă cel mai ridicat, legat de preferințele publicului cu privire la instituțiile de cultură din România.

Dar sunt atâtea probleme pe care le avem, care de multe ori ne fac neatractivi în rândul oamenilor și de aici toate glumele și anticipările că nu vor fi așa de vizitate muzeele, încât s-o lăsăm mai ușor cu restricțiile și cu stresul ăsta pentru că nu prea vor fi așa de aplicabile.

Totuși, eu sunt convins că unele muzee vor fi foarte vizitate.

“În prima săptămână probabil va fi o cerere foarte mare, după care s-ar putea să întervină dezinteresul sau nevoia de alte oportunități.”

Dragoș Neamu, Rețeaua Națională a Muzeelor

Cum ar fi?

În primul rând, le-aș lua pe cele care sunt pe primele 3 locuri în ierarhia oficială: Muzeul Astra, Castelul Bran și Antipa. Ele cu siguranță va trebui să se pregătească sufletește.

Acum se preconizează că oamenii, după atâta izolare, au chef să consume cultură și chiar și dintre cei care nu o fac în mod normal.

Am văzut că la începutul izolării, toată lumea se bucura că există muzee virtuale. Crezi că s-a schimbat atitudinea în perioada asta și oamenii și-au dat seama ce aveau și ce au pierdut?

Nu știu, nu cred neapărat. Mă bazez pe o analiză făcută pe această perioadă de izolare, asupra indicelui de consum cultural online. În dreptul muzeelor s-a observat că după vreo 4 zile, la începutul izolării, în care lumea a accesat nebun tot ce înseamnă muzee, tururi virtuale, povești despre artefacte, după 4 zile această curbă de interes s-a prăbușit.

Deci dacă mă raportez la acest lucru, poate că în realitate, în oglindă, se va întâmpla la fel. Primele 4-7 zile, prima săptămână probabil va fi o cerere foarte mare, după care s-ar putea să întervină dezinteresul sau nevoia de alte oportunități.

A fost tot timpul o dilemă, o întrebare: de ce la Noaptea Muzeelor sunt zeci de mii de oameni care stau la cozi ca să intre la muzee și în restul timpului nu sunt? Doar pentru că este gratuit sau datorită sentimentului de socializare?

Din sondajele pe care le-am făcut ideea că oamenii merg pentru gratuitate a ieșit undeva pe locul 4 în clasamentul nostru. Pe primul loc a ieșit interesul și plăcerea de a vizita muzee în grup, ca oportunitate de socializare faină, fină, elegantă, pe care nu o ai în mod normal. Iar pe locul 2 – programul.

Oamenii ar avea posibilitatea să meargă la muzeu în timpul săptămânii după programul de la birou, care coincide cu momentul închiderii muzeelor.

Care crezi că este principalul motiv pentru care managerii de muzee nu ies din programul obișnuit și nu fac evenimente speciale ca să atragă publicul? Cei mai mulți dintre ei…sunt, totuși, unii care o fac.

Unii fac, într-adevăr, și maximum de interes și creativitate se dă cu ocazia Nopții Muzeelor, tocmai pentru că e un eveniment special. Dar de ce nu fac în mod normal? Pentru că, de cele mai multe ori, bugetele muzeelor sunt bugete de subzistență. 90% dintre muzee trăiesc pe un buget care asigură salariile angajaților în condiții excepționale. Nu mai sunt bani de inovații.

Dar îți dau un exemplu. Când tu ai fost manager interimar la MNAR, ați avut un eveniment cu curtea Palatului Regal deschisă. A costat mai mult?

Nu a costat mai mult. Urma să spun și partea a doua, că mai ține și de viziune, de disponibilitatea managerilor de a găsi soluții ingenioase și creative pe resurse limitate. Mai ține, în cazul meu, și de pofta aceea a unei experiențe profesionale noi în care mă aflam, nu eram rutinat de absolut nimic.

La urma urmei, este o poveste între managementul clasic și managementul vizionar, antreprenorial, pe care unii îl au, alții nu.

“Oamenii din domeniu acceptă aceste ilegalități pentru că nu sunt obișnuiți să-și ceară drepturile.”

Cât de mult crezi că este afectată starea muzeelor din România de legea privind managementul instituțiilor publice de cultură?

Este afectată într-un mod decisiv, structural.

Și mai e și acel obicei de a ține manageri interimari pentru câțiva ani.

Sigur, nu e numai asta, acela e un obicei ilegal, să ne înțelegem. Nu este un obicei pe care un anumit vid legislativ îl permite, nu. Aici este un exemplu de ilegalitate gravă, pe care fiecare ordonator de credite și- asumă și va răspunde, dacă va fi tras la răspundere pentru asta.

Păi și de ce oamenii din domeniu acceptă aceste ilegalități?

Oamenii din domeniu acceptă aceste ilegalități pentru că nu sunt obișnuiți să-și ceară drepturile, nu sunt obișnuiți să apeleze la asociațiile profesionale care le apără interesele, nu sunt organizați în sindicate foarte puternice pentru că e o comunitate mică, legea de înființare a sindicatelor e destul de complicată. În general, nu există o voce recunoscută unitar de către comunitate, ci doar parțial. Este Rețeaua Muzeelor, mai sunt și alte asociații care fragmentează toată această inițiativă în apărarea intereselor legitime ale comunității, în semnalarea abuzurilor care există.

Dar care este miza acestor interimate numite? Că nu sunt așa mulți bani la bugetele muzeelor, pot fi ei sustrași cumva?

De multe ori, în muzee, interesele politice sunt foarte puternice pentru că muzeele devin spațiu în care sunt servite anumite mesaje privind aportul pe care l-au avut unele persoane dintr-un anumit eșalon politic. Pe de altă parte, interimatele acestea nu îți oferă foarte multe plaje de manifestare. Profiți, într-adevăr, în calitatea de manager al unor muzee mari.

Acum, să fim înțeleși. Muzeele, dacă sunt abordate managerial, așa cum sunt recomandările pentru vremurile în care trăim, pot deveni adevărate generatoare de dezvoltare economică, turistică, de regenerare urbană. Sunt unele muzee care devin marca orașului. Spui Paris, spui Luvru.

“Toate instituțiile, nu numai muzeele, iau chipul și asemănarea managerului. Muzeul Satului, dacă ai avea capacitatea să te întorci cu 30 de ani înapoi, vezi că nu există nicio diferență.”

Dacă ar fi să ne dai un exemplu pozitiv de muzeu din România, care a reuși să iasă din tipare și să atragă mai mulți vizitatori, care ar fi acela și cum a reușit?

Singurul muzeu care a reușit asta și se poate compara cu muzee din lume este Muzeul Astra din Sibiu. Este un muzeu care a făcut o trecere evidentă de la un management clasic la unul antreprenorial, în sensul în care chiar a generat idei de afaceri, pornind de la valorificarea colecției acestui muzeu.

Îți pot da un exemplu concret: oferirea de tipare de construcții dezvoltatorilor imobiliari sau proprietarilor care vor să își construiască case după metode tradiționale.

De ce nu vedem același tip de evoluție la Muzeul Satului din București?

Pentru că toate instituțiile, nu numai muzeele, iau chipul și asemănarea managerului. Muzeul Satului, dacă ai avea capacitatea să te întorci cu 30 de ani înapoi, vezi că nu există nicio diferență. Este, în continuare, un muzeu frumos, îngrijit, e ca o gospodărie țărănească foarte fistichie, cu pisici, cu căței, cu purcei, dar care nu este altceva decât o extensie a Parcului Herăstrău. Este un loc de promenadă.

Este un muzeu încremenit într-o frumusețe întreținută, de tip promenadă, nu ai nimic interactiv, nu poți să experimentezi absolut nimic, nu poți să atingi mai nimic.

Tu ai luptat mulți ani pentru soarta muzeelor din România, dar ai ales să pleci în Belgia. De ce ai făcut-o?

Am plecat în Belgia pentru că m-am gândit la viitorul copiilor mei. Dar niciodată nu m-am desprins de proiectele din România, sunt în continuare conectat, chiar dacă m-am mutat la 2000 de km, toată activitatea mea profesională se concentrează numai în jurul muzeelor, de la a le reprezenta sau a le oferi proiecte de dezvoltare, dar și din postura nouă, de om care contribuie la înființarea de muzee.

The post “Glumele despre redeschiderea muzeelor au apărut din conștiința colectivă, indicele de vizitare este foarte scăzut.” – Dragoș Neamu, Rețeaua Națională a Muzeelor appeared first on Cultura la dubă.