Cultura la dubă a dezvăluit la începutul lunii martie că manuscrisele marelui compozitor Enescu sunt depozitate în containere ținute în aer liber, care nu îndeplinesc normele prevăzute de lege. Informațiile prezentate în investigația Cultura la dubă au fost confirmate ulterior de două comisii ale Ministerului Culturii – cea de specialiști și cea a Corpului de Control.

În continuare manuscrisele se află în containere, alături de alte bunuri de tezaur.

UPDATE: Noul manager interimar al Muzeului Enescu este Bogdan Tănăsescu, de profesie arheolog, consilier onorific al ministrului Culturii, Andras Demeter.

***

Potrivit Raportului Corpului de Control “Conducerea instituției avea cunoștință de câțiva ani că va trebui să mute patrimoniul mobil din interiorul palatului, însă nu a existat un plan de mutare formalizat la nivelul instituției.”

Pe de altă parte, deși condițiile de depozitare erau stabilite încă din vara lui 2021, la o ședință a Consiliului de Administrație, decizia fiind luată chiar în prezența unui reprezentant al Ministerului Culturii, în tot acest timp Cristina Andrei a fost evaluată anual cu peste 9.

Între timp, la containere au apărut găuri în podele, probleme de control al umidității, infiltrații de aer și de apă, găuri în podele, probleme cu unul dintre aerele confiționate. Conducerea nu a informat Ministerul Culturii cu privire la situațiile apărute, potrivit Corpului de Control.

“Conducerea MNGE nu a prezentat dovezi privind solicitarea de sprijin inter-instituțional pentru găsirea unor spații adecvate, optând direct pentru închirierea unor containere care nu oferă garanții de microclimat comparabile cu depozitele muzeale standard.“ – se arată în raport

Totodată, Corpul de Control al Ministerului Culturii a susținut în raport că directoarea nu a ținut cont de sfaturile specialiștilor muzeului – “Ignorarea Consiliului Științific sub pretextul lipsei de competență a membrilor săi – numiți chiar de conducerea muzeului – constituie o recunoaștere a managementului defectuos al resurselor de specialitate.”

Ministerul Culturii urmează să anunțe azi un manager interimar și să organizeze ulterior un concurs de management. Totodată, ministerul a transmis într-un comunicat de presă că va reîncepe lucrările de consolidare a Palatului Cantacuzino.

“La Muzeul Național „George Enescu” au fost executate până în prezent aproximativ 25% din lucrările prevăzute. Contractul de execuție nu a mai fost prelungit după anul 2024, ca urmare a intrării în insolvență a antreprenorului.

Pentru continuarea investiției, Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2025, procedura de achiziție pentru serviciile de proiectare, execuția restului de lucrări și asistența tehnică din partea proiectantului, aferente obiectivului „Muzeul Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”.

La data de 11 iunie 2026, a fost finalizat raportul procedurii de achiziție, iar comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L., în valoare de 10.480.629,97 euro net.” – se arată în comunicatul de presă.

Bogdan Tănăsescu a fost numit manager interimar al Muzeului Enescu

Bogdan Tănăsescu, de profesie arheolog, a fost anunțat azi, într-un comunicat transmis de Ministerul Culturii, în funcția de manager interimar al Muzeului Enescu. Până acum, el era consilierul ministrului Andras Demeter. Bogdan Tănăsescu a candidat recent, fără succes, la concursul de management al Muzeului Național de Istorie a României.

Potrivit siteului Ministerului Culturii, “Bogdan Tănăsescu s-a format ca specialist în arheologia preistorică, participând, încă din anii ’90, la numeroase campanii arheologice desfășurate în țară și în străinătate. Colaborarea sa cu instituții de prestigiu, precum Institutul German de Arheologie – Secțiunea Eurasia, i-a oferit ocazia de a lucra alături de reputați cercetători, printre care și profesorul Svend Hansen, în proiecte de cercetare derulate în regiunea Caucazului (situl Aruchlo, Republica Georgia). Experiența de teren a fost dublată de o preocupare constantă pentru analiza contextuală a descoperirilor, integrându-le într-o perspectivă amplă ce cuprinde spațiul dintre Europa Centrală și Orientul Apropiat.

Interesul pentru noile tehnologii a însoțit permanent activitatea sa profesională. În perioada 2000–2004, în cadrul Ministerului Culturii – CIMEC, a fost printre primii specialiști implicați în utilizarea sistematică a bazelor de date digitale, contribuind la dezvoltarea unor proiecte naționale importante, precum Registrul Arheologic Național (RAN). De atunci, și-a consolidat activitatea în direcția digitizării și digitalizării patrimoniului cultural, domeniu în care continuă să fie activ.

În prezent, Bogdan Tănăsescu colaborează și ca consultant științific (endorser) pentru aplicația Jenni AI, o platformă de inteligență artificială dedicată scrisului asistat. Prin aceasta, sprijină promovarea utilizării tehnologiei în sprijinul cercetării și comunicării academice, contribuind la îmbinarea tradiției umaniste cu instrumentele inovatoare ale erei digitale.”

Disclaimer: Bogdan Tănăsescu nu are nicio relație de rudenie cu autoarea articolului, jurnalista Alexandra Tănăsescu, fiind o simplă coincidență de nume.

REZULTATELE EVALUĂRILOR ANUALE ALE MANAGERILOR INSTITUȚIILOR DE CULTURĂ DIN SUBORDINEA MINISTERULUI CULTURII – ANUL 2025

• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2882/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.01.2025 – 31.12.2025, a managementului doamnei Cristina Liliana Andrei, manager al Muzeului Național „George Enescu” din București este: 6,28;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2856/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada  20.12.2024 – 31.12.2025, a managementului domnului Radu Petrovici, manager al Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” este: 6,57;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2832/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului doamnei Varvara-Cătălina Ștefănescu, manager al Centrului Național al Dansului București este: 8,48;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2843/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului doamnei Daniela Vlădescu, manager al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța este: 6,63;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2829/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Valerii Kavruk, manager al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni este: 9,85;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2830/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului doamnei Paulina Popoiu, manager al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” este: 9,95;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2823/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Narcis Dorin Ion, manager al Muzeului Național „Peleș” este: 9,85;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2824/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului doamnei Maria-Cristina Toma, manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi este: 9,91;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2825/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Felix-Florin Marcu, manager al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca este: 9,86;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2768/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Marin Cazacu, manager al Filarmonicii „George Enescu” este: 9,51;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2757/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Călin Corneliu Dan, manager al Muzeului Național de Artă Contemporană al României este: 9,77;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2758/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Luis-Ovidiu Popa, manager al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este: 9,85;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2767/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Daniel Nicolae Jinga, manager al Operei Naționale București este: 9,16;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2795/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Florin Estefan, manager al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca este: 6,95;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2759/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Virgil-Ștefan Nițulescu, manager al Muzeului Național al Țăranului Român din București este: 9,85;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2769/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Gabor Tompa, manager al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca este: 9,72;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2796/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Valeriu-Cristian Hadji-Culea, manager al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași este: 9,52;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2797/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Mihai-Petre Măniuțiu, manager al Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca este: 9,63;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2770/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Alexandru Boureanu, manager al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova este: 9,65;

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}.

The post Cristina Andrei, directoarea Muzeului Enescu, a fost demisă în urma evaluării anuale appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a sesizat Parchetul cu privire la distrugerea unei piese de tezaur – biroul, iar raportul va sta la baza evaluării anuale a managerului Cristina Andrei. De asemenea, raportul constată că directoarea a continuat să intimideze și să hărțuiască conservatoarea muzeului, Nella Modrea, care a dezvăluit public, ulterior anchetei Cultura la dubă, mai multe nereguli care s-au dovedit a fi adevărate.

De asemenea, raportul confirmă că reprezentantul Ministerului Culturii în Consiliul de Administrație al muzeului a fost prezent la ședința în care a fost decisă mutarea patrimoniului în containere.

Ministrul Andras Demeter a lăsat de înțeles că patrimoniul va fi mutat din containere, dar acesta susține că procesul este mai complex și nu poate spune momentan când și unde va fi mutat.

Principalele concluzii ale raportului:

• Muzeul Național “George Enescu” la nivelul secție București are în gestiune un număr de 36 de bunuri culturale mobile clasate în categoria TEZAUR a patrimoniului cultural național mobil, și un număr de 608 bunuri culturale mobile clasate în categoria FOND a patrimoniului cultural național mobil, conform documentelor prezentate comisiei.

• Decizia de mutare a bunurilor culturale mobile aflate în patrimoniul Muzeului secția din București a fost luată urmare unei consultări a reprezentanților instituției, inclusiv a unora din specialiștii muzeului și a discuțiilor din cadrul ședinței Consiliului de Administrație din 5 august 2021.

• Conducerea MNGE nu a prezentat dovezi privind solicitarea de sprijin inter-instituțional pentru găsirea unor spații adecvate, optând direct pentru închirierea unor containere care nu oferă garanții de microclimat comparabile cu depozitele muzeale standard.

• Din analiza Procesului verbal încheiat în data de 5 august 2021 în ședința de lucru a Consiliului de Administrație la care au participat managerul, directorul, consilierul de achiziții, contabilul șef, seful de secție Tescani (interimar), MC, – referent RU, șef secție Sinaia, și ca invitați muzeograf, conservator și economist au fost reținute înscrierile referitoare la faptul că asigurarea patrimoniului se va face în containere speciale cu climă care vor fi amplasate în curtea imobilului. – se vor folosi spații disponibile de la Sinaia și Tescani, unde se vor depozita alte bunuri culturale. La ședința de Consiliu de administrație din data de 5 august 2021 nu s-au discutat aspecte legate de specificațiile tehnice ale containerelor.

• Procesul verbal nu cuprinde specificări privind inoportunitatea soluției de depozitare a patrimoniului în containere speciale cu climă sau critici cu privire la această soluție de depozitare și nici specificări cu privire la modalitatea de deținere a containerelor, respectiv achiziția sau închirierea containerelor. De asemenea, acesta nu cuprinde referiri legate de modul și locul de amplasare ulterioară a containerelor sau despre specificațiile tehnice pe care ar trebui să le îndeplinească aceste containere.

• Conducerea instituției avea cunoștință de câțiva ani că va trebui să mute patrimoniul mobil din interiorul palatului, însă nu a existat un plan de mutare formalizat la nivelul instituției.

• Problema depozitării bunurilor culturale mobile în containere nu a fost supusă consultării Consiliului Științific al Muzeului Național “George Enescu”, pe motiv că membrii acestui organism sunt muzicologi și nu specialiști din muzee. Printre atribuțiile principale ale Consiliului Științific se regăsește și cea cu privire la examinarea periodică a stării colecțiilor și formularea de aprecieri și propuneri. Structura actuală a Consiliului Științific, formată din muzicologi și cadre didactice, nu acoperă funcțiile fundamentale ale unui muzeu (conservare, restaurare, gestionare patrimoniu). Ignorarea Consiliului Științific sub pretextul lipsei de competență a membrilor săi – numiți chiar de conducerea muzeului – constituie o recunoaștere a managementului defectuos al resurselor de specialitate.

• Conservatorul gestionar a arătat conducerii instituției prin adresa nr. 3773/18.11.2021 că “noile spații de depozitare (containere) nu îndeplinesc condiții optime, conform normelor de conservare,.. însă spații create la acest moment oferă condiții minime de păstrare, de conservare și chiar de securitate.” Potrivit prevederilor art 23 alin. (1) litera a) din Legea nr. 182/2000, (1)Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile clasate au următoarele obligaţii: a) să asigure cele mai bune condiţii de păstrare, conservare şi, după caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora”;

• Oferta legată de închirierea containerelor este anterioară ședinței Consiliului de Administrație din 5 august 2021 când a fost discutată mutarea bunurilor culturale mobile în containere. Totodată, nu rezultă din procesul-verbal al ședinței CA dacă oferta a fost pusă la dispoziția participanților și dacă au fost discutate toate condițiile ofertei, respectiv containerele trebuie așezate pe o suprafață plană și fermă. (n.r. Cultura la dubă a scris despre asta AICI). Nu rezultă din vreun document dacă au fost solicitate și alte oferte.

• Compartimentul de specialitate nu a fost consultat cu privire la specificațiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească containerele.

• O parte din containere (2) nu au fost amplasate integral pe o bază betonată deși aceasta reprezenta o condiție din oferta furnizorului.

• Persoana semnatara, deși a avizat Nota justificativă nr. 1259/12.08.2025 care semnala „multiple deficiențe” ale containerelor, a continuat să întocmească referate de necesitate pentru închirierea acelorași unități considerate neconforme.

• Până la data de 30.04.2026, MNGE va ajunge să plătească pentru închirierea celor 6 containere – 25.10.2021 – 30.04.2026 o sumă de aproximativ 539.628 lei; Nu a fost pusă la dispoziția comisiei de control vreo inițiativă din partea muzeului pentru a încerca să achiziționeze containere, în locul închirierii acestora.

• Conducerea muzeului nu a realizat un calcul de eficiență (închiriere vs cumpărare) în momentul în care a devenit evident că va fi depășit termenul de 2 ani. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI)

• Nu au fost identificate documente care să ateste că, la nivelul conducerii, s-a pus problema schimbării unităților de depozitare sau a achiziționării unora noi, după perioada de 2 ani.

• Conducerea muzeului nu a solicitat bani pentru investiții în vederea achiziționării de containere proprii. Această pasivitate a blocat instituția într-un ciclu de închirieri costisitoare și prelungiri succesive prin acte adiționale sau achiziții directe fragmentate.

• În data de 10 iulie 2024, în urma unei furtuni, un arbore din curte a căzut pe containerul nr. 1, deformând containerul la locul impactului – rama superioară – și afectând aerul condiționat din interior (….) care s-a deplasat de pe poziția inițială, iar condensul s-a scurs în interior. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI.) Din documentele puse la dispoziția comisiei de control nu rezultă preocuparea conducerii, la acea data, cu privire la restul arborilor din perimetrul containerelor.

• În data de 30.07.2025, s-a transmis un email către conducerea muzeului cu privire la un castan care se sprijină de containerul nr. 4, atașând poze în acest sens.

• Amplasarea containerelor pentru depozitarea patrimoniului s-a realizat fără o expertiză prealabilă a vegetației dendrologice din proximitate, ignorând riscul de prăbușire a arborilor maturi asupra containerelor.

• Conducerea instituției a acționat exclusiv la sesizările personalului de execuție, neexistând un plan de inspecție periodică a siguranței zonei de depozitare.

• Mutarea patrimoniului într-un mediu cu risc ridicat (containere sub arbori) fără o expertiză prealabilă apreciem că reprezintă o neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile.

• Din verificările ulterioare au rezultat următoarele aspecte punctuale: problemele legate de depozitarea patrimoniului în containere au apărut încă de la început. Din cauza greutății, rafturile au fisurat podeaua unui container și a fost necesară montarea unor scânduri de lemn pentru a mări capacitatea portantă a podelei. Au existat situații de pătrundere a apei în dreptul ușii de intrare la unul dintre depozite.
• Aspecte prezentate de reprezentanții instituției controlate arată că în timp au apărut o serie de probleme legate de funcționalitatea containerelor: nefuncționarea unor aere condiționate, remediată ulterior; lipsa de planeitate în timp a locului pe care au fost depozitate containerele; scurgeri de apă în interiorul containerelor de la un aer condiționat urmare a prăbușirii unui copac pe unul dintre containere; existența unor lufturi între pereții containerelor care favorizează pătrunderea aerului; nemenținerea unei bune izolări termice; apariția condensului la o fereastră a unuia dintre containere. A fost prezentată comisiei de control situația existenței și în prezent a unor deficiențe în ceea ce privește funcționalitatea unora din aceste containere care nu asigură o bună izolare termică, condiție a unei temperaturi constante.

• În data de 26.01.2026, a fost încheiat Procesul verbal de predare-primire (…) a 6 bucăți containere echipate cu unități de aer condiționat, în prezența reprezentanților muzeului (procesul-verbal a fost semnat de șef serviciu patrimoniu). În urma inspecției realizate de cele 3 părți, au fost constatate o serie de deficiențe la containere, astfel:

• În containerele utilizate pentru depozitarea bunurilor culturale mobile nu există aparate de reglare a umidității, respectiv umidificatoare și dezumidificatoare. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI). (Potrivit prevederilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 182/2000 “Instituţiile publice specializate şi nespecializate, cultele, precum şi operatorii economici, care deţin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate, au obligaţia să finanţeze achiziţionarea şi instalarea de sisteme antiefracţie, antiincendiu şi de asigurare a microclimatului pentru protecţia bunurilor culturale mobile.
• Din analiza înregistrărilor termohigrografelor, puse la dispoziție de reprezentanții instituției controlate rezultă existența în timp, în anumite perioade sau la anumite date, a unor fluctuații a valorilor de temperatură și umiditate, inclusiv în afara valorilor prevăzute de normele de conservare și restaurare. Au fost constatate de asemenea situații în care înregistrările termohigrografelor nu conțin date despre U.R. într-un container/depozit chiar timp de aproximativ 11 luni. În același timp au fost situații când temperatura din unele containere s-a situat sub temperatura de 0 grade Celsius timp de câteva zile.

• În ceea ce privește condițiile de climat din containere, din analiza înregistrărilor prezentate rezultă că, în majoritatea cazurilor temperatura s-a situat peste valoarea prevăzută de H.G. nr. 1546/2003, adică peste 18 grade Celsius, respectiv în medie cu 1-3 grade mai mult. În fapt, s-a constatat că unele aere condiționate, din anumite containere, au fost reglate la temperatura de 20, respectiv 22 de grade Celsius.

• Din explicațiile personalului Muzeului lipsa din înregistrările termohigrografelor a valorilor referitoare la temperatură sau U.R. se datorează inclusiv lipsei cernelurilor din penița termohigrografului. În concluzie, containerele nu au un microclimat stabil în permanență, fiind constatate fluctuații.

• Nu au fost respectate în totalitate prevederile art. 13 din H.G. nr. 1546/2003 pentru aprobarea Normelor de conservare și restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, privind organizarea depozitului, care implică obligatoriu parcurgerea unor anumite etape. Ex.: stabilirea modului de așezare a obiectelor prin elaborarea modelului grafic și matematic al modelelor de depozitate, calcularea necesarului de spațiu și proiectarea acestuia, proiectarea mobilierului de depozit.

• Instituția a operat mutarea bunurilor culturale mobile în absența unui document strategic aprobat care să reglementeze etapele, responsabilitățile și condițiile de conservare preventivă. Aceasta constituie o deficiență majoră de planificare și o nerespectare a normelor de conservare specifice muzeelor.

• Comisiei nu i-au fost prezentate situații privind distrugerea unor bunuri culturale mobile clasate. Însă, din informațiile, datele și documentele prezentate comisiei de control, rezultă existența unei degradări a unui bun cultural mobil clasat în Tezaurul patrimoniului cultural național mobil, respectiv a unui Birou de lemn cu blat de piele și intarsii – Emile Galle, pe o suprafață de cca 20 cm., cauzată de scurgerea apei provenită de la aparatul de aer condiționat din containerul de depozitare, conform precizărilor din fișa analitică de conservare.
• În condițiile în care potrivit prevederii art. 82 din Legea 182/2000 „Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare ori distrugerea, din culpă, a unui bun cultural mobil clasat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”, raportul de control va fi transmis parchetului pentru realizarea unor cercetări aprofundate.

 (Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 182/2001 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, Autorităţile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum şi titularii dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil au obligaţia de a le proteja împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora.)

• Obiectele sanitare din baia amplasată la parterul Casei Memoriale “George Enescu” au fost dezasamblate de către personalul S.C. Eldiclau la începutul lucrărilor de consolidare și restaurare, în februarie 2022 și au fost depozitate într-o baracă a executantului până la momentul finalizării lucrărilor de punere în siguranță și conservare a lucrărilor și preluarea acestora de către Muzeul Naţional „George Enescu”, când au fost depozitate în magazia de lemn/OSB construită în timpul execuției lucrărilor și rămasă în folosința muzeului.

• La preluarea lor de către Muzeul Naţional „George Enescu” s-au constatat următoarele: lipsa unui picior al căzii, lipsa unui robinet la bideu și fisurări ale corpului acestuia, fisurarea chiuvetei și lipsa unui robinet, (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI). drept pentru care a fost angajat un evaluator care a stabilit în raportul de evaluare valoarea prejudiciului astfel creat. Acest prejudiciu a fost recuperat. Acestea obiecte urmează să fie restaurate și reamplasate în locația originală, ca parte a proiectului de investiții consolidare, restaurare și reamenajare a Muzeul Național ”George Enescu”.

• În urma discuțiilor cu angajații muzeului ale membrilor echipei de control, precum și din ședințele de Consiliul de administrație din data de 25.02.2026 și data de 03.03.2026, rezultă că la nivelul instituției există o stare tensionată între conducerea muzeului și doamna Nella Modrea, conservator. Comisia apreciază că declarațiile persoanelor cu funcții de conducere în cadrul Consiliului de administrație au rolul de a crea un consens administrativ împotriva unui posibil avertizor, etichetarea sesizărilor despre starea containerelor drept „acuzații nefondate” și „hărțuire permanentă” reprezintă o formă de management prin intimidare, menită să descurajeze raportările viitoare de neconformități.

• Acțiunile și omisiunile descrise anterior pot constitui nerespectări ale prevederilor din Contractul de Management nr. 120/19.09.2022, referitoare la obligația managerului de a asigura conservarea bunurilor culturale și utilizarea eficientă a resurselor financiare.

V. Măsuri

1. Valorificarea raportului de control în cadrul evaluării anuale a managementului de la Muzeul Național „George Enescu”

• Raportul de control va fi transmis parchetului pentru realizarea unor cercetări aprofundate vizând aspectele legate de degradarea unui bun cultural clasat în categoria Tezaur.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Raportul Corpului de Control despre Muzeul Enescu: “management defectuos”, “neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile”. Ministerul Culturii a sesizat Parchetul pentru distrugere appeared first on Cultura la dubă.

“Le-am menționat și în notificări și în contract, inclusiv în documentul de participare la licitație, indiferent de containere, este obligatoriu să se asigure o suprafață betonată, stabilă și perfect netedă, pe care să se așeze containerul. (…)

Au spus: <E patrimoniu, nu avem voie să facem fundația de beton. Hai, vedeți cum vă descurcați!>

La unul dintre containere, deja una sau două dale sunt sub nivelul pământului. S-au afundat complet. Și s-a deformat containerul.“

Pentru a elibera Palatul Cantacuzino și Casa Memorială George Enescu la începutul lucrărilor de restaurare, conducerea Muzeului Național „George Enescu” a ales ca soluție de depozitare 6 containere modulare. Nu le-a cumpărat, ci le-a închiriat.

Potrivit informațiilor publice de pe SEAP, Muzeul Enescu a plătit până acum aproape 83.000 de euro pentru închirierea și montarea containerelor. Cumpărate, ele ar fi costat 30.000 de euro, prețul unuia în 2021 fiind de 5000 de euro.

O angajată a muzeului a publicat săptămâna trecută imagini cu podelele containerelor găurite încă din primele zile ale mutării, precum și imagini care arată spațiu liber la o îmbinare sau podeaua încrețită de umezeală.

Pentru a înțelege mai bine cum aceste lucruri au fost posibile, am stat de vorbă chiar cu managerul firmei care a închiriat containerele – Elsys Power.

Acesta a acceptat cu deschidere să explice, pas cu pas, ce obstacole au apărut în colaborarea cu Muzeul Enescu. Dezvăluirile sale arată o cu totul altă realitate decât cea prezentată de Ministerul Culturii în comunicatele oficiale.

Dacă ministrul Andras Demeter a declarat “m-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee, ar fi păstrate cu aceeași grijă”, de la reprezentantul firmei de containere aflăm că pe unul dintre containere “a căzut acum un an și ceva un copac înalt cât un bloc de patru etaje”, iar “în momentul de față, dacă mergeți la fața locului, o să vedeți că un alt copac, tot așa, foarte înalt, se sprijină de unul dintre containere și deja l-a deformat.

Am făcut poză și am trimis și notificări, pentru că dacă acel copac cade…“

***

“Era obligatoriu să se asigure o suprafață betonată, stabilă și perfect netedă, pe care să se așeze containerul”

Primul contract cu firma Elsys Power a fost făcut, în urma unei licitații, în octombrie 2021. Pentru o lună de închiriere a 6 containere, costul este de 1824 de euro. Dat fiind că șantierul s-a blocat după 2 ani și lucrările au fost sistate, cheltuielile muzeului cu containerele au crescut, ele fiind folosite deja de 4 ani și jumătate. În total, Muzeul Enescu a plătit până acum 78.432 de euro pentru închiriere și 4740 euro pentru instalare, adică un total de 83.172 euro, potrivit datelor publice de pe SEAP.

O investigație publicată de Cultura la dubă a dezvăluit săptămâna trecută că Muzeul Enescu depozitează astfel patrimoniul, inclusiv manuscrisele lui George Enescu și alte bunuri clasate în Tezaurul României. În imaginile prezentate de Cultura la dubă se observă că apa a pătruns în interiorul containerelor.

Iar în fotografiile publicate ulterior pe facebook de o angajată a muzeului, se observă că sunt probleme la unele îmbinări.

Adrian Mihăilă, managerul firmei Elsys Power, de la care muzeul a închiriat containerele, povestește că prima problemă, totodată cea care avea să producă efecte negative pe termen lung, a apărut încă de la montarea lor, fiindcă muzeul nu ar fi respectat o condiție esențială. Acesta susține că toate informațiile există și în comunicarea scrisă cu Muzeul Enescu – deci ar putea fi verificate de Corpul de Control.

“Am făcut și un raport scris către instituție. În momentul în care am câștigat licitația, unul dintre lucrurile principale pe care le-am menționat și în notificări și în contract, inclusiv în documentul de participare la licitație, indiferent de container, este obligatoriu să se asigure o suprafață betonată, stabilă și perfect netedă pe care să se așeze containerul.

A, am văzut că ele sunt puse pe niște pietre.

Da, în pământ. Când am ajuns cu containerele acolo, au zis “a, păi n-avem autorizație de construcție, nu putem face, e patrimoniu, nu avem voie să facem fundația de beton. Hai, vedeți cum vă descurcați!”

Am cumpărat dale, am pus dale sub colțul fiecăruia, să încerc să nivelez cât de cât, să fie cât de cât ok.

Am fost tot pe banii noștri, fără să le cer absolut nicio sumă de bani, am încercat să ridicăm un colț al containerului care se hâise destul de rău. Să-l ridicăm un pic, să mai băgăm ceva deasupra, ca să-l aducem cât de cât la o formă normală. Dar e foarte greu.

Putea să fie mama containerelor, dacă le punem direct pe pământ, ele se afundă și se deformează. Rezultatul ar fi fost același, indiferent de marca containerului care ar fi fost utilizat.

A trebuit cumva să nivelăm cât de cât, cât s-a putut, problema e că ele s-au afundat în pământ complet.

La containerul la care doamna reclamă că nu se mai închid bine ușile și geamurile, există un raport în care este menționat acest container, îl găsiți la muzeu, la instituție, unde exact asta menționăm. Și se și vede. La containerul respectiv deja una sau două dale sunt sub nivelul pământului. S-au afundat complet.”

Muzeul Enescu confirmă pentru Cultura la dubă că a primit, într-adevăr, solicitarea de a pregăti solul nivelat pentru montarea containerelor, însă acest lucru nu a fost posibil.

“Da, este adevărat. Era necesară asigurarea unei planeități prin turnarea unei plăci de beton, demers care nu putea fi realizat în urgență, pentru că în curtea unui monument istoric nu se poate interveni fără autorizații și avize.”, a transmis conducerea muzeului.

Muzeul spune că doar la un container a apărut ulterior problema etanșeității, dar “a fost remediată, inclusiv prin refacerea etanșeității îmbinărilor containerului.”

Un copac imens a căzut pe unul dintre containere în trecut, iar în prezent un alt copac se sprijină pe un container

Acum un an și jumătate, la una dintre puternicele furtuni care au lovit Bucureștiul, un copac imens a căzut pe unul dintre containerele în care este depozitat patrimoniul – dezvăluie Adrian Mihăilă. Containerul a rezistat, însă probleme apărute ulterior cu aerul condiționat au fost un real pericol pentru bunurile depozitate acolo: “curge apa pe patrimoniu” – l-a anunțat cineva de la muzeu.

Un alt copac ar reprezenta un pericol chiar în prezent.

Iar în momentul de față, dacă mergeți la fața locului, o să vedeți că un alt copac, la fel, foarte înalt, se sprijină de unul dintre containere și deja l-a deformat.

Am făcut poză și am trimis și notificări, pentru că dacă acel copac cade, la fel ca celălalt, când a fost o furtună, s-a rupt și a căzut pe container…

Noroc că containerul a fost destul de bine făcut încât să susțină copacul și a rămas sprijinit pe container. Noi am venit atunci, am adus repede o echipă, la solicitarea dânșilor, fiindcă era o treabă foarte urgentă, care l-a tăiat bucățică cu bucățică, fără să rupă niciun fir, pentru că stă și plin de fire, nu știu dacă ați observat, stă să cadă.

Când a căzut copacul pe container?

Prin primăvara-vară, la o vijelie puternică. Efectiv a căzut și s-a sprijinit pe unul dintre containere. Era prin primăvară.

Și am văzut că, hăindu-se, nu mai avea panta unitatea interioară, am reglat panta, am rezolvat și acum dă condensul pe dinafară. A fost un aer condiționat care, de la lovitura copacului, s-a mișcat pe perete și nu avea panta corectă și dădea condensul în interior.

Le-am schimbat și toate chederele la uși, la geamuri, am răspuns la toate cererile care ni s-au adresat, chiar dacă doar verbal. Pentru că multe nu sunt scrise, dar am menționat toate aspectele astea și în notele de informare pe care le-am trimis la muzeu. Preventiv, am venit și am făcut o etanșare la toate colțurile, la toate îmbinările, ca să ne asigurăm, că, până la urmă, și un silicon mai îmbătrânește.”

Muzeul Enescu confirmă atât povestea cu căderea copacului, cât și prezența unui al copac sprijinit în prezent de container. De altfel, acest lucru se poate vedea și în imagini.

“În data de 10 iulie 2024, în urma unei furtuni puternice, un arbore din curte a căzut pe containerul nr. 1, afectând aparatul de aer condiționat. Arborele a fost îndepărtat și aerul condiționat repoziționat în maximă urgență.

Este adevărat că în prezent un copac se sprijină pe unul dintre containere și reprezintă un pericol?

În ceea ce privește arborele în cauză, muzeul a făcut adresă către Primăria Municipiului București în data de 30.07.2025. Urmare acestei adrese, în data de 30.09 2025 am primit răspuns că arborele ”nu are semne de declin biologic” și, ca atare, PMB ”nu avizează lucrările de întreținere sau defrișarea acestuia”. Am revenit cu altă adresă în 05.02.2026 și în data de 4 martie a.c. inspectorii de la Direcția de Mediu a PMB au venit pe teren și au testat arborele, în vederea executării de lucrări asupra lui. În prezent așteptăm răspunsul autorităților.”, a transmis Muzeul Enescu pentru Cultura la dubă.

Am încercat să lămurim cu directorul firmei de containere și problema prezenței apei în containere, după cum se poate vedea în imagini.

Acesta susține că nu a fost înștiințat că apa de la zăpada topită ar fi pătruns în containere, în schimb confirmă că au fost două sesizări privind aerul condiționat, care nu ar fi mers timp de câteva zile, deci obiectele de patrimoniu ar fi stat cel puțin în acea perioadă, la temperaturi de iarnă. De altfel, într-o fotografie postată de conservatoarea muzeului, se poate observa că temohigrograful a înregistrat umiditate 90 și temperaturi aproape de 0 grade.

“Iarna asta, la topirea zăpezii, ați fost anunțat în vreun moment că intră apa în containere?

Nu. În schimb discuții am avut despre aerul condiționat: “Domnul Adrian, nu merge aerul. Ce nu merge? Ce anume? Nu știu. Doamnă, când spuneți că este o problemă, dați-mi câteva detalii ca să știu cum să venim pregătiți.”

Și am găsit la fața locului că nu se dăduse zăpada jos de pe aerul condiționat, aerul condiționat, suflând cald înăuntru și frig spre exterior, se încadrase într-un bloc de gheață și a trebuit să stăm să-l degivrăm. Și am trimis în scris: vă rugăm să luați o mătură și să dați zăpada jos.

Și am înțeles că a ieșit scandal în muzeu că cine să dea zăpada jos, de ce să iau eu mătura, cine e responsabil…

Adică era o problemă minoră care putea fi rezolvată gospodărește?

Exact!

Adrian Mihăilă explică pentru Cultura la dubă și cum a fost posibil ca podelele containerelor să se spargă chiar din primele zile ale mutării, așa cum a reieșit dintr-o postare făcută de aceeași conservatoare a muzeului și confirmate ulterior chiar de Muzeul Enescu.

“Nu știu dacă ați văzut, sunt niște imagini cu podelele rupte. Cum explicați acea întâmplare?

Foarte simplu, în momentul în care am terminat de montat containerele și le-am predat, le-am spus: în momentul în care vreți să puneți ceva, un raft, ceva cu picior mai ascuțit, să distribuiți toată greutatea pe patru puncte, vă rog să puneți ceva sub acel picior, astfel încât greutatea să se disperseze. Pentru că portalul ăla nu o să reziste și o să treacă prin el la foarte scurt timp.

După predare, s-au rupt podelele. Când am ajuns acolo, bineînțeles că erau rafturile, picioarele rafturilor erau puse direct pe podea. Podeaua este din azbociment și, normal, nu a făcut față greutății aceleia punctiforme care a apăsat într-un singur punct.

După aceea, cum ați rezolvat găurile?

Ulterior, pentru ca în containerul respectiv să se rezolve asta, ar fi trebuit preluată de acolo, reparată podeaua, adusă înapoi, lucru care nu prea mai era posibil. Și atunci, un angajat al instituției avea lemne suficiente pe acolo, a adus niște lemne și a remediat cât a putut situația.”

“Nu ne-au cerut absolut nimic, dânșii nu au pus absolut nimic. Este pentru prima oară când aud de dezumidificator/ umidificator.“

Potrivit informațiilor publice de pe SEAP, contractele dintre Muzeul Enescu și firma Elsys Power prevăd închirierea a “6 bucăți container de arhivare patrimoniu, termoizolat și ventilat, echipat cu aer condiționat pentru menținerea unei temperaturi constante în interiorul acestuia.” Contractul nu prevede și dotarea cu aparate de control al umidității – dezumidificatoare sau umidificatoare, aparate pe care muzeul le avea din perioada funcționării muzeului și le-ar fi putut folosi, dar, potrivit surselor noastre, nu ar fi fost folosite fiindcă ar fi produs un consum prea mare de curent și pentru că oricum nu ar fi fost spațiu și pentru ele.

Potrivit legii, controlul umidității este o condiție de bază în conservarea bunurilor de patrimoniu, în special când este vorba despre materiale vulnerabile precum hârtia.

“În ceea ce privește temperatura și umiditatea din interior, v-au cerut ceva anume, adică să fie făcute din anumite materiale?

Aici trebuie un sistem de aclimatizare, și practic aerele condiționate au asigurat acest lucru.

Aerul asigură o temperatură, dar umiditatea ar trebui controlată de un dezumidificator sau un umidificator, după caz. Nu?

Da, aici nu mi s-a spus absolut nimic în sensul acesta. Și accesoriile de genul acesta sunt accesorii care se pun în interior. Puteau fi puse de noi la cerere, dar nu există o astfel de cerere. Sau puteau fi puse de dânsele, pentru că e un aparat pe care-l pui în interior.

Nu ne-au cerut absolut nimic, dânșii nu au pus absolut nimic. Este pentru prima oară când aud de dezumidificator/ umidificator.

Un alt aspect important prevăzut în normele de conservare este controlul luminii. Specialiștii spun că trebuie evitată expunerea la soare, în special când este vorba despre hârtie. Containerele închiriate de Muzeul Enescu sunt dotate cu câte două ferestre, iar din imaginile postate de Ministerul Culturii se observă că ele sunt acoperite în prezent cu o folie de protecție. Nu știm cum au fost în acești 4 ani și jumătate.

“Ei au contestat în vreun moment asta, că au geamuri? Sau au cerut containere fără ferestre?

Nu. Era specificat și în caietul de sarcini și în ofertă că au două geamuri. Toată lumea a fost ok.

Toată problema asta a apărut la jumătate de an după ce s-au instalat containerele. Au zis: “a, parcă, totuși, ar fi bine fără ferestre” – ceva la modul acesta. Adică este o concluzie la care au ajuns după instalare, nu înainte.

Noi am făcut o ofertă, că dacă se prelungește contractul de închiriere pentru încă 12 luni, li se schimbă geamurile cu paneluri din acelea de termopan, gratuit. Nu au semnat. Nu am primit explicații.

Din câte înțeleg, ei ar fi încercat să facă o altă licitație și nu s-a prezentat nimeni. Și din motivul acesta au făcut de pe o lună pe alta și nu s-a semnat pe 12 luni.

Și când le-ați făcut oferta cu pereții fără ferestre instalați gratuit, de ce au refuzat?

Nu au refuzat, pur și simplu nu au luat în considerare oferta cu contractul prelungit pe 12 luni, nu am primit niciun răspuns, nici că da, nici că nu. Am explicat pentru 3 sau 4 persoane de la muzeu că e o chestie care se face în două ore. Că sticla de geam, lumina era problema, se poate înlocui cu paneluri. Și putem alege un moment de primăvară sau toamnă, când doresc dânsele.

Nu au mai zis nimic.”

Ministrul Culturii, Andras Demeter: “Putem asigura pe toată lumea că obiectele sunt prezervate în condiții adecvate!”

Reamintim, ministrul Culturii, Andras Demeter, a transmis pe 7 martie, într-un comunicat de presă: “M-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee sau în arhive ori fonoteci, ar fi păstrate cu aceeași grijă.

Am inspectat toate depozitele, iar rapoartele privind monitorizarea parametrilor de microclimat din spațiile de depozitare confirmă că bunurile de patrimoniu sunt plasate în condiții propice de umiditate, temperatură și luminozitate; condiții pe care conducerea muzeului le consideră necesare și suficiente!”

Acesta s-a antepronunțat investigației amănunțite pe care urma să o facă inspectorii Corpului de Control. Ulterior, într-un al treilea comunicat de presă, Ministerul Culturii a anunțat că a decis și formarea unei comisii de experți, “profesioniști ai domeniului patrimoniului cultural mobil și restaurării bunurilor culturale, muzeografie și management muzeal.

Comisia de experți evaluează situația din teren din punct de vedere al obiectivelor de verificare privind starea de conservare, în timp ce comisia de control, desemnată prin Ordinul de ministru din data de 3.03.2026, se axează în primul rând pe aspecte administrative, contractuale, de raportare și respectare a procedurilor instituționale.”

Peste 100 de personalității ale culturii au semnat o scrisoare publică prin care cer președintelui Nicușor Dan, premierului Bolojan și ministrului Culturii, Andras Demeter, să mute manuscrisele din containere “în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu”.

Printre semnatari se numără Vladimir Jurowski – director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu, dirijorul american Lawrence Foster, fost director artistic al Festivalului George Enescu, scriitorul româno-american Norman Manea, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Andrei Șerban, Anca Vasiliu, Ștefan Câlția, Ana Blandiana, Ada Solomon, pianista Alexandra Dariescu, violoncelistul Andrei Ioniță, Marta Petreu, Andrei Cornea și violonistul Remus Azoiței, Oana Pellea, Cristi Puiu, Mircea Cantor, Radu Jude, Dan Perjovschi, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim sau Tatiana Țîbuleac.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post “La o vijelie puternică, un copac înalt cât un bloc de patru etaje a căzut peste unul dintre containere” – Dezvăluirile firmei de containere în care sunt depozitate bunurile lui Enescu appeared first on Cultura la dubă.

În ziua publicării investigației Cultura la dubă despre condițiile precare în care sunt depozitate manuscrisele lui George Enescu, bunuri de Tezaur, conducerea Muzeului Național „George Enescu” și o persoană care s-a prezentat drept “reprezentantul legal al Ministerului Culturii, avocat Lidia Chiran” au desfășurat o acțiune de intimidare și hărțuire la adresa autoarei articolului, jurnalista Alexandra Tănăsescu.

Aceasta a fost apelată de managerul Muzeului Enescu, Cristina Andrei, în timpul unei ședințe de urgență a Consiliului de Administrație al instituției, amenințată de avocată cu plângere penală, presată să-și dezvăluie sursele și numită “terorist” de reprezentantul legal al Ministerului Culturii în momentul în care jurnalista a anunțat că discuția este înregistrată.

În contextul intimidărilor agresive și repetate, venite tocmai din partea unor reprezentanți ai unor instituții publice de rang național, menite să descurajeze demersurile jurnalistice, să decredibilizeze sursele și să ne obstrucționeze libertatea de a ne face meseria, redacția Cultura la dubă a decis să publice înregistrarea convorbirii telefonice pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la astfel de derapaje la adresa libertății presei și pentru a arăta presiunile la care sunt supuși jurnaliștii independenți.

Am solicitat scris atât Ministerului Culturii cât și Muzeului Național George Enescu să clarifice calitatea oficială în care s-a aflat avocata Lidia Chiran la ședința Consiliului de Administrație al muzeului, anterior controlului pe care Ministerul Culturii urma să îl efectueze la muzeu, dat fiind că ea însuși s-a prezentat drept “reprezentantul legal al Ministerului Culturii”, dar s-a poziționat în același timp de partea instituției ce urma să fie controlată de minister. Nu am primit niciun răspuns până la ora publicării articolului.

Precizăm, de asemenea, că au fost eliminate fragmente audio în care erau detaliate informații despre localizarea containerelor sau insinuări nominale ale unor ipotetice surse invocate de cei prezenți în ședință, tocmai pentru a le proteja.

***

Apelul telefonic a fost inițiat de managerul general al Muzeului Enescu, Cristina Andrei. Conversația a fost pusă pe speaker în timpul ședinței Consiliului de Administrație al muzeului. Pusă în fața unei astfel de situații inedite, fără să fie anunțată în prealabil care este scopul acestui demers, jurnalista a înregistrat conversația. Managerul muzeului a numit investigația noastră drept “un articol defăimător, cu informații false”, fără să puncteze în vreun moment care sunt informațiile false. “Nu ați avut acceptul nostrul nici să fotografiați și nici să dați în presă asemenea lucruri.”, a spus managerul.

În mijlocul discuției a intervenit la un moment dat o persoană care s-a prezentat drept “reprezentantul Ministerului, avocat Lidia Chiran”. Aceasta a preluat cuvântul și a urmat un șir de întrebări agresive legate de sursele investigației, procesul de lucru al jurnalistului – de la cum ar fi trebuit să adresăm întrebările către muzeu, ce este o informație publică, ce fel de specialiști am contactat.  

Avocata a afirmat că avertizorii de integritate sunt publici (n.r. informație falsă, legea prevede că avertizorii pot rămâne anonimi, ba chiar îi protejează în acest sens), a afirmat că trei surse ar trebui să însemne trei specialiști (nr. din nou o informație falsă, sursele pot fi de orice tip, indiferent de profesia lor) și a acuzat că jurnalista și avertizorii de integritate vor fi responsabili pentru un posibil atac la adresa patrimoniului.

Lidia Chiran, avocată, „reprezentantul legal al Ministerului Culturii”: “Și noi de ce v-am sunat? Notați! Notați că din momentul în care ați publicat un asemenea articol, orice s-ar întâmpla, doamne ferește, cu patrimoniul, vă revine în responsabilitate și o să sfătuiesc consiliul să facă plângere penală, doamnă, pe aspectele astea, pentru că suntem obligați să ne protejăm legal. Considerăm un atac la adresa noastră.

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Îmi permiteți să vorbesc? Vă rog frumos, vă ascult de șapte minute și să știți că această convorbire este înregistrată.

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Nu aveți voie, nu mi-ați cerut acordul. O să fac plângere penală că m-ați înregistrat.

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Vă înștiințez în acest moment că această conversație…

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Nu vă dau acordul! Nu vă dau acordul! este o discuție informală, nu aveți voie să mă înregistrați. Dacă veți continua, sunteți în ilegalitate și vă închid telefonul. Nu se poate să vă comportați așa.

Sunteți terorist? Ziarist? Cum să mă înregistrați? Sunt avocat în Baroul București.

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Ați spus că sunteți chiar avocatul Ministerului Culturii, nu?

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Da, de ce? Vă deranjează?

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Nu, doamna avocat, dumneavoastră tocmai ați amenințat un jurnalist cu trimiterea în judecată și ați comparat…

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Nu vă dau acordul! Ascultați-mă!

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Nu mă lăsați să vorbesc, eu v-am ascultat. Ați comparat, ați comparat o investigație…

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Am închis telefonul și vă fac plângere penală că m-ați înregistrat fără acord.”

Pe de altă parte, în postarea de pe pagina oficială în care a anunțat că va trimite o comisie de control la Muzeul Enescu, ca urmare a informațiilor apărute în presă privind condițiile de depozitare a patrimoniului, Ministerul Culturii a mulțumit jurnaliștilor pentru demers.

CINE ESTE AVOCATA LIDIA CHIRAN

Lidia Chiran s-a prezentat în convorbirea telefonică drept „reprezentantul legal al Ministerului Culturii, avocat Lidia Chiran”, iar în cadrul aceleiași discuții a afirmat “noi, consiliul”, ca și cum ar fi membru în Consiliul de Administrație al Muzeului Enescu.

Pe site-ul oficial al muzeului nu sunt publicate numele membrilor consiliului, ci doar funcțiile. Nu apare nicio funcție de avocat sau jurist, ci doar una de reprezentant al Ministerului Culturii (consilier direcția Patrimoniu). Muzeul nu a răspuns ulterior solicitării Cultura la dubă de a preciza componența consiliului.

Dat fiindcă că nu este clară calitatea sa oficială la ședința Consiliului de Administrație al Muzeului Național George Enescu, am cerut în scris explicații din partea muzeului și din partea Ministerului Culturii. De asemenea, am solicitat punctul de vedere al ministrului Culturii, Andras Demeter, cu privire la un astfel de comportament din partea reprezentantului legal al Ministerului Culturii.

Nu am primit un răspuns până la ora publicării articolului.

Lidia Chiran este o veche colaboratoare a Ministerului Culturii în dosare importante privind patrimoniul, iar cabinetul său de avocatură încasează constant sume de la Ministerul Culturii și de la Unitatea de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Culturii. În ultimii în 8 ani, avocata a încasat 175.000 de euro de la cele două entități, pentru consiliere juridică, reprezentare în instanțe sau elaborare acte juridice, potrivit SICAP (patforma oficială de achiziții publice). Doar în 2025 Lidia Chiran a facturat 30.000 de euro pentru Unitatea de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Culturii.

În contractele cu Unitatea de Management al Proiectului a avizat juridic actele privind proiectele cu finanțare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, adică cele care vizează restaurările monumentelor istorice.

Unul dintre aceste proiecte este exact cel de restaurare a Palatului Cantacuzino – Muzeul Enescu, cu o valoare de 5,5 milioane de euro, în care Ministerul Culturii a constatat că firma de construcții Edinclau a executat doar 25% din lucrări în termenul legal prevăzut pentru șantier – ceea ce a dus apoi la închiderea șantierului și abandonarea monumentului istoric de valoare europeană în condiții precare, precum și prelungirea perioadei în care bunuri de patrimoniu au fost depozitate în containere în aer liber,  după cum Cultura la dubă a prezentat AICI.

Potrivit unui articol publicat de jurnalista Iulia Popovici în Adevărul, în 2015, “Lidia Chiran a fost cea care a semnat, în 2011, alături de directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, Kovács Joszef, protocolul prin care Roşia Montană Gold Corporation promitea să dea 70 de milioane de dolari Ministerului Culturii, din care 60 de milioane erau condiţionate de obţinerea autorizaţiei finale pentru începerea proiectului minier (aici, inclusiv fotocopia documentului, cu semnătura Lidiei Chiran). Ministerul Culturii a fost obligat printr-o decizie a justiţiei, la solicitarea ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, să facă public acest protocol, pe care-l clasase drept secret şi pe care succesorul lui Kovács Joszef, Alexandru Muraru, îl considera, în 2013, ilegal şi abuziv. Tot Al. Muraru declara atunci, pentru Casa Jurnalistului, că: “Pe avocata care a avizat [acest protocol] am concediat-o. Tot ea a spus conducerii să nu facă public protocolul“.

Potrivit aceluiași articol semnat de Iulia Popovici în Adevărul, Lidia Chiran a fost avocata UNATC în celebrul caz al demiterii profesorului Andrei Rus, după ce acesta reclamat public lipsa de transparență a universității. A urmat o perioadă de hărțuire a profesorului prin mai multe demersuri administrative, cercetări și plângere la poliție pe numele lui. Polițiștii au fost chemați inclusiv pentru identificarea studenților și a cadrelor didactice care s-au solidarizat într-un protest cu Andrei Rus.

“Deşi îşi are propriul jurist, UNATC apelează, ca multe alte instituţii publice, şi la asistenţa unui avocat „extern“. Avocata care formulează juridic acuzaţiile la adresa lui Andrei Rus şi plîngerile la poliţie la adresa lui se numeşte Lidia Chiran şi este o specialistă în reprezentarea Ministerului Culturii în diverse contexte.”, scria Iulia Popovici în 2015.

În 2004, Lidia Chiran, pe atunci jurist la Ministerul Culturii și Cultelor, a fost decorată de președintele Ion Iliescu cu Medalia Meritul Cultural Clasa a II-a pentru “Promovarea culturii”.

LEGISLAȚIE INTERNAȚIONALĂ PRIVIND LIBERTATEA PRESEI

În contextul creșterii atacurilor la adresa independenței jurnaliștilor la nivel internațional, Parlamentul European a perfecționat în 2024 legislația europeană, astfel încât protecția jurnaliștilor și a surselor lor să fie sporită împotriva demersurilor de tip SLAPP – „acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”, menite să descurajeze demersurile jurnalistice.

Libertatea de exprimare este un drept fundamental al omului și un drept prevăzut de Constituția României –  “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”

UPDATE: Ulterior publicării articolului, Ministerul Culturii a transmis într-un comunicat de presă că avocata Lidia Chiran nu avea mandat de reprezentare din partea ministerului.

“Referitor la activitatea doamnei avocat Lidia Chiran, aceasta nu a avut mandat de reprezentare din partea Ministerului Culturii. Domnia sa a fost convocată de către conducerea Muzeului Național „George Enescu” pentru acordarea de consultanță, în baza unui contract de asistență juridică încheiat cu muzeul; contract efectuat conform prevederilor legale cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

În ceea ce privește reprezentarea Ministerului Culturii în Consiliul de administrație al muzeului, se impune să precizăm faptul că ea este asigurată de către un membru din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural.”, a transmis ministerul.

Ministerul nu a precizat dacă va lua vreo măsură referitoare la falsa poziționare a avocatei în fața presei, în numele ministerului. Reamintim că avocata Lidia Chiran are contracte cu Ministerul Culturii și Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii – potrivit documentelor publice din SEAP a încasat în ultimii 8 ani 175.000 de euro de la cele două entități.

UPDATE 2: Mapping Media Freedom, platforma Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media (ECPMF), care documentează încălcări ale libertății presei și mass-media în toată Europa, a emis o alertă pe numele jurnalistei Cultura la dubă, Alexandra Tănăsescu, victimă a unui caz de intimidare și amenințare din partea a conducerii Muzeului Național George Enescu și a avocatei Lidia Chiran. Cazul este marcat drept o violare a libertății presei.

Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media (ECPMF) oferă sprijin juridic jurnaliștilor incluși pe lista alertelor europene.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post AUDIO „Sunteți terorist? Ziarist?” – Intimidare și hărțuire din partea reprezentantului legal al Ministerului Culturii și a conducerii Muzeului Enescu la adresa jurnalistei Alexandra Tănăsescu, Cultura la dubă appeared first on Cultura la dubă.