Probabil cel mai iubit actor român în viață, Victor Rebengiuc, a anunțat că se retrage din ultimul său spectacol, Tatăl, regizat de Cristi Juncu și jucat de peste 100 de ori la Teatrul Bulandra în ultimii 3 ani. Încă de când a acceptat rolul din Tatăl, actorul anunțase că va fi ultimul său proiect, fiindcă se simte la capătul puterilor. Din cei 92 de ani de viață, Victor Rebengiuc a dedicat 70 de ani actoriei.

“Nu mai pot, am 92 de ani. Radu Beligan a jucat până pe la 97 de ani, dar pe mine nu mă cheamă Beligan. Când nu se mai poate face nimic, te retragi. Am aproape 70 de ani de când fac meseria asta, e suficient. Le urez tuturor multă sănătate și să aibă parte de bucurii. Teatrul merge în continuare și fără mine, fiecare își vede de treaba lui. Sunt foarte mulți actori tineri, talentați, pregătiți să umple de bucurie sufletele spectatorilor, așa că veniți la teatru!”, a declarat Victor Rebengiuc pentru Click.

Anul trecut, după ce a jucat cea de-a 100-a reprezentație a spectacolului Tatăl, Victor Rebengiuc declara pentru Cultura la dubă: “Nu accept să mi se spună mare actor, pentru că încă nu sunt. Față de pretențiile pe care le am eu de la un mare actor, eu nu sunt acolo.”

“Domnule Rebengiuc, am văzut tineri studenți la actorie, care abia au început facultatea, plângând foarte tare la finalul spectacolului. Au spus că standardul e foarte ridicat acum pentru ei, după ce v-au văzut pe dumneavoastră. Ce sfat ați avea pentru ei?

Să se ridice la standard!

Cum?

Cum am făcut și noi, generația noastră.

Am muncit, am fost serioși față de profesie, ne-am purtat cum trebuie, nu am pierdut nopți, n-am băut, n-am avut fel de fel de aventuri stupide.

Am muncit, ne-am căznit, am mai citit câte ceva pe alături și am izbutit. Fiecare rol ar trebui să însemne un pas înainte, un pas mai sus, o treaptă mai înaltă. Orice începător se gândește că trebuie să ajungă un mare actor. Și eu m-am gândit.

Ați știut de la început că vreți să fiți un mare actor?

Bineînțeles. De ce mă apuc de o meserie, să fiu ultimul? Aș vrea să fiu cât mai sus. Și mi-am dat seama cât de greu este. Mai am mult de mers până la a fi un mare actor. De asta nu accept să mi se spună mare actor, pentru că încă nu sunt. Față de pretențiile pe care le am eu de la un mare actor, eu nu sunt acolo, la treapta aia. Sunt unul care sper să ajungă acolo, dar să vedem dacă oi fi în stare.

Pentru un actor, ca să devină excelent, e esențial să întâlnească regizori excelenți, cum i-ați întâlnit dumneavoastră pe Ciulei și Pintilie?

Fără discuție. Și Ciulei și Pintilie, Penciulescu, Vlad Mugur, ei au însemnat încă o universitate pe care am făcut-o. De la fiecare înveți câte ceva, fiecare îți dă câte ceva.

Teatrul fără regizori nu e nimic. Este o bălmăjeală.

E nevoie de un regizor care să știe să te îndrume, să găsești adevărul personajului, să pătrunzi înăuntrul personajului cât mai adânc, ca să-i găsești gândurile, speranțele, visurile. Altminteri, învățăm un tâlc și spunem “ba bababa ba bababa”. Și gata.

La premiera acestui spectacol spuneați că este ultimul rol pe care îl acceptați. Încă mai susțineți asta?

Da. Nu o să mai iau alt rol.

Iar pe acesta ce v-a determinat să îl acceptați?

Am fost cucerit de text. Textul mi l-a adus Pino Caramitru (n.r. Ion Caramitru), trebuia să joc la Național, numai că el a murit, iar proiectele lui au fost îngropate odată cu el. Au venit alți directori și au avut alte idei.

Și atunci eu am luat piesa și am venit aici, la Teatrul Bulandra, și i-am întrebat: “vreți să facem un spectacol?”. Au fost imediat de acord și le sunt recunoscător pentru treaba asta. Și, uite, suntem și noi și ei fericiți că jucăm această piesă pe această scenă.”, spunea actorul în octombrie 2024.

Spectacolul Tatăl a marcat reîntoarcerea lui Victor Rebengiuc în teatrul pe care l-a slujit mai bine de șase decenii, în care a debutat la vârsta de 24 de ani și pe scena căruia a jucat alături de mari actori precum Lucia Sturdza Bulandra, Fory Etterle, Ștefan Ciubotărașu, Clody Bertola, fiind distribuit în spectacole reprezentative, multe dintre ele semnate de Liviu Ciulei și împărțite cu Mariana Mihuț, partenera sa de-o viață.

Victor Rebengiuc s-a născut pe 10 februarie 1933, la București. S-a evidențiat ca mare actor odată cu rolul Apostol Bologa din filmul Pădurea Spânzuraților, regizat de Liviu Ciulei și premiat la Cannes în 1966.

Apoi, în 1986, rolul Ilie Moromete din Moromeții, regizat de Stere Gulea, 1986, i-a adus recunoaștere și popularitate la nivel național.

A jucat în filmele celor mai mari regizori români, de la Dan Pița (Tănase Scatiu, Dreptate în lanțuri, Faleze de nisip, Omul zilei) la Lucian Pintilie (De ce trag clopotele, Mitică?, Balanța, Prea târziu, Paradisul ultimelor opriri, Niki și Flo, Tertium non datur). În teatru a fost un colaborator apropiat și prieten al lui Liviu Ciulei și Lucian Pintilie. A făcut parte din distribuția celebrului spectacol Revizorul, montat de Lucian Pintilie la Bulandra în 1973 și interzis de regimul comunist după doar trei reprezentații.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Victor Rebengiuc își încheie cariera de actor la 92 de ani appeared first on Cultura la dubă.