Potrivit organizatorilor, decizia ca premiul să îi fie acordat scriitorului român a fost luată prin vot unanim. Mircea Cărtărescu a confirmat ulterior că va primi distincția la Skopje, în luna septembrie, când va avea loc și cea de-a noua ediție a festivalului.

„În prestigiosul premiu Prozart, eu nu văd o recunoaștere a activității mele literare de până acum, ci o dovadă de încredere pentru ceea ce voi face de acum încolo, un cec în alb care mi-a fost acordat cu deosebit respect de către juriu. Așadar, acest premiu nu este doar o mare bucurie, ci și o mare responsabilitate, un prilej de încântare, dar și de neliniște”, a declarat Cărtărescu.

Distincția completează astfel o serie lungă de premii pe care scriitorul le-a primit de-a lungul timpului. Dintre acestea, amintim, de exemplu, Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană (2015) sau Premio Formentor de las Letras (2018).

Premiul Prozart se acordă an de an scriitorilor balcanici de valoare. În 2019, distincția i-a revenit scriitorului albanez Ismail Kadare, autor al unor volume precum „Podul cu trei arce” (2014), „Mesagerii ploii” (2019) sau „Dimineți la Café Rostand” (2021).

The post Mircea Cărtărescu, câștigător al premiului Prozart 2021 appeared first on Cultura la dubă.

Mircea Cărtărescu spunea în Jurnalul publicat în 2018 că „Frumuseţea fantastică a lumii e hrana melancoliei noastre.” Încă de pe atunci se întrezăreau rădăcinile volumului Melancolia, o carte care ne amintește de lumea fantastică din REM, dar se concentrează pe ideea de singurătate.

„Ajunse la rond, unde îl aștepta Vasile Singurătate. Coborâse de pe soclul său și levita la o palmă deasupra aleii. În dreptul frunţii, al coastelor și-n josul pântecului piatra lui nobilă era spartă. Dar ţinea încă la piept o carte, singura scrisă de el vreodată, o carte ilizibilă de piatră.

Băiatul se-apropie de soclu și citi înc-o dată inscripţia săpată-n aramă: CUM NINGE SOARTA? Își lipi fruntea de ea și-o repetă în gând până cuvintele își pierdură sensul. Apoi se-ndreptă către marele mutilat și-l luă, fără să-l privească, de braţ. Porniră-mpreună de-a lungul șinelor de tramvai, lăsându-și în urmă umbrele lungi și subţiri. Strada era tăcută și pustietatea totală. Drumul n-avea sfârșit. Omul de piatră avea să-l însoţească de-acum toată viaţa.“ (Melancolia, Mircea Cărtărescu)

Volumul a fost în 2019 cea mai vândută carte a Editurii Humanitas la Bookfest. În Franța apare la acest început de an, după ce Mircea Cărtărescu a cucerit definitiv publicul francez cu Solenoid, tradus în franceză în 2019. În același an a fost și nominalizat la Prix Médicis Etranger.

Tot în franceză au mai fost traduse în trecut Orbitor, De ce iubim femeile sau volumul Nostalgia.

Sub titlul “Melancolia, de Mircea Cărtărescu: copilul și vrăjile”, publicația Le Figaro scrie că noul volum apărut în franceză este o incursiune într-un univers oniric, în care autorul a început să croșeteze din nou pânza care a construise forța volumului Nostalgia, din 1993.

Cărțile lui Mircea Cărtărescu au fost traduse până acum în 23 de limbi.

În toamna lui 2020, celebra editură britanică Penguin Books a anunțat includerea lui Mircea Cărtărescu în rândul clasicilor moderni, cu volumul Nostalgia. Din aceeași colecție mai fac parte Albert Camus, George Orwell, Vladimir Nabokov, Franz Kafka sau James Joyce.

Penguin Books a mai publicat și romanul autobiografic semnat de Mihail Sebastian, De două mii de ani.

The post “Melancolia” lui Mircea Cărtărescu, tradusă în franceză. Le Figaro îi acordă un articol special. appeared first on Cultura la dubă.

“Am 64 de ani. Scriu cifra asta cu oroare, nu-mi vine să cred. Ieri eram încă o tânără speranță. Vârsta asta n-are legătură cu mine, cum mă percep interior, dar are legătură cu felul în care sunt perceput și cum se raportează alții la mine.

De la o vârstă încolo simți că ești încet împins spre margine, nu neapărat pentru că nu mai faci față valoric sau conceptual lumii noi și celor mai tineri decât tine, sau pentru că ”ai pierdut contactul cu realitatea ultimilor ani”, ci pur și simplu pentru că oamenii se satură de tine, de mutra ta, de cărțile tale, prea ai fost acolo de când veacul.

Lumea literară de la noi s-a săturat de atât Cărtărescu, și eu m-aș fi săturat în locul ei, ca să fiu sincer.” – Mircea Cărărescu, DLITE

În interviu, Cărtărescu devăluie și câteva guilty pleasures din viața sa.

“Pot mărturisi că mă joc mult pe computer, am un Mac cu ecran de 27 de inches taman bun pentru asta. Vara asta am terminat, cred, de câte trei ori și ”Borderlands 2”, și 3, acum încerc un joc de supraviețuire, ”Soma” (nu-l recomand), mă joc curent și pe room escape games, mai ales serile, când nu pot face nimic altceva.

Dar unde sunt jocurile de altădată, cu care mi-am pierdut nopțile în anii 90 și 2000, ”Heroes of Might and Magic”, ”Warcraft”, ”Doom”, ”Heretic”, ”Hexen”?…

Mai mișto decât tot ce se face acum, în ciuda graficii primitive și pixelate a vremii… Se mai face totuși câte-un efort și azi, ca ”Machinarium”, de pildă. Genială și extraordinar de rewarding a fost pentru mine seria ”Myst”, acum vreo zece ani, mă topeam de plăcere de fiecare dată când se descuia ceva cu un clic…

Ar mai fi și cărțile de popularizare științifică, din care-aș citi la nesfârșit. Cred că în momentul ăsta cam 70 la sută din ce citesc sunt cărți despre matematică, fizică cuantică, embriologie, cosmologie, tehnologii de toate felurile, biologie și genetică.

E și aici o diferență între mine și mai toți scriitorii pe care-i știu. Ei citesc numai literatură, sau cel mult literatură și ”umanioare”. Pentru mine, să înțeleg lumea e mult mai important decât să scriu cărți. De fapt, scriu și cărțile tot ca să înțeleg lumea.” – Mircea Cărărescu, DLITE

Vă recomandăm să citiți interviul integral AICI.

The post Mircea Cărtărescu, așa cum puțini îl știm. Un interviu realizat de 15 tineri scriitori români pentru DLITE appeared first on Cultura la dubă.