Ministerul Culturii organizează azi, de la ora 14.00, o dezbatere publică privind noul regulament de organizare a concursurilor Centrului Național al Cinematografiei pentru finanțarea filmelor. Potrivit unui comunicat de presă, un grup de cineaști independenți contestă forma pusă în dezbatere și susține că avantajează doar regizorii și producătorii deja consacrați, biografia lor contând mai mult decât viziunea artistică în cadrul proiectului cu care concurează.

Cultura la dubă a vorbit pe larg despre noul regulament al CNC, într-un interviu cu directoarea CNC, Anca Mitran.

CNC nu a mai organizat un concurs de un an și jumătate, deși legea prevede două concursuri pe an. Anca Mitran a explicat că acest lucru nu a fost posibil, fiindcă la sfârșitul anului 2024 a fost adoptată Ordonanța 142, care schimbă legislația în vigoare, și este nevoie de un nou regulament de aplicare a ordonanței.

La regulament a lucrat în tot acest timp Alianța Producătorilor de Film, cu revizuiri din partea CNC.

***

Potrivit unui comunicat de presă, grupul de cineaști independenți consideră că regulamentul pus în dezbatere “conține vicii majore”. Aceștia invocă următoarele:

• un sistem de punctaje în care biografia regizorului cântărește de 2,4x mai mult decât viziunea sa artistică, iar interviul de prezentare contează tot de 2,4x mai mult decât propunerea regizorală; 
• de asemenea, biografia producătorului cântărește de 2,4x mai mult decât viziunea regizorală și liste de festivaluri în care TIFF – cel mai important festival din România – e clasificat printre ultimele locuri;
• principiul egalității de șanse / al egalității de tratament – consacrat de Art. 16 din Constituția României – nu este aplicat în regulament, care alocă peste 20% din punctajul final pe baza biografiei, nu a proiectului propus.

Grupul a elaborat 30 de propuneri de reformă, semnate formal de către 33 de lucrători în domeniul cinematografic. Printre aceștia se numără Ruxandra Gubernat, scenaristă, regizoare, Paul-Răzvan Macovei, regizor, scenarist și producător, Gabriel Sandu, regizor si scenarist, Anelise Sălan – regizoare & producătoare film documentar. Principalele lor propuneri sunt: 

• plafonarea sprijinului automat la maximum 5% per categorie din Fondul cinematografic (față de 20% în 2023), pentru ca banii publici să finanțeze filme noi. 

• înlocuirea scalei de 100 de puncte cu un sistem deliberativ în care fiecare decizie e justificată în scris; 

• eliminarea filmografiei din criteriile de punctaj, atât pentru a respecta legea, cât și pentru a se evalua proiectul propus, nu cariera anterioară; 

Actul normativ pus în dezbatere poate fi consultat AICI. Dezbaterea va avea loc la sediul Ministerului Culturii, et. 3, sala 302, cât și online, prin accesarea acestui link.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Noul regulament al CNC privind finanțarea filmelor va fi dezbătut azi la Ministerul Culturii. Mai mulți cineaști independenți contestă forma pusă în dezbatere appeared first on Cultura la dubă.

Azi, de la ora 13.30, Ministerul Culturii va anunța într-o conferință de presă concluziile raportului Corpului de Control trimis la Muzeul Enescu, ca urmare a investigației Cultura la dubă, precum și măsuri pentru protejarea patrimoniului de acolo. De asemenea, ministerul va oferi azi detalii despre recuperarea Coifului de la Coțofenești și pașii următori.

“Mă bucur că brățările dacice și Coiful de la Coțofenești au fost recuperate și îi felicit pe procurorii români și olandezi care au făcut parte din echipa comună de anchetă. Apreciez, totodată, sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust).

Autoritățile române au responsabilitatea de a-și asuma, pe viitor, o gestionare mult mai atentă a unor obiecte de o importanță istorică și culturală excepțională pentru patrimoniul românesc, prin reguli mai stricte și aplicate corect.

Tezaurul național este parte a identității noastre istorice, iar păstrarea lui în siguranță înseamnă mai mult decât un simplu act de cultură: înseamnă protejarea unor simboluri care ne definesc, au un impact puternic asupra întregii societăți și reprezintă moștenirea viitoarelor generații.”, a transmis președintele Nicușor Dan.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Nicușor Dan: “Păstrarea tezaurului în siguranță înseamnă mai mult decât un simplu act de cultură: înseamnă protejarea unor simboluri care ne definesc”/ Ministerul Culturii anunță azi măsuri pentru patrimoniul Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Concursul de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București a fost câștigat de Ada Lupu Hausvater, cu o medie generală de 8.36. Ea va fi primul manager general al TNB, ales prin concurs, după decesul lui Ion Caramitru.

Celălalt finalist, Boris Focșa, a primit 1.47 la proba interviului, iar media finală obținută a fost 4.40.

“Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare, este declarat câștigător candidatul care a obținut cea mai mare medie, cu condiția ca aceasta să fie de minimum 7″, a transmis Ministerul Culturii.

Ada Lupu Hausvater, managerul Teatrului Național din Timișoara în ultimii 20 de ani, regizoare de teatru, totodată prima femeie manager al unui teatru național din România, s-a aflat la a 3-a încercare de a deveni liderul Teatrului Național București.

Este singurul candidat care a participat la toate cele trei concursuri organizate de Ministerul Culturii în ultimii 4 ani. Cel din 2022 a fost anulat după retragerea unui membru al comisiei și pentru că oricum niciun candidat nu a fost considerat de către comisie suficient de pregătit. La sfârșitul lui 2025, Ada Lupu a obținut la evaluarea proiectului de management 6.58.

Mandatul său la TNB va fi între 2026 – 2031.

În susținerea proiectului său de management, aceasta a anunțat că prioritate în distribuția spectacolelor vor avea cei 84 de actori angajați pe perioadă nedeterminată, considerând că numărul actual de 97 de colaboratori este prea mare.

Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical”, model pentru societate și cu reprezentativitate internațională – sunt principalele idei care au reieșit din prezentarea sa. Proiectul său prevede și redeschiderea istoricului bar Lăptăria lui Enache, precum și deschiderea unei cafenele cu librărie și a unui magazin de suveniruri.

Aceasta și-a propus în mandatul său 8 turnee internaționale și 20 de turnee naționale, deschiderea teatrului către dramaturgi contemporani și către coproducții internaționale, subtitrarea tuturor spectacolelor în limba engleză și invitarea unor artiști de renume la nivel internațional, precum dramaturgul și regizorul canadian Robert Lepage sau polonezul Krzysztof Warlikowski.

De asemenea, modificarea orelor de începere a spectacolelor, astfel încât spectatorii să aibă timp de socializare în spațiile comerciale ale teatrului, precum și îmbunătățirea acusticii sălilor.

Întrebată de membrii comisiei cum va face rost de fonduri pentru toate acestea, ținând cont de deficitul bugetar, candidata a răspuns că va coopta parteneri strategici/ sponsori, fără să numească punctual pe cineva.

“- Ați putea să ne spuneți care este cel mai mare eșec al carierei dumneavoastră și ce ați învățat din el?

– Nu îmi aduc aminte, încerc să fiu sinceră, nu am fost preocupată de eșecuri, de dezamăgiri, am fost concentrată pentru a face totul să meargă, alături de echipă”

“-Ce veți face pentru profesionalizarea tehnicienilor din TNB, mulți dintre ei cu studii medii?

– Vor trebui să facă cursuri de formare, să-i profesionalizăm specific, să fie actualizată experiența de muncă.

– Aveți în minte niște școli sau cadre de formare?

– Trebuie să existe. Ce putem face noi sunt ateliere de pregătire, vom solicita INCFC să facă cursuri de acreditare.”

Întrebată dacă are un plan pentru atragerea fondurilor europene, aceasta a zis că în prezent nu se poate aplica la nimic, ci doar din 2027. Un membru al comisiei a contrazis-o: “sunt deja câteva programe de finanțare deschise acum, în 2026, perfecte pentru teatre”.

Din comisia de evaluare au făcut parte: Carmen Croitoru, directorul INCFC, Theo Herghelegiu, regizoare, Adrian Găzdaru, actor, fost manager al Teatrului Excelsior, Hunor Horvath, manager al Teatrului Maghiar din Timișoara, Vava Ștefanescu, managerul Centrului Național al Dansului București și Ludmila Patlanjogu, critic de teatru.

Contracandidatul său, Boris Focșa, fost ministru al Culturii în Moldova, care a șocat membrii comisiei cu prestația sa, a fost notat cu 1.47 la proba interviului.

Cum a arătat proba interviului – AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București appeared first on Cultura la dubă.

Ada Lupu Hausvater, managerul Teatrului Național din Timișoara, și surprinzătorul candidat Boris Focșa, fost ministru al Culturii din Moldova, au susținut azi proba interviului la concursul pentru ocuparea funcției de manager al TNB, organizat de Ministerul Culturii.

Regizoarea Ada Lupu Hausvater este singurul candidat care a participat la toate cele trei concursuri organizate în ultimii 4 ani, fără succes la primele două. În timp ce Boris Focșa, fost director al Teatrului Luceafărul din Chișinău, s-a prezentat pentru prima dată la un concurs public din România.

În trecut, pe când era ministrul Culturii în exercițiu, în Moldova, Focșa a fost anchetat de Centrul Național Anticorupție pentru presupusa vânzare ilegală a unor monumente istorice, caz închis ulterior pentru lipsă de probe. De asemenea, el a fost prins de polițiști în stare de ebrietate la volan.

Proba interviului a avut caracter public. În sală s-au mai aflat câțiva actori ai TNB, artiști din mediul independent și jurnaliști. Cultura la dubă redă mai jos un reportaj de la fața locului.

***

“Ciuleandra” și “Mița Biciclista”, precum și “montări clasice, gen Walt Disney” – propunerile lui Boris Focșa pentru TNB

Dacă interviul susținut de Ada Lupu Hausvater a durat aproximativ o oră și jumătate, interviul lui Boris Foșca s-a terminat mai repede, după o prestație rușinoasă, care a uluit nu doar audiența, ci și membrii comisiei.

Acesta nu a știut să numească un singur regizor străin pe care ar dori să-l invite în România, a zis că ar vrea ca repertoriul TNB să cuprindă predominant texte din literatura română – Caragiale, Rebreanu, Mihail Sebastian, iar cel puțin 2-3 spectacole să fie adaptări după texte din curricula școlară. – “Aș alege Ciuleandra, pentru că e aproape de sufletul nostru, ne reprezintă. Rebreanu este Dostoievski al României.“

Acesta a spus că nu a apucat să vadă spectacolul Pădurea Spânzuraților de la TNB și nu a știut să spună cine îl regizează (n.r. Radu Afrim): “Am avut invitație la Pădurea, dar n-am ajuns. Știu, chiar știu numele regizorului, dar nu-mi vine acum în minte. Este un regizor care atunci când eu făceam primii pași în teatru și dânsul făcea primii pași. Îmi scapă acum numele, de emoții.”, a spus Focșa în fața comisiei.

De asemenea, candidatul a spus că ar vrea să includă în repertoriul TNB spectacolul “Mița Biciclista” – “Dacă francezii au Dama cu camelii, noi de ce să nu avem Mița Biciclista?”, a declarat acesta, stârnind zâmbete în sală.

Întrebat dacă știe care este legea după care sunt conduse teatrele din România, acesta a răspuns:

– Bineînțeles. Legea teatrelor.

– Ce număr?

– Am scris în proiect.

– Nu ați specificat-o în proiect, de aceea vă întreb.

– Nu știu, îmi pare rău.”

Întrebat ce va face dacă un actor va acuza conducerea de abuz, acesta a răspuns:

“Să existe comunicare, comunicare și iarăși comunicare. Nu cred că este bine pentru teatru când probleme interioare apar la public. În primul rând, nu ar trebui să se întâmple, dar dacă se întâmplă, comunicare, comunicare și iar comunicare.

Și ce faceți dacă actorul insistă și comunicarea nu a funcționat?

Dacă se întâmplă și dacă e adevărat, atunci demisia.”

Unii dintre membrii comisiei au invocat lipsuri sau incoerențe inclusiv din proiectul de management. Totuși, aceeași comisie i-a acordat notă de calificare la proba interviului.

“- Pentru că nu am găsit nicio propunere în proiect, puteți numi un regizor important din străinătate pe care ați vrea să-l invitați să monteze?

– Nu m-am gândit la așa ceva, sincer.”

Un alt membru al comisiei l-a întrebat pe Boris Focșa:

“-De ce ați simțit nevoia să tratați creativ analiza SWOT?

– Așa mi-a ieșit mie, am fost cam pe repede-nainte.”

Foșca a zis în repetate rânduri că a avut puțin timp la dispoziție pentru scrierea proiectului și că a stat, timp de două săptămâni, zi și noapte, să lucreze la el. Astfel că a omis să includă unele propuneri de bază, cum ar fi titluri punctuale pentru repertoriu.

Întrebat ce va face pentru facilizarea spectacolelor către persoane cu deficiențe de vedere și de auz, Focșa a răspuns:

“E mai complicat. Eu am găzduit orbii la Teatrul Infinit (n.r. pe care susține că l-a fondat în București), e nevoie de spectacole mai sensibile.

– Concret, ce puneți în caietul de regie, cum transmiteți emoția pentru persoane nevăzătoare și surdo-mute?

– Aș folosi metafore vizuale și automat ar crea emoție.

– Și la nevăzători?

– Ar trebui să simtă vibrația. Orice spectacol are o vibrație a lui.”

“-De ce credeți că sunteți calificat pentru acest post?

– “Am condus un teatru 16 ani, am experiența necesară, dar nu insist. Dacă pot fi de ajutor la Teatrul Național București, bine, dacă nu, nu.”

Carmen Croitoru, reprezentantul ministerului în comisie, a tranșat la un moment dat interviul: “Suntem ușor șocați că sunteți nepregătit. Am crezut, citind proiectul, că vom primi niște detalii importante. Vă mulțumim pentru efortul de a veni aici și sperăm că veți avea și alte ocazii.”

În contextul în care la concursurile anterioare nume importante ale teatrului românesc, precum regizorul Andrei Grosu sau Alexandra Badea, nu au ajuns la proba interviului, se ridică, firesc, întrebarea: cum a fost posibil ca un asemenea candidat să primească notă de trecere pe proiectul său de management, în care nu a inclus nici măcar un titlu de text pe care ar vrea să-l intruducă în repertoriu sau nume de artiști invitați?

Reamintim că, după concursul încheiat la sfârșitul anului trecut fără ca vreun candidat să fi primit nota de calificare pentru proba interviului, Ministerul Culturii a schimbat în premieră condițiile de participare, astfel încât doi dintre foștii candidați, veniți de mediul independent, nu au mai putut participa. Ministerul a impus o experiență de minimum 10 ani exclusiv în conducerea unor instituții publice (nu și private) de cultură, ori 5 ani experiență de management într-o instituție publică + master specializat de management cultural.

Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical” – Ada Lupu Hausvater

Ada Lupu Hausvater, cea care a condus în ultimii 20 de ani Teatrul Național din Timișoara, a susținut azi pentru prima dată interviul pentru TNB, după primele două concursuri în care nu a ajuns în această etapă.

În susținerea proiectului său de management, aceasta a anunțat că prioritate în distribuția spectacolelor vor avea cei 84 de actori angajați pe perioadă nedeterminată, considerând că numărul actual de 97 de colaboratori este prea mare.

Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical”, model pentru societate și cu reprezentativitate internațională – sunt principalele idei care au reieșit din prezentarea sa. Proiectul său prevede și redeschiderea istoricului bar Lăptăria lui Enache, precum și deschiderea unei cafenele cu librărie și a unui magazin de suveniruri.

Aceasta și-a propus în mandatul său 8 turnee internaționale și 20 de turnee naționale, deschiderea teatrului către dramaturgi contemporani și către coproducții internaționale, subtitrarea tuturor spectacolelor în limba engleză și invitarea unor artiști de renume la nivel internațional, precum dramaturgul și regizorul canadian Robert Lepage sau polonezul Krzysztof Warlikowski.

De asemenea, modificarea orelor de începere a spectacolelor, astfel încât spectatorii să aibă timp de socializare în spațiile comerciale ale teatrului, precum și îmbunătățirea acusticii sălilor.

Întrebată de membrii comisiei cum va face rost de fonduri pentru toate acestea, ținând cont de deficitul bugetar, candidata a răspuns că va coopta parteneri strategici/ sponsori, fără să numească punctual pe cineva.

“- Ați putea să ne spuneți care este cel mai mare eșec al carierei dumneavoastră și ce ați învățat din el?

– Nu îmi aduc aminte, încerc să fiu sinceră, nu am fost preocupată de eșecuri, de dezamăgiri, am fost concentrată pentru a face totul să meargă, alături de echipă”

“-Ce veți face pentru profesionalizarea tehnicienilor din TNB, mulți dintre ei cu studii medii?

– Vor trebui să facă cursuri de formare, să-i profesionalizăm specific, să fie actualizată experiența de muncă.

– Aveți în minte niște școli sau cadre de formare?

– Trebuie să existe. Ce putem face noi sunt ateliere de pregătire, vom solicita INCFC să facă cursuri de acreditare.”

Întrebată dacă are un plan pentru atragerea fondurilor europene, aceasta a zis că în prezent nu se poate aplica la nimic, ci doar din 2027. Un membru al comisiei a contrazis-o: “sunt deja câteva programe de finanțare deschise acum, în 2026, perfecte pentru teatre”.

Din comisia de evaluare au făcut parte: Carmen Croitoru, directorul INCFC, Theo Herghelegiu, regizoare, Adrian Găzdaru, actor, fost manager al Teatrului Excelsior, Hunor Horvath, manager al Teatrului Maghiar din Timișoara, Vava Ștefanescu, managerul Centrului Național al Dansului București și Ludmila Patlanjogu, critic de teatru.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Boris Focșa, fost ministru al Culturii în Moldova, anchetat în trecut de Centrul Național Anticorupție, a fost finalist la concursul de management al TNB. Prestația sa de la interviu a șocat inclusiv membrii comisiei appeared first on Cultura la dubă.

În acest context, Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură cere într-un comunicat de presă anularea concursului din cauza “condițiilor de participare care încalcă legea”, precum și a “constituirii nelegale a comisiei de concurs“. De asemenea, federația susține că există suspiciuni privind nerespectarea condițiilor de către unul dintre candidați. Sindicaliștii au trimis și o sesizare oficială către minister, în acest sens.

Reamintim că, după concursul încheiat la sfârșitul anului trecut fără ca vreun candidat să fi primit nota de calificare pentru proba interviului, Ministerul Culturii a schimbat în premieră condițiile de participare, astfel încât doi dintre foștii candidați, veniți de mediul independent, nu au mai putut participa. Ministerul a impus o experiență de minimum 10 ani exclusiv în conducerea unor instituții publice (nu și private) de cultură, ori 5 ani experiență de management într-o instituție publică + master specializat de management cultural.

***

“COMUNICAT Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură
privind modul de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management pentru Teatrului Național „I.L. Caragiale” București

Federația semnalează public neregulile concursului și subliniază importanța unor proceduri de selecție corespunzătoare, având în vedere existența unor cazuri soluționate de instanțele de judecată, în care manageri au ajuns în funcții în urma unor concursuri netransparente, organizate cu încălcarea legii și cu comisii constituite nelegal.

I. Stabilirea condiției de pregătire sau experiență în managementul unei instituții publice cu încălcarea art. 3 lit. d) din OUG 189/2008

Ministerul Culturii încalcă normele privind participarea la un concurs de proiecte de management, deoarece legislația incidentă prevede caracterul alternativ al condiției experienței sau pregătirii în management, nu concomitent. Astfel, prin stabilirea pe website-ul ministerului, a experienței în management, „dobândită prin exercitarea funcției de manager al unei/unor instituții publice de cultură, pentru o perioadă de (i) cel puțin 10 ani sau de (ii) cel puțin 5 ani, în cazul în care candidatul a absolvit cu diplomă un program de studii universitare de master în specializarea Management cultural”, este restrâns nelegal accesul candidaților care se subscriu primei teze a criteriului prevăzut la art. 3 lit. d): „întrunește condițiile de pregătire în management”, eligibilitatea fiind dependentă neapărat și de deținerea unui număr de ani experiență, încălcându-se caracterul alternativ al normei. De altfel, sintagma dobândită prin exercitarea funcției de manager al unei/unor instituții publice de cultură, adaugă la lege, prin limitarea candidaturilor doar la experiența în sfera publică, ipoteză pe care actul normativ nu o prevede, făcând referire la managementul oricărei entități juridice. Efectele unei astfel de abordări conduc din start la excluderea unor categorii de candidați.
Deși acest caz al concursului pentru Teatrul Național din București pare unul izolat, el poate reprezenta un model nedorit care să se instaureze și pentru alte instituții culturale, fiind un precedent de natură să afecteze încrederea în imparțialitatea procesului de selecție.

II. Neconformitatea comisiei de evaluare

Art. 16 alin. (2) al OUG 189/2008 impune ca membrii comisiei să fie „specialiști în domeniul de activitate al instituției”. După ce candidații respinși la concursul din 2025 au fost invitați în calitate de evaluatori (o premieră în domeniu), avem acum cooptați membri care conform datelor puse la dispoziție de minister, nu dețin studii în domeniul de activitate al instituției.
Totodată, există o disproporție între cerința de experiență de 10 ani în management impusă candidaților și lipsa unei experiențe similare în rândul evaluatorilor, fapt ce afectează competența evaluării proiectelor de management din punct de vedere financiar și administrativ.
Chiar dacă legea nu prevede obligativitatea deținerii experienței manageriale pentru membrii comisiei, regulamentul dispune obligatoriu cunoașterea de către aceștia a legislației incidente din dreptul public. Survine astfel întrebarea: realizează Ministerul Culturii o verificare a cunoașterii acestei legislații de către evaluatori? Sau avem pretenția de la candidați să cunoască mai mult de 20 de legi, dar nu și de la cei care-i evaluează?

În concluzie, există suspiciuni întemeiate că în componența comisiei există doi membri care nu dețin experiență în managementul unor instituții publice de complexitatea T.N.B și cel puțin un membru care nu deține studii în domeniul de activitate al unui teatru dramatic conform art. 16 din OUG 189/2008.

III. Suspicionarea neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate de către anumiți candidați

Admiterea în a doua etapă, a unui candidat care deține studii universitare absolvite cu diplomă de licență și experiența managerială într-o instituție publică dintr-un stat non-UE, este susceptibilă de a nu fi conformă datorită lipsei echivalării legale.
Însă, chiar și dacă suspiciunile organizației nu sunt confirmate, întreaga procedură rămâne marcată de contradicția declarațiilor Ministrului Culturii din ianuarie 2026 din cadrul unui interviu:
D.C.: Așadar, înainte de a candida la TNB, ar trebui să conducă mai întâi un teatru din țară pentru a dobândi experiența managerială?
D.A.: […] Sunt câteva țări în Uniunea Europeană care au teatre guvernate de dreptul public. Oricine a condus un teatru în Slovenia, în Slovacia, în Ungaria, în țările acestea post-socialiste, pentru că acolo sunt instituții publice de cultură guvernate de dreptul public, atunci aceștia sunt eligibili. Chiar dacă legislația națională românească diferă ușor în anumite zone, dar tot drept public este și experiența respectivă, fiind un stat membru al UE, este absolut acceptabilă […].

Există suspiciuni că studiile unuia dintre candidați au fost dobândite în Republica Moldova (stat non-UE), motiv pentru care este întemeiată și necesară verificarea existenței actului oficial de echivalare emis de C.N.R.E.D., la momentul depunerii dosarului și comunicarea lui publică. De asemenea, în lipsa unor documente depuse la dosar, care să ateste că instituțiile conduse de respectivul candidat în Republica Moldova corespund definiției juridice de „instituție publică de cultură” conform legislației române, nici condiția experienței în management nu este cert îndeplinită.

Astfel dacă aceste documente nu există, prin admiterea în mod nejustificat a unei candidaturi care nu îndeplinește criteriile de eligibilitate, comisia/secretariatul a încălcat legislația, reprezentând un viciu de procedură care conduce la nulitatea etapelor ulterioare.

IV. Solicitări

• Verificarea de urgență a legalității întregului concurs, inclusiv a constituirii comisiei de concurs și a eligibilității candidaturilor;
• Anularea procedurii de concurs, ca urmare a constatării stabilirii condițiilor de participare cu încălcarea legislației, a constituirii nelegale a comisiei de concurs, a admiterii unui candidat neeligibil, care au viciat întregul proces de selecție, afectând rezultatul și conformitatea desfășurării concursului;
• Reluarea procedurii de concurs cu respectarea condițiilor impuse de art. 3 lit. d) din OUG 189/2008 și desemnarea unei comisii care să îndeplinească criteriile de expertiză în specialitate și, prin similitudine, în management.
  Aceste solicitări sunt formulate în interesul colectiv al actorilor și al breslei culturale, în vederea asigurării respectării prevederilor legale și garantării unui proces corect de selecție al managementului celui mai mare teatru din România.
  De asemenea Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură a înștiințat astăzi ministerul, printr-o sesizare, despre viciile de natură să afecte procedura de concurs.” – se arată în comunicatul transmis de Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură

***

The post Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură cere anularea concursului pentru managementul TNB. Azi are loc proba interviului appeared first on Cultura la dubă.

În calitate de specialist, acesta a susținut că aceste containere nu au îndeplinit normele prevăzute de lege de la bun început. Coordonatorul comisiei de experți a confirmat că biroul lui George Enescu, piesă de tezaur, prezintă urme de degradare, posibil ca urmare a scurgerii apei de la un aer condiționat.

Potrivit specialiștilor, manuscrisele nu prezintă urme de degradare, dar evaluarea a făcut făcută prin sondaj, la doar câteva zeci din câteva mii de pagini de manuscrise – doar cu privirea, fără o analiză amănunțită, ce ar trebui să presupună prelevarea de probe bacteriologice și trimiterea lor la laborator. Au fost verificate doar condițiile de depozitare din ziua vizitei. Specialiștii spun că nu au avut timp să studieze buletinele de microclimat existente pentru ultimul an.

***

Domnule Petac, din punctul dumneavoastră de vedere de specialist, vorbind despre momentul zero al alegerii acestor containere, ele îndeplineau normele prevăzute de lege și aici mă refer și la condiția de a fi ignifuge, de a fi ferite de eventuale pericole, după cum am scris – un copac înalt de patru etaje a căzut în 2024 pe unul dintre containere și l-a deformat. Un alt copac se sprijină în prezent pe un alt container. Și muzeul a confirmat aceste informații. Spuneți-mi, vă rog, care este opinia dumneavoastră ca specialist.

Că nu trebuia, clar. Foarte probabil s-au gândit că lucrurile vor dura jumătate de an, un an, un an jumate. S-au cronicizat, din păcate, evident că nu ar trebui să fie așa.

În legea, în hotărârea de guvern care prevede aceste norme, scrie foarte clar că pentru nicio durată, nici una foarte scurtă, nu este permisă depozitarea bunurilor de patrimoniu în condiții care nu respectă aceste norme.

De acord. De acord. Așa e.

În calitate de președinte al Comisiei Naționale a Muzeelor, ați fost înștiințat în vreun moment de conducerea muzeului că au apărut aceste probleme care au pus în pericol patrimoniul? Mă refer la prăbușirea copacului, la stricarea aerelor condiționate?

Nu. Și nu numai noi. În primul rând ar fi trebuit să informeze ministerul, că sunt subordonații Ministerului. Comisia este un instrument științific, auxiliar și consultativ al Ministerului Culturii. N-au făcut-o nici măcar în relația cu ministerul, dar în relația cu noi. Nu, nici pe mine.

Spuneați că nu ați avut timp să parcurgeți hârtile înregistrate de termohigrografe în ultimul an, că ele există. Dar care a fost graba prezentării acestor concluzii dacă nu ați avut timp să vedeți?

Așa a fost emis ordinul. Ordinul e emis luni, cu începerea comisiei de marți 10 până astăzi 13. Așa e ordinul, așa am făcut. Asta nu înseamnă că nu se poate prelungi sau continua. E clar că va exista o politică a ministerului în viitor.

Ați specificat că erau aere condiționate, erau termohigrografele, dar puteți să confirmați că în această perioadă de patru ani și jumătate nu au fost dezumidificatoare în containere?

Nu avem de unde să știm, dar n-am văzut dezumidificatoare. Putem întreba, dar nu, n-am văzut.

Din cunoștințele dumneavoastră de specialist, e o condiție să existe astfel de aparate care să regleze umiditatea?

Ar fi ideal, sigur că nu se reglează din aparatele de aer condiționat.”, a declarat Emanuel Petac în conferința de presă.

După o vizită de doar câteva ore în teren, comisia numită de Ministerul Culturii a prezentat azi, într-o conferință de presă, concluziile. Potrivit specialiștilor, evaluarea a făcut făcută prin sondaj, la doar câteva zeci din câteva mii de pagini de manuscrise, doar cu privirea, fără o analiză amănunțită. Au fost verificate condițiile de depozitare din ziua vizitei, dar specialiștii spun că nu au avut timp să studieze buletinele de microclimat existente pentru ultimul an.

A fost suficient pentru ca aceștia să tragă concluzia că bunurile de patrimoniu ar trebui mutate din containere în spații corespunzătoare, care să respecte toate normele prevăzute de lege.

Aceștia au confirmat că biroul lui George Enescu, bun de tezaur, a suferit deteriorări pe perioada depozitării în containere, că pe suprafața sa se pot observa văluriri provocate probabil de umiditate.

Totuși, specialiștii nu pot spune cu certitudine care este starea bunurilor. De exemplu, tablourile nu au putut fi văzute de specialiști, fiindcă erau împachetate. Așa că ei au constatat doar că erau împachetate corespunzător, fără să existe o concluzie asupra stării lor.

“Artefactele, fie manuscrisele, o parte din mobilier, nu și viorile, care sunt în custodia MȚR, se află depozitate în cele 6 containere. Este important să menționăm istoricul problemei.

În 2021 s-a ajuns la încheierea unui contract care urma să se finalizeze în 2 ani. Noi am solicitat la sediul muzeului documente care să ateste când au primit informația despre acel contract. Contractul s-a semnat în iulie 2021 și în august 2021 muzeul a fost notificat să evacueze cât mai rapid cu putință spațiul.

Doamna manager a avut speranța că șantierul de la clădirea din spate se va termina mai repede de doi ani și se vor putea muta acolo. Și s-au gândit că pentru un interval scurt de timp, limitat, o soluție ar fi depozitarea lor în niște containere obișnuite, nu au specificații tehnice excepționale.

Au avut în vedere să încerce să asigure o stabilitate microclimatică, în normele legale, pentru artefacte. Au montat aparate de aer condiționat pentru a încerca din temperatură să regleze raportul dintre umiditate și temperatură.

În timp, lucrurile s-au cronicizat, ne aflăm în 2026 și asta e altă treabă.

Ca atare, de-a lungul timpul, s-a putut constata că acele aparate de aer condiționat sunt și un factor de risc, se poate întâmpla să înghețe, să curgă. Am identificat rugină pe un perete, sigur a existat o scurgere acolo. Nu am identificat o reglementare a muzeului cu privire la cum ar trebui să se facă accesul acolo. Evident că dacă intri pe ușă când plouă, poate intra apa sau dacă intri cu noroi…

Ceea ce am încercat a fost să examinăm dintre bunurile clasate în tezaur – toate sunt depozitate pe rafturi metalice, nu în contact direct pe sol, sunt în cutii neutre din punct de vedere al PH-ului, temperaturile dinăuntru, așa cum se prezentau ele ieri, erau în parametri legali. Am primit și înregistrările pe ultimul an. Nu s-au putut verifica într-un timp atât de scurt, o să vedem și o să vă spunem.

N-am întâlnit niciun document care să fi prezentat urme de deteriorare față de anul 2021, când au fost depozitate acolo.”, a povestit Emanuel Petac.

Potrivit specialiștilor din comisie, pentru o analiză corespunzătoare a manuscriselor ar fi nevoie de o echipă formată din conservator și restaurator, prelevare de probe bacteriologice, trimiterea lor la laborator și carantinarea manuscriselor înainte de mutarea într-un alt spațiu.

Ele ar fi trebuit carantinate și de la ieșirea din Palatul Cantacuzino, o clădire veche cu multe probleme, dar acest lucru nu s-a fi întâmplat.

Din acest moment, nu există o concluzie pentru starea tuturor manuscriselor.

“Este foarte greu să facem noi niște aprecieri. Aprecierile au fost vizuale. Ne întorcem la resursa umană. Nici Biblioteca Națională nu are restauratori și nici măcar suficienți conservatori acreditați. Resursa umană în instituțiile de cultură este limitată, aflată la o vârstă în prag de pensie, ceea ce spune foarte mult asupra modului în care acționează, se formează, gândesc proceduri. Nu există alb și negru.

Fiecare piesă se tratează individual. Fiecare trebuie observată de conservator, de restaurator și decis apoi asupra modului în care se intervine. Evident, îți trebuie biochimic, îți trebuie mult mai mult personal ca să poți să iei decizia cea mai corectă. Noi nu putem să facem niște afirmații doar privind.

Deci este nevoie de suport pentru muzeu, să aibă restaurator, să aibă prelevator de probe. ca să poți să faci o analiză completă.”, a spus Nicoleta Rahme, directorul Direcției Colecții din cadrul Bibliotecii Naționale.

Emanuel Petac a precizat că decizia mutării în containere a fost luată în cadrul Consiliului de Administrație al Muzeului Enescu, din care a făcut parte și un reprezentant al Ministerului Culturii.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, nu a fost prezent la conferința de presă. Irina Radu, consiliera sa, a transmis că activitatea echipei de specialiști ar putea fi extinsă pe o perioadă mai lungă. Momentan Ministerul Culturii nu a transmis nicio decizie, ca urmare a raportului efectuat de comisie.

Comisia a fost formată din Emanuel Petac, președinte – șef al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Andrea Bernath, conservatoare și restauratoare Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Nicoleta Rahme, expert al Bibliotecii Naționale, Laura Troșan, expert restaurator la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Anca Andreescu, expert în carte veche la Biblioteca Națională.

Cultura la dubă a dezvăluit într-o investigație, publicată pe 3 martie 2026,că bunurile de tezaur sunt depozitate de 4 ani ani și jumătate în containere în aer liber. Anul trecut, peste unul dintre containere s-a prăbușit un copac, iar asta a provocat un lanț de probleme – cea mai gravă – scurgerea apei de la un aer condiționat pe bunuri de patrimoniu, după cum a dezvăluit ulterior managerul firmei de containere. Conform acestuia, muzeul nu a asigurat condiția de bază pentru o instalare corespunzătoare a containerelor – un sol neted, betonat. Dalele puse sub containere s-au adâncit în pământ, iar asta a dus la deformarea și dezechilibrarea lor.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post “Am recomandat Ministerului Culturii ca patrimoniul să fie mutat din containere” – Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor appeared first on Cultura la dubă.

“Le-am menționat și în notificări și în contract, inclusiv în documentul de participare la licitație, indiferent de containere, este obligatoriu să se asigure o suprafață betonată, stabilă și perfect netedă, pe care să se așeze containerul. (…)

Au spus: <E patrimoniu, nu avem voie să facem fundația de beton. Hai, vedeți cum vă descurcați!>

La unul dintre containere, deja una sau două dale sunt sub nivelul pământului. S-au afundat complet. Și s-a deformat containerul.“

Pentru a elibera Palatul Cantacuzino și Casa Memorială George Enescu la începutul lucrărilor de restaurare, conducerea Muzeului Național „George Enescu” a ales ca soluție de depozitare 6 containere modulare. Nu le-a cumpărat, ci le-a închiriat.

Potrivit informațiilor publice de pe SEAP, Muzeul Enescu a plătit până acum aproape 83.000 de euro pentru închirierea și montarea containerelor. Cumpărate, ele ar fi costat 30.000 de euro, prețul unuia în 2021 fiind de 5000 de euro.

O angajată a muzeului a publicat săptămâna trecută imagini cu podelele containerelor găurite încă din primele zile ale mutării, precum și imagini care arată spațiu liber la o îmbinare sau podeaua încrețită de umezeală.

Pentru a înțelege mai bine cum aceste lucruri au fost posibile, am stat de vorbă chiar cu managerul firmei care a închiriat containerele – Elsys Power.

Acesta a acceptat cu deschidere să explice, pas cu pas, ce obstacole au apărut în colaborarea cu Muzeul Enescu. Dezvăluirile sale arată o cu totul altă realitate decât cea prezentată de Ministerul Culturii în comunicatele oficiale.

Dacă ministrul Andras Demeter a declarat “m-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee, ar fi păstrate cu aceeași grijă”, de la reprezentantul firmei de containere aflăm că pe unul dintre containere “a căzut acum un an și ceva un copac înalt cât un bloc de patru etaje”, iar “în momentul de față, dacă mergeți la fața locului, o să vedeți că un alt copac, tot așa, foarte înalt, se sprijină de unul dintre containere și deja l-a deformat.

Am făcut poză și am trimis și notificări, pentru că dacă acel copac cade…“

***

“Era obligatoriu să se asigure o suprafață betonată, stabilă și perfect netedă, pe care să se așeze containerul”

Primul contract cu firma Elsys Power a fost făcut, în urma unei licitații, în octombrie 2021. Pentru o lună de închiriere a 6 containere, costul este de 1824 de euro. Dat fiind că șantierul s-a blocat după 2 ani și lucrările au fost sistate, cheltuielile muzeului cu containerele au crescut, ele fiind folosite deja de 4 ani și jumătate. În total, Muzeul Enescu a plătit până acum 78.432 de euro pentru închiriere și 4740 euro pentru instalare, adică un total de 83.172 euro, potrivit datelor publice de pe SEAP.

O investigație publicată de Cultura la dubă a dezvăluit săptămâna trecută că Muzeul Enescu depozitează astfel patrimoniul, inclusiv manuscrisele lui George Enescu și alte bunuri clasate în Tezaurul României. În imaginile prezentate de Cultura la dubă se observă că apa a pătruns în interiorul containerelor.

Iar în fotografiile publicate ulterior pe facebook de o angajată a muzeului, se observă că sunt probleme la unele îmbinări.

Adrian Mihăilă, managerul firmei Elsys Power, de la care muzeul a închiriat containerele, povestește că prima problemă, totodată cea care avea să producă efecte negative pe termen lung, a apărut încă de la montarea lor, fiindcă muzeul nu ar fi respectat o condiție esențială. Acesta susține că toate informațiile există și în comunicarea scrisă cu Muzeul Enescu – deci ar putea fi verificate de Corpul de Control.

“Am făcut și un raport scris către instituție. În momentul în care am câștigat licitația, unul dintre lucrurile principale pe care le-am menționat și în notificări și în contract, inclusiv în documentul de participare la licitație, indiferent de container, este obligatoriu să se asigure o suprafață betonată, stabilă și perfect netedă pe care să se așeze containerul.

A, am văzut că ele sunt puse pe niște pietre.

Da, în pământ. Când am ajuns cu containerele acolo, au zis “a, păi n-avem autorizație de construcție, nu putem face, e patrimoniu, nu avem voie să facem fundația de beton. Hai, vedeți cum vă descurcați!”

Am cumpărat dale, am pus dale sub colțul fiecăruia, să încerc să nivelez cât de cât, să fie cât de cât ok.

Am fost tot pe banii noștri, fără să le cer absolut nicio sumă de bani, am încercat să ridicăm un colț al containerului care se hâise destul de rău. Să-l ridicăm un pic, să mai băgăm ceva deasupra, ca să-l aducem cât de cât la o formă normală. Dar e foarte greu.

Putea să fie mama containerelor, dacă le punem direct pe pământ, ele se afundă și se deformează. Rezultatul ar fi fost același, indiferent de marca containerului care ar fi fost utilizat.

A trebuit cumva să nivelăm cât de cât, cât s-a putut, problema e că ele s-au afundat în pământ complet.

La containerul la care doamna reclamă că nu se mai închid bine ușile și geamurile, există un raport în care este menționat acest container, îl găsiți la muzeu, la instituție, unde exact asta menționăm. Și se și vede. La containerul respectiv deja una sau două dale sunt sub nivelul pământului. S-au afundat complet.”

Muzeul Enescu confirmă pentru Cultura la dubă că a primit, într-adevăr, solicitarea de a pregăti solul nivelat pentru montarea containerelor, însă acest lucru nu a fost posibil.

“Da, este adevărat. Era necesară asigurarea unei planeități prin turnarea unei plăci de beton, demers care nu putea fi realizat în urgență, pentru că în curtea unui monument istoric nu se poate interveni fără autorizații și avize.”, a transmis conducerea muzeului.

Muzeul spune că doar la un container a apărut ulterior problema etanșeității, dar “a fost remediată, inclusiv prin refacerea etanșeității îmbinărilor containerului.”

Un copac imens a căzut pe unul dintre containere în trecut, iar în prezent un alt copac se sprijină pe un container

Acum un an și jumătate, la una dintre puternicele furtuni care au lovit Bucureștiul, un copac imens a căzut pe unul dintre containerele în care este depozitat patrimoniul – dezvăluie Adrian Mihăilă. Containerul a rezistat, însă probleme apărute ulterior cu aerul condiționat au fost un real pericol pentru bunurile depozitate acolo: “curge apa pe patrimoniu” – l-a anunțat cineva de la muzeu.

Un alt copac ar reprezenta un pericol chiar în prezent.

Iar în momentul de față, dacă mergeți la fața locului, o să vedeți că un alt copac, la fel, foarte înalt, se sprijină de unul dintre containere și deja l-a deformat.

Am făcut poză și am trimis și notificări, pentru că dacă acel copac cade, la fel ca celălalt, când a fost o furtună, s-a rupt și a căzut pe container…

Noroc că containerul a fost destul de bine făcut încât să susțină copacul și a rămas sprijinit pe container. Noi am venit atunci, am adus repede o echipă, la solicitarea dânșilor, fiindcă era o treabă foarte urgentă, care l-a tăiat bucățică cu bucățică, fără să rupă niciun fir, pentru că stă și plin de fire, nu știu dacă ați observat, stă să cadă.

Când a căzut copacul pe container?

Prin primăvara-vară, la o vijelie puternică. Efectiv a căzut și s-a sprijinit pe unul dintre containere. Era prin primăvară.

Și am văzut că, hăindu-se, nu mai avea panta unitatea interioară, am reglat panta, am rezolvat și acum dă condensul pe dinafară. A fost un aer condiționat care, de la lovitura copacului, s-a mișcat pe perete și nu avea panta corectă și dădea condensul în interior.

Le-am schimbat și toate chederele la uși, la geamuri, am răspuns la toate cererile care ni s-au adresat, chiar dacă doar verbal. Pentru că multe nu sunt scrise, dar am menționat toate aspectele astea și în notele de informare pe care le-am trimis la muzeu. Preventiv, am venit și am făcut o etanșare la toate colțurile, la toate îmbinările, ca să ne asigurăm, că, până la urmă, și un silicon mai îmbătrânește.”

Muzeul Enescu confirmă atât povestea cu căderea copacului, cât și prezența unui al copac sprijinit în prezent de container. De altfel, acest lucru se poate vedea și în imagini.

“În data de 10 iulie 2024, în urma unei furtuni puternice, un arbore din curte a căzut pe containerul nr. 1, afectând aparatul de aer condiționat. Arborele a fost îndepărtat și aerul condiționat repoziționat în maximă urgență.

Este adevărat că în prezent un copac se sprijină pe unul dintre containere și reprezintă un pericol?

În ceea ce privește arborele în cauză, muzeul a făcut adresă către Primăria Municipiului București în data de 30.07.2025. Urmare acestei adrese, în data de 30.09 2025 am primit răspuns că arborele ”nu are semne de declin biologic” și, ca atare, PMB ”nu avizează lucrările de întreținere sau defrișarea acestuia”. Am revenit cu altă adresă în 05.02.2026 și în data de 4 martie a.c. inspectorii de la Direcția de Mediu a PMB au venit pe teren și au testat arborele, în vederea executării de lucrări asupra lui. În prezent așteptăm răspunsul autorităților.”, a transmis Muzeul Enescu pentru Cultura la dubă.

Am încercat să lămurim cu directorul firmei de containere și problema prezenței apei în containere, după cum se poate vedea în imagini.

Acesta susține că nu a fost înștiințat că apa de la zăpada topită ar fi pătruns în containere, în schimb confirmă că au fost două sesizări privind aerul condiționat, care nu ar fi mers timp de câteva zile, deci obiectele de patrimoniu ar fi stat cel puțin în acea perioadă, la temperaturi de iarnă. De altfel, într-o fotografie postată de conservatoarea muzeului, se poate observa că temohigrograful a înregistrat umiditate 90 și temperaturi aproape de 0 grade.

“Iarna asta, la topirea zăpezii, ați fost anunțat în vreun moment că intră apa în containere?

Nu. În schimb discuții am avut despre aerul condiționat: “Domnul Adrian, nu merge aerul. Ce nu merge? Ce anume? Nu știu. Doamnă, când spuneți că este o problemă, dați-mi câteva detalii ca să știu cum să venim pregătiți.”

Și am găsit la fața locului că nu se dăduse zăpada jos de pe aerul condiționat, aerul condiționat, suflând cald înăuntru și frig spre exterior, se încadrase într-un bloc de gheață și a trebuit să stăm să-l degivrăm. Și am trimis în scris: vă rugăm să luați o mătură și să dați zăpada jos.

Și am înțeles că a ieșit scandal în muzeu că cine să dea zăpada jos, de ce să iau eu mătura, cine e responsabil…

Adică era o problemă minoră care putea fi rezolvată gospodărește?

Exact!

Adrian Mihăilă explică pentru Cultura la dubă și cum a fost posibil ca podelele containerelor să se spargă chiar din primele zile ale mutării, așa cum a reieșit dintr-o postare făcută de aceeași conservatoare a muzeului și confirmate ulterior chiar de Muzeul Enescu.

“Nu știu dacă ați văzut, sunt niște imagini cu podelele rupte. Cum explicați acea întâmplare?

Foarte simplu, în momentul în care am terminat de montat containerele și le-am predat, le-am spus: în momentul în care vreți să puneți ceva, un raft, ceva cu picior mai ascuțit, să distribuiți toată greutatea pe patru puncte, vă rog să puneți ceva sub acel picior, astfel încât greutatea să se disperseze. Pentru că portalul ăla nu o să reziste și o să treacă prin el la foarte scurt timp.

După predare, s-au rupt podelele. Când am ajuns acolo, bineînțeles că erau rafturile, picioarele rafturilor erau puse direct pe podea. Podeaua este din azbociment și, normal, nu a făcut față greutății aceleia punctiforme care a apăsat într-un singur punct.

După aceea, cum ați rezolvat găurile?

Ulterior, pentru ca în containerul respectiv să se rezolve asta, ar fi trebuit preluată de acolo, reparată podeaua, adusă înapoi, lucru care nu prea mai era posibil. Și atunci, un angajat al instituției avea lemne suficiente pe acolo, a adus niște lemne și a remediat cât a putut situația.”

“Nu ne-au cerut absolut nimic, dânșii nu au pus absolut nimic. Este pentru prima oară când aud de dezumidificator/ umidificator.“

Potrivit informațiilor publice de pe SEAP, contractele dintre Muzeul Enescu și firma Elsys Power prevăd închirierea a “6 bucăți container de arhivare patrimoniu, termoizolat și ventilat, echipat cu aer condiționat pentru menținerea unei temperaturi constante în interiorul acestuia.” Contractul nu prevede și dotarea cu aparate de control al umidității – dezumidificatoare sau umidificatoare, aparate pe care muzeul le avea din perioada funcționării muzeului și le-ar fi putut folosi, dar, potrivit surselor noastre, nu ar fi fost folosite fiindcă ar fi produs un consum prea mare de curent și pentru că oricum nu ar fi fost spațiu și pentru ele.

Potrivit legii, controlul umidității este o condiție de bază în conservarea bunurilor de patrimoniu, în special când este vorba despre materiale vulnerabile precum hârtia.

“În ceea ce privește temperatura și umiditatea din interior, v-au cerut ceva anume, adică să fie făcute din anumite materiale?

Aici trebuie un sistem de aclimatizare, și practic aerele condiționate au asigurat acest lucru.

Aerul asigură o temperatură, dar umiditatea ar trebui controlată de un dezumidificator sau un umidificator, după caz. Nu?

Da, aici nu mi s-a spus absolut nimic în sensul acesta. Și accesoriile de genul acesta sunt accesorii care se pun în interior. Puteau fi puse de noi la cerere, dar nu există o astfel de cerere. Sau puteau fi puse de dânsele, pentru că e un aparat pe care-l pui în interior.

Nu ne-au cerut absolut nimic, dânșii nu au pus absolut nimic. Este pentru prima oară când aud de dezumidificator/ umidificator.

Un alt aspect important prevăzut în normele de conservare este controlul luminii. Specialiștii spun că trebuie evitată expunerea la soare, în special când este vorba despre hârtie. Containerele închiriate de Muzeul Enescu sunt dotate cu câte două ferestre, iar din imaginile postate de Ministerul Culturii se observă că ele sunt acoperite în prezent cu o folie de protecție. Nu știm cum au fost în acești 4 ani și jumătate.

“Ei au contestat în vreun moment asta, că au geamuri? Sau au cerut containere fără ferestre?

Nu. Era specificat și în caietul de sarcini și în ofertă că au două geamuri. Toată lumea a fost ok.

Toată problema asta a apărut la jumătate de an după ce s-au instalat containerele. Au zis: “a, parcă, totuși, ar fi bine fără ferestre” – ceva la modul acesta. Adică este o concluzie la care au ajuns după instalare, nu înainte.

Noi am făcut o ofertă, că dacă se prelungește contractul de închiriere pentru încă 12 luni, li se schimbă geamurile cu paneluri din acelea de termopan, gratuit. Nu au semnat. Nu am primit explicații.

Din câte înțeleg, ei ar fi încercat să facă o altă licitație și nu s-a prezentat nimeni. Și din motivul acesta au făcut de pe o lună pe alta și nu s-a semnat pe 12 luni.

Și când le-ați făcut oferta cu pereții fără ferestre instalați gratuit, de ce au refuzat?

Nu au refuzat, pur și simplu nu au luat în considerare oferta cu contractul prelungit pe 12 luni, nu am primit niciun răspuns, nici că da, nici că nu. Am explicat pentru 3 sau 4 persoane de la muzeu că e o chestie care se face în două ore. Că sticla de geam, lumina era problema, se poate înlocui cu paneluri. Și putem alege un moment de primăvară sau toamnă, când doresc dânsele.

Nu au mai zis nimic.”

Ministrul Culturii, Andras Demeter: “Putem asigura pe toată lumea că obiectele sunt prezervate în condiții adecvate!”

Reamintim, ministrul Culturii, Andras Demeter, a transmis pe 7 martie, într-un comunicat de presă: “M-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee sau în arhive ori fonoteci, ar fi păstrate cu aceeași grijă.

Am inspectat toate depozitele, iar rapoartele privind monitorizarea parametrilor de microclimat din spațiile de depozitare confirmă că bunurile de patrimoniu sunt plasate în condiții propice de umiditate, temperatură și luminozitate; condiții pe care conducerea muzeului le consideră necesare și suficiente!”

Acesta s-a antepronunțat investigației amănunțite pe care urma să o facă inspectorii Corpului de Control. Ulterior, într-un al treilea comunicat de presă, Ministerul Culturii a anunțat că a decis și formarea unei comisii de experți, “profesioniști ai domeniului patrimoniului cultural mobil și restaurării bunurilor culturale, muzeografie și management muzeal.

Comisia de experți evaluează situația din teren din punct de vedere al obiectivelor de verificare privind starea de conservare, în timp ce comisia de control, desemnată prin Ordinul de ministru din data de 3.03.2026, se axează în primul rând pe aspecte administrative, contractuale, de raportare și respectare a procedurilor instituționale.”

Peste 100 de personalității ale culturii au semnat o scrisoare publică prin care cer președintelui Nicușor Dan, premierului Bolojan și ministrului Culturii, Andras Demeter, să mute manuscrisele din containere “în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu”.

Printre semnatari se numără Vladimir Jurowski – director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu, dirijorul american Lawrence Foster, fost director artistic al Festivalului George Enescu, scriitorul româno-american Norman Manea, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Andrei Șerban, Anca Vasiliu, Ștefan Câlția, Ana Blandiana, Ada Solomon, pianista Alexandra Dariescu, violoncelistul Andrei Ioniță, Marta Petreu, Andrei Cornea și violonistul Remus Azoiței, Oana Pellea, Cristi Puiu, Mircea Cantor, Radu Jude, Dan Perjovschi, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim sau Tatiana Țîbuleac.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post “La o vijelie puternică, un copac înalt cât un bloc de patru etaje a căzut peste unul dintre containere” – Dezvăluirile firmei de containere în care sunt depozitate bunurile lui Enescu appeared first on Cultura la dubă.

După cum Cultura la dubă a anunțat aici, ministrul Andras Demeter și-ar fi dorit o comisie alcătuită din 9 membri, iar în acest sens a invitat în comisie foștii candidați la concursurile TNB. Cei mai mulți dintre aceștia au declinat invitația. Doar Adrian Găzdaru, fost candidat în 2022, a acceptat-o.

Adrian Găzdaru a condus Teatrul Excelsior între 2014 și 2022, iar la finalul ultimului său mandat a primit la evaluare nota 7,18, astfel că postul său a fost scos la concurs. Acesta s-a remarcat cu producția spectacolului Vlaicu Vodă – cel mai scump spectacol organizat vreodată în București, care a costat 430.000 de euro – în mandatul Gabrielei Firea. Primăria Capitalei, în mandatul lui Nicușor Dan, a descoperit că Teatrul Excelsior a depozitat decorurile în valoare de 5 milioane de lei într-un depozit, unde din 2018 până în 2022 a plătit lunar 6000 de euro/ lună, adică peste 240.000 de euro.

Tot în anul centenarului, Teatrul Excelsior a produs și spectacolul Toți K1 pentru România – Unirea, Visul unei Națiuni, alături de Nicolae Furdui Iancu, Paula Seling, Proiect K1, Tuan, Iuliana Tudor, Mihaela Rădescu, Vlad Rădescu, Sorin Francu, Daniel Lazăr și grupul Crai Nou. Acesta a costat Primăria Capitalei 125.000 de euro.

După ce a pierdut postul de la Excelsior, Adrian Găzdaru a candidat la conducerea Teatrului Național București. Concursul din 2022 a fost, însă, anulat de ministrul Lucian Romașcanu, după retragerea unui membru al comisiei și pentru că oricum niciun proiect nu s-ar fi ridicat la nivelul așteptărilor, potrivit declarațiilor ministrului.

Vava Ștefănescu este managerul Centrului Național al Dansului București și una dintre cele mai respectate personalități din lumea dansului contemporan. Recent, aceasta a anunțat că Ministerul Culturii, în mandatul Ralucăi Turcan, a cedat Sala Omnia, promisă pentru CNDB, Ministerului de Interne. Reprezentanții CNDB s-au întâlnit cu ministrul Andras Demeter pentru a-l convinge să încerce remedierea situației, însă aceasta i-a anunțat că “Este un vis pierdut. Putem să aprindem lumânări, să depunem coroane – ține de trecut”. Ministerul le-a promis, însă, că va încerca să identifice pentru CNDB un posibil alt spațiu.

Theo Herghelegiu este regizoare, unul dintre fondatorii Teatrului Arca și, potrivit Ministerului Culturii, prima fondatoare a unei companii independente – Teatrul Inexistent. Este regizoarea singurului spectacol în care ministrul Culturii, Andras Demeter, joacă în rol principal – Peștele balon, la Teatrul de Artă București.

Hunor Horváth este manager interimar al Teatrului Maghiar de Stat din Timișoara, instituție pe care Andras Demeter a condus-o în trecut. A studiat artele spectacolului în Germania, Elveția, Austria și România și a colaborat ca regizor cu Teatrul Radu Stanca din Sibiu, unde a condus secția de germană.

Ludmila Patlanjoglu este teatrolog și critic de teatru și coordonatoare de doctorate la UNATC. Este președinte onorific al secției române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (AICT) și a fost directoarea Festivalului Național de Teatru.

Al 6-lea membru nu a fost de acord să-și dezvăluie identitatea.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post Adrian Găzdaru, Vava Ștefănescu, Ludmila Patlanjoglu, Theo Herghelegiu și Hunor Horváth vor face parte din comisia de evaluare a noului manager al TNB appeared first on Cultura la dubă.

Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului George Enescu, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței și al Cincinnati Symphony, a apărut în urmă cu scurt timp cu prima reacție publică la povestea manuscriselor lui George Enescu, depozitate de conducerea Muzeului Enescu, de 4 ani și jumătate, în containere ținute în aer liber, după cum Cultura la dubă a dezvăluit AICI.

Acesta spune că manuscrisele ar trebui conservate și puse la dispoziția tuturor celor care vor să descopere mai mult și că “numai astfel putem onora cu adevărat moștenirea unui compozitor a cărui operă trăiește în însăși identitatea noastră națională”

“Moștenirea artistică a lui George Enescu trebuie conservată și trebuie prețuită, pentru că opera sa este chiar inima identității noastre naționale. Enescu a compus muzică inspirată de frumusețea țării sale natale, îmbogățită de multitudinea de stiluri și tradiții care alcătuiesc vastul nostru folclor.

În același timp, Enescu a adus în România o lume întreagă de experiențe și cunoaștere, dobândite în anii în care a fost recunoscut pe plan mondial ca unul dintre marii virtuozi ai, viorii. Dar mai presus de toate. prin compozițiile sale a făcut ca spiritul românesc unic să fie auzit în lume.

De aceea, George Enescu este un artist a cărui operă trebuie studiată neîncetat. Cu răbdare, cu dedicare și cu smerenie, pentru a descoperi cele mai fine detalii care se dezvăluie doar acelora care cercetează constant și aprofundat creația sa.

Am avut ocazia să văd caligrafia lui Enescu. Și pot mărturisi cât de important este ca manuscrisele sale să fie conservate nu doar ca repere istorice, ci ca documente vii, puse la dispoziția tuturor celor care doresc să descopere mai mult.

Ele trebuie să rămână vii. accesibile și apreciate, așa cum spiritul său rămâne viu în noi. Numai astfel putem onora cu adevărat moștenirea unui compozitor a cărui operă trăiește în însăși identitatea noastră națională.” – a declarat Cristian Măcelaru într-un videoclip postat pe pagina oficială a Festivalului George Enescu.

Ieri, Vladimir Jurowski – director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu, dirijorul american Lawrence Foster, fost director artistic al Festivalului George Enescu, scriitorul româno-american Norman Manea, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Andrei Șerban, Anca Vasiliu, Ștefan Câlția, Ana Blandiana, Ada Solomon, pianista Alexandra Dariescu, violoncelistul Andrei Ioniță, Marta Petreu, Andrei Cornea și violonistul Remus Azoiței, Oana Pellea, Cristi Puiu, Mircea Cantor, Radu Jude, Dan Perjovschi, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim, Tatiana Țîbuleac – sunt doar câteva dintre personalitățile culturii care semnează o scrisoare publică adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Bolojan și ministrului Culturii, Andras Demeter pentru protejarea manuscriselor lui George Enescu.

Pe listă se regăsesc și două nume legendare ale Berliner Philharmoniker – Guy Braunstein, fost concertmaistru și Götz Teutsch, fost solo-violoncelist.

Inițiatorii sunt dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu”, Gabriel Bebeșelea, istoricul Eugen Ciurtin și scriitorul Radu Vancu.

Aceștia cer mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte de tezaur ce au aparținut marelui compozitor român în spații corespunzătoare.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post Dirijorul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Enescu: “Manuscrisele lui Enescu să fie conservate nu doar ca repere istorice, ci ca documente vii, puse la dispoziția tuturor” appeared first on Cultura la dubă.

Câteva fotografii care artă podeaua distrusă în interiorul containerelor în care Cultura la dubă a dezvăluit că sunt depozitate bunuri de Tezaur ce au aparținut lui George Enescu și familiei Cantacuzino au fost publicate pe facebook de un angajat al Muzeului Național “George Enescu”, conservatoare de hârtie, adică cea care are în gestiune chiar manuscrisele compozitorului.

Aceasta a decis să publice imaginile după ce Ministerul Culturii a lăsat de înțeles într-un comunicat de presă că, la primele verificări, totul este în regulă.

Azi, după publicarea acestor imagini, Ministerul Culturii a transmis un comunicat amplu în care a asigurat, din nou, că obiectele de patrimoniu sunt în siguranță.

Muzeul Enescu a transmis că imaginile sunt din 2021 și problemele cu podeaua au fost remediate.

“În această primă etapă a controlului, membrii comisiei au solicitat documente, date și informații relevante și au realizat chestionări directe și amănunțite ale personalului responsabil de păstrarea, depozitarea și conservarea bunurilor culturale.

Au fost verificate spațiile de depozitare, condițiile de păstrare a bunurilor culturale mobile clasate, precum și existența și funcționarea sistemelor de supraveghere și pază.

Până în acest moment, în cadrul verificărilor efectuate, nu au fost identificate situații de distrugere a bunurilor culturale mobile clasate în categoria Fond sau Tezaur.” – a transmis Ministerul.

Conservatoarea a publicat de asemenea o fotografie din ianuarie 2026 în care temohigrograful indica temeraturi aproape de 0 grade Celsius și umididate de 90.

Reamintim, Cultura la dubă a scris într-o investigație, potrivit mai multor surse cu care am stat de vorbă, că în interiorul containerelor ar fi grave probleme de umiditate, neconforme cu legea care impune condiții stricte pentru depozitarea patrimoniului. Iarna această, când zăpada s-a topit, apa a pătruns în ele.

Așa podea subțire și neizolată există în spațiul unde patrimoniul este depozitat! Încă din prima zi s-a spart sub greutatea rafturilor. – a postat pe facebook conservatoarea Muzeului Enescu.

Specialiștii pe care I-am consultat spun că eventuala deteriorare a manuscriselor sau a altor bunuri de patrimoniu (picturi, țesături, mobilier, fotografii, corespondență) – pot fi stabilite doar de o atentă analiză, ce necesită timp. Ministerul Culturii a transmis că “nu au fost identificate situații de distrugere a bunurilor culturale mobile clasate în categoria Fond sau Tezaur“, după o inspecție de doar câteva ore.

I-am solicitat ministrului Culturii, Andras Demeter, un punct de vedere cu privire la cele arătate în acest material. Nu am primit răspuns până la aceaastă oră.

Muzeul Enescu a transmis ulterior publicării articolului:

– “Imaginile prezentate nu sunt recente. Acestea datează din perioada mutării patrimoniului din depozitele muzeului în containere, respectiv de la sfârșitul anului 2021.

– În acel moment, deoarece nu au fost respectate indicațiile privind amplasarea rafturilor, profilul metalic al picioarelor acestora, neprevăzute cu talpă de susținere, a determinat perforarea podelei sub presiunea greutății materialelor depozitate.

– Conducerea muzeului a fost informată la momentul respectiv și au fost dispuse în urgență măsuri de remediere. Podeaua a fost ranforsată cu dulapi de lemn, care distribuie uniform greutatea materialelor depozitate pe rafturi.

– Reiterăm faptul că orice problemă in legătură cu patrimoniul este întotdeauna remediată în cel mai scurt timp posibil.”

Vă reamintim că o investigație publicată pe Cultura la dubă a arătat în premieră că manuscrisele lui George Enescu și alte bunuri de Tezaur sunt depozitate de Muzeul Enescu în containere cu ferestre, de 4 ani și jumătate, la temperaturi extreme, având doar niște aere condiționate, fără aparate de control al umidității – un aspect foarte important în conservarea bunurilor de patrimoniu.

“Umiditatea este un factor principal care accelerează degradarea în timp a hârtiei, a adezivilor şi a legăturilor. Variaţiile de umiditate provoacă în acest material higroscopic distorsiuni şi modificări dimensionale primejdioase.

La baza acestora stă oscilația U.R. (Umiditate Relativă), care la rândul ei e influențată de variația de Temperatură.”, ne spune un specialist cu peste 30 de ani experiență în conservare și restaurare de hârtie.

Conform normelor de conservare și restaurare a bunurilor culturale mobile, publicate în Hotărârea de Guvern Nr.1546/2003,

Valorificarea expozițională, temporară sau permanentă a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural național mobil se face numai în spații corespunzătoare. Oricare ar fi motivele invocate, nu se admite amplasarea, chiar pentru perioade scurte, a unor bunuri culturale mobile în spații care nu corespund condițiilor prevăzute de prezentele norme. (Cap. II, Art. 3).

Se consideră corespunzător spațiul care îndeplinește următoarele condiții:

a) este salubru;

b) are stabilitate microclimatică:

● umiditatea relativă, denumită în continuare U.R., trebuie să fie cuprinsă în general între 50-65%. Pentru obiecte foarte sensibile, pentru care din anamneză se cunoaște că și-au creat un echilibru la alte valori ale U.R., se vor crea condiții în consecință (eventual locale);

● temperatura nu trebuie să depășească 22°C, urmărindu-se permanent corelarea acesteia cu U.R.;

c) pentru un spațiu nou construit, renovat sau restaurat, trebuie să treacă cel puțin 3-6 luni de la terminarea lucrărilor, timp necesar pentru asigurarea stabilizării microclimatului interior;

d) nivelul iluminării bunurilor de natură organică, reglat în funcție de gradul lor de sensibilitate la degradarea fotochimică, să nu depășească nivelul maxim admis de lucși x ore anual. În general se recomandă următoarele valori ale iluminării: 50-80 lucși pentru cărți, documente, miniaturi, acuarele, grafică, textile, lemn pictat, os, fildeș, specimene de istorie naturală, 150-200 lucși pentru picturi și obiecte din lemn, iar componenta UV emisă de sursele de iluminat nu trebuie să depășească 75 æW/lm (microwatt/lumen);

e) este lipsit de noxe provenite din pulberi sau gaze nocive;

f) instalațiile de iluminat, încălzire, apă și canal sunt în bună stare, au fost temeinic verificate și funcționează în mod corespunzător;

g) asigură securitatea bunurilor expuse;

Totodată, potrivit Legii 182/2000, instituția care gestionează bunuri de patrimoniu este obligată să înștiințeze ordonatorul de credite în maximum 5 zile dacă un bun de patrimoniu este în pericol. Patrimoniul este depozitat astfel de 4 ani și jumătate.

Am întrebat Ministerul Culturii dacă avea cunoștință despre condițiile de depozitare a patrimoniului enescian și dacă a luat vreo măsură anterior publicării investigației noastre. Nu am primit un răspuns nici până acum.

De la publicarea materialului Cultura la dubă, ministerul a trimis Corpul de Control la Muzeul Enescu, iar managerul Cristina Andrei și avocata Lidia Chiran s-au concentrat pe o acțiune de intimidare, hărțuire și amenințare a jurnalistei Alexandra Tănăsescu, care a dezvăluit realitatea de la muzeu.

Mapping Media Freedom, platforma Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media (ECPMF), care documentează încălcări ale libertății presei și mass-media în toată Europa, a emis o alertă pe numele jurnalistei Cultura la dubă, Alexandra Tănăsescu, victimă a unui caz de intimidare și amenințare din partea a conducerii Muzeului Național George Enescu și a avocatei Lidia Chiran. Cazul este marcat drept o violare a libertății presei.

Ministerul nu a anunțat nicio măsură față de managerul Cristina Andrei sau avocata Lidia Chiran, care a pretins în înregistrarea audio că este reprezentantul legal al Ministerului Culturii, iar ministerul a anunțat că aceasta nu avea, de fapt, mandat de reprezentare.

COMUNICATUL MINISTERULUI CULTURII

“Protejarea patrimoniului cultural presupune atenție, rigoare profesională și transparență. În situațiile dificile cu care se confruntă numeroase instituții muzeale din România, orice inițiativă de bună-credință, corect documentată și orientată spre salvgardarea bunurilor de patrimoniu este tratată cu maximă seriozitate și atenție.

În contextul preocupărilor recente apărute în presă cu privire la situația Muzeului Național „George Enescu”, ministrul Culturii Andras Istvan Demeter a considerat necesară o verificare directă a modului în care sunt păstrate bunurile de patrimoniu evacuate temporar din Palatul Cantacuzino, aflat în proces de restaurare. Astfel, vineri, 6 martie, împreună cu fostul director al Muzeului Județean Mureș, arheologul Koppány Bulcsú Ötvös – secretar de stat, a efectuat o vizită inopinată la Muzeul Național „George Enescu”. Inspecția care a avut loc după încheierea programului de lucru al muzeului a fost anunțată cu doar zece minute în avans, tocmai pentru a permite o evaluare directă și obiectivă a situației din teren, obținerea de informații nemijlocite de la reprezentanții instituției și evaluarea situațiilor sensibile, pe baza unei analize a întregului context. Discuțiile cu specialiștii muzeului, precum și cu managementul instituției s-au concentrat pe acele informații apărute recent în spațiul public care au generat îngrijorări legate de calitatea condițiilor de depozitare a patrimoniului muzeal.

„Deciziile serioase nu se iau nici sub presiune, nici sub imperiul unor judecăți de moment. Ele se fac cu calm, cu expertiză competentă, cu examinarea completă a situației și cu evaluări reale. Am dorit să văd personal ce se întâmplă la muzeu; așadar, după analiza din cadrul colegiului director, am decis verificarea în teren a modului în care sunt protejate bunurile de patrimoniu. Putem asigura pe toată lumea că obiectele sunt prezervate în condiții adecvate! M-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee sau în arhive ori fonoteci, ar fi păstrate cu aceeași grijă.

Am inspectat toate depozitele, iar rapoartele privind monitorizarea parametrilor de microclimat din spațiile de depozitare confirmă că bunurile de patrimoniu sunt plasate în condiții propice de umiditate, temperatură și luminozitate; condiții pe care conducerea muzeului le consideră necesare și suficiente!”, a menționat Ministrul Culturii, adăugând că: „sistemele integrate de monitorizare pe care le-am văzut amplasate peste tot în spațiile speciale de depozitare măsoară factorii de mediu în timp real și dau informații despre acești parametri din minut în minut. Trebuie subliniat însă faptul că, în perioada următoare, voi dispune și efectuarea unei expertize de specialitate, în completarea demersurilor de examinare pe care comisia de control le desfășoară în prezent”.

Eforturile de restaurare făcute de către Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP) continuă. După lansarea, în data de 26.12.2025, a procedurii de achiziție lucrări de execuție (rest de executat), servicii de proiectare și servicii de asistență tehnică pentru obiectivul Muzeul Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”, Casa Memorială și Anexă, în prezent oferta se află în etapa de evaluare tehnică. Dacă toate cerințele prevăzute în documentația de atribuire sunt îndeplinite, contractul de achiziție publică va permite reluarea lucrărilor de restaurare începând cu trimestrul al doilea al acestui an.

„Împreună cu secretarul de stat cu experiență și atribuții  în materie de patrimoniu, Koppány Bulcsú Ötvös, vom urmări îndeaproape ca acest contract să includă și măsuri suplimentare de protecție, pentru a garanta un grad ridicat de siguranță în ceea ce privește ansamblul depozitelor”, a mai subliniat ministrul Culturii.

Având în vedere interesul extins pentru acest subiect, precum și obligația instituțională de a informa corect, Ministerul Culturii va face cunoscute și concluziile comisiei de control, de îndată  ce acestea vor fi formulate, la încheierea verificărilor.

În contextul regretabilului schimb de replici dintre avocata Lidia Chiran și jurnalista Alexandra Tănăsescu, în cadrul colegiului director din 6 martie a fost discutată atât situația managementului muzeului cât și situația raporturilor contractuale de reprezentare avocațială. Chiar dacă doamna Lidia Chiran nu reprezenta Ministerul Culturii, nu avea mandat și nu putea să vorbească în numele acestei autorități, ministerul are dreptul de a interveni exclusiv în acele raporturi contractuale unde deține calitatea de titular. Pentru analiza contractului cu avocata Lidia Chiran, colegiul ministerului a stabilit un termen de o săptămână.  În cazul altor contracte, încheiate de instituții aflate în subordinea sa – cum este Muzeul Național „George Enescu” – competența acestui tip de analiză și decizia revin ordonatorului de credite al respectivei instituții.

Activitatea managerială a doamnei Cristina Andrei urmează să fi supusă examinării comisiei de evaluare a managementului. Concluziile din raportul comisiei de control, odată acesta încheiat, se vor găsi atașate documentelor pe care le presupune evaluarea anuală.”

Conservatoarea muzeului care a postat fotografiile de mai sus a comentat la comunicatul ministerului: “Domnule ministru, tot ce este în interior frumos aranjat și protejat, este munca specialiștilor din conservare. De spațiul în care sunt depozitate, nu se poate spune că este bun!

Dacă nu ați dorit să aveți alături conservatorii și muzeografii, doar doamnele din conducerea muzeului, vă spun că acestea sunt, ca și dumneavoastră, pentru prima dată în acea zonă! Deși cunosc realitatea, firește că le-au ascuns. Voi posta pe pagina mea imagini cu realitatea!”

Dragoș Neamu, organizatorul Nopții Muzeelor în România, a scris apoi într-o postare pe facebook:

“Dacă tu, dragă Andras, nespecialist fiind, îmi spui că acel container în care sunt îndesate bunurile de patrimoniu, este un spațiu optim de depozitare și de păstrare a unor bunuri cu valoare de tezaur, înseamnă că lucrurile au luat-o razna rău de tot și că trăim într-o realitate paralelă în care tot insiști să ne târâi.

Este un chin teribil tot ce se întâmplă, toate încercările astea caraghioase ale tale de a ne convinge că totul e perfect și făcut cu un înalt nivel de profesionist. Suntem noi nebuni și ignoranți că tot insistăm cu mofturile și cu lamentațiile astea. Este greu de digerat modul cum arunci în aer legitimitatea profesională a unei întregi comunități, cunoașterea de bază, elementară a ce înseamnă muzeu, conservare, microclimat de de păstrare a unor bunuri de patrimoniu.

Ești atât de derutat în poza aia din container, esti înghițit de cutii, nici nu știi la ce te uiți. Ai pus o poză cu aparatul ăla de măsurare a umidității și ai spus că ne-ai închis gurile la toți. Cum crezi că circulă aerul prin crăpăturile alea din podele? Ce agenți externi de risc crezi că au început să colcăie prin containerul ăla de diriginte de șantier. Recunoaște că ai greșit. Acceptă faptul că nu ești perfect. Nu te-ai plictisit să ai mereu dreptate?”

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}.

The post Imagini revoltătoare din interiorul containerelor în care este depozitat patrimoniul Muzeului Enescu / Ministerul Culturii: “Obiectele de patrimoniu sunt în siguranță”/ Muzeul Enescu: “Imaginile sunt din 2021” appeared first on Cultura la dubă.