<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Mihail Sebastian - Cultura la dubă</title>
	<atom:link href="https://culturaladuba.ro/tag/mihail-sebastian/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/mihail-sebastian/</link>
	<description>site de știri, interviuri și reportaje despre cultură și educație</description>
	<lastBuildDate>Mon, 21 Oct 2024 12:31:18 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.8</generator>

<image>
	<url>https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2019/10/cropped-Screen-Shot-2019-10-08-at-12.33.05-1-32x32.png</url>
	<title>Mihail Sebastian - Cultura la dubă</title>
	<link>https://culturaladuba.ro/tag/mihail-sebastian/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Benzi desenate multimedia, adaptate după Jurnalul lui Mihail Sebastian, un proiect superb realizat de Diaspora Civică Berlin</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/benzi-desenate-multimedia-adaptate-dupa-jurnalul-lui-mihail-sebastian-un-proiect-superb-realizat-de-diaspora-civica-berlin/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Oct 2024 09:05:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Around the World]]></category>
		<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<category><![CDATA[AFCN]]></category>
		<category><![CDATA[Benzi desenate]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura la duba]]></category>
		<category><![CDATA[Diaspora Civica Berlin]]></category>
		<category><![CDATA[Jurnal]]></category>
		<category><![CDATA[Mihail Sebastian]]></category>
		<category><![CDATA[Multimedia]]></category>
		<category><![CDATA[Proiect]]></category>
		<category><![CDATA[Tinerii de Crin]]></category>
		<category><![CDATA[Webcomic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=17642</guid>

					<description><![CDATA[<p>Primul proiect de benzi desenate multimedia, inspirat de Jurnalul lui Mihail Sebastian (n.r. Jurnal 1935-1944) , a fost lansat azi. Webcomicul este realizat de Diaspora Civică Berlin, o asociație născută în februarie 2017, în urma protestelor stradale din România și Germania. </p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/benzi-desenate-multimedia-adaptate-dupa-jurnalul-lui-mihail-sebastian-un-proiect-superb-realizat-de-diaspora-civica-berlin/">Benzi desenate multimedia, adaptate după Jurnalul lui Mihail Sebastian, un proiect superb realizat de Diaspora Civică Berlin</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong><a href="http://www.mihailsebastian.ro">Primul proiect de benzi desenate multimedia</a>, inspirat de <em>Jurnalul</em> lui Mihail Sebastian (n.r. Jurnal 1935-1944) , a fost lansat azi. Webcomicul este realizat de Diaspora Civică Berlin, o asociație născută în februarie 2017, în urma protestelor stradale din România și Germania. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Proiectul se numește “Mihail Sebastian și tinerii cu sufletul de crin” și ne arată Bucureștiul interbelic, intrigile politice ale vremii, ascensiunea Gărzii de Fier și transformarea societății românești, pornind de jurnalul și opera autorului Mihail Sebastian. </strong></p>



<figure class="wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-4-3 wp-has-aspect-ratio"><div class="wp-block-embed__wrapper">
<div class="nv-iframe-embed"><iframe title="Trailer „Mihail Sebastian și tinerii cu sufletul de crin”" width="1200" height="900" src="https://www.youtube.com/embed/1gbOPiD7ymI?feature=oembed&#038;enablejsapi=1&#038;origin=https://culturaladuba.ro" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe></div>
</div></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Povestea este ilustrată și animată de Liviu Bărbulescu, Răzvan Petre și Lu Pop.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Consultanță istorică Vlad Pașca</p>



<p class="wp-block-paragraph"><a></a>Muzica este realizată de: Cristiana Achim – pian, Daniel Enache – clape, aranjament muzical, Raluca (Ruka) Furtună – voce, Serban Popadiuc – chitară, Andrei Țîrcă – compozitie, chitară, Andrei Nechifor – music Mix, George Irimescu – bass, clape, percuție</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mihail Sebastian și tinerii cu sufletul de crin este un proiect @Diaspora Civica Berlin si co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-large"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="1024" height="804" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/Liviu_Sebastian22-31-24-1024x804.jpg" alt="" class="wp-image-17658" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/Liviu_Sebastian22-31-24-1024x804.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/Liviu_Sebastian22-31-24-300x235.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/Liviu_Sebastian22-31-24-768x603.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/Liviu_Sebastian22-31-24-24x19.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/Liviu_Sebastian22-31-24-36x28.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/Liviu_Sebastian22-31-24-48x38.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2024/10/Liviu_Sebastian22-31-24.jpg 1376w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption"><sub>foto: <a href="https://mihailsebastian.ro/index.php/capitolul-4/">mihailsebastian.ro</a></sub></figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">&#8220;Capodoperă a literaturii-document interbelice şi una dintre cele mai tulburătoare şi mai limpezitoare panorame ale vieţii politice şi artistice din România primei jumătăţi a secolului XX,&nbsp;<em>Jurnalul</em>&nbsp;lui Mihail Sebastian — obligat de vânturi istorice neprielnice sau de explicabile prudenţe să aştepte, vreme de cincizeci de ani, momentul primei sale apariţii publice — şi-a câştigat cu prisosinţă locul printre cărţile fundamentale ale literaturii române. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Cartea aceasta merită să stea pe acelaşi raft cu Jurnalul Annei Frank şi să-şi găsească la fel de mulţi cititori.“ — PHILIP ROTH</p>



<p class="wp-block-paragraph">„O capodoperă plină de umanitate.“ — PAUL BAILEY,&nbsp;<em>Times Literary Supplement</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">„O carte sclipitoare şi obsedantă.“ —&nbsp;<em>BBC History</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Cutremurător, iscoditor şi tăios,&nbsp;<em>Jurnalul</em>&nbsp;lui Sebastian este mai mult decât o scriere esenţială pe tema războiului şi a Holocaustului: e un câştig pentru patrimoniul întregii omeniri.“ —&nbsp;<em>Literary Review</em>&#8221; &#8211; sursa: cărturești.ro</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color wp-elements-5f3fa36eb23940f9e6b37cc64aa28abb wp-block-paragraph"><strong><em>Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon&nbsp;<a href="https://www.patreon.com/culturaladuba">AICI</a>. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit&nbsp;<a href="https://redirectioneaza.ro/cultura-la-duba/">AICI</a>, începând cu 1 ianuarie 2025.</em></strong>&nbsp;</p>



<p class="has-neve-link-hover-color-color has-text-color has-link-color wp-elements-526597c2ab3267bbcd2b713ceb09f54b wp-block-paragraph"><strong><em>Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Citește și:</p>



<figure class="wp-block-embed is-type-wp-embed is-provider-cultura-la-dub wp-block-embed-cultura-la-dub"><div class="wp-block-embed__wrapper">
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="FB4xB06fy5"><a href="https://culturaladuba.ro/tatiana-niculescu-scriitoare-am-invatat-de-la-mihail-sebastian-cum-sa-fac-fata-deznadejdii-deprimarii-insingurarii-din-aceasta-perioada/">Tatiana Niculescu, scriitoare: “Am învățat de la Mihail Sebastian cum să fac față deznădejdii, deprimării, însingurării din această perioadă.”</a></blockquote><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted"  title="&#8220;Tatiana Niculescu, scriitoare: “Am învățat de la Mihail Sebastian cum să fac față deznădejdii, deprimării, însingurării din această perioadă.”&#8221; &#8212; Cultura la dubă" src="https://culturaladuba.ro/tatiana-niculescu-scriitoare-am-invatat-de-la-mihail-sebastian-cum-sa-fac-fata-deznadejdii-deprimarii-insingurarii-din-aceasta-perioada/embed/#?secret=1XRzOUBoS1#?secret=FB4xB06fy5" data-secret="FB4xB06fy5" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
</div></figure>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/benzi-desenate-multimedia-adaptate-dupa-jurnalul-lui-mihail-sebastian-un-proiect-superb-realizat-de-diaspora-civica-berlin/">Benzi desenate multimedia, adaptate după Jurnalul lui Mihail Sebastian, un proiect superb realizat de Diaspora Civică Berlin</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tatiana Niculescu, scriitoare: “Am învățat de la Mihail Sebastian cum să fac față deznădejdii, deprimării, însingurării din această perioadă.”</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/tatiana-niculescu-scriitoare-am-invatat-de-la-mihail-sebastian-cum-sa-fac-fata-deznadejdii-deprimarii-insingurarii-din-aceasta-perioada/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 Apr 2022 09:14:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[biografie]]></category>
		<category><![CDATA[Braila]]></category>
		<category><![CDATA[Cismigiu]]></category>
		<category><![CDATA[Documentare]]></category>
		<category><![CDATA[Evreu]]></category>
		<category><![CDATA[Humanitas]]></category>
		<category><![CDATA[Interbelic]]></category>
		<category><![CDATA[Jurnalist]]></category>
		<category><![CDATA[Mihail Sebastian]]></category>
		<category><![CDATA[Nae Ionescu]]></category>
		<category><![CDATA[Scriitor]]></category>
		<category><![CDATA[Singur]]></category>
		<category><![CDATA[Tatiana Niculescu]]></category>
		<category><![CDATA[Viata lui Mihail Sebastian]]></category>
		<category><![CDATA[Volum]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=11110</guid>

					<description><![CDATA[<p>Autoarea, cunoscută pentru talentul său extraordinar de a contura biografiile marilor personalități istorice, a venit în fața publicului cu un volum despre viața unuia dintre cei mai iubiți scriitori interbelici români, Mihail Sebastian.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/tatiana-niculescu-scriitoare-am-invatat-de-la-mihail-sebastian-cum-sa-fac-fata-deznadejdii-deprimarii-insingurarii-din-aceasta-perioada/">Tatiana Niculescu, scriitoare: “Am învățat de la Mihail Sebastian cum să fac față deznădejdii, deprimării, însingurării din această perioadă.”</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Din când în când, în România se întâmplă niște minuni. Una dintre ele este ca într-o țară care se află pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, să vezi oameni așezați la o coadă pentru a cumpăra cărți.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Unul dintre aceste rare momente a avut loc recent la Librăria Humanitas Cișmigiu, la lansarea ultimei cărți semnate de Tatiana Niculescu – „Singur”. A fost primul eveniment de acest gen, cu public, după 2 ani de pandemie.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Autoarea, cunoscută pentru talentul său extraordinar de a contura biografiile marilor personalități istorice, a venit în fața publicului cu un volum despre viața unuia dintre cei mai iubiți scriitori interbelici români, Mihail Sebastian.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">După ce a scris și biografia profesorului Nae Ionescu, continuarea cercetării către viața lui Sebastian a fost firească.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Timp de 2 ani, Tatiana Niculescu și-a petrecut timpul studiind arhivele Brăilei, orașul natal al lui Sebastian sau citind întreaga sa operă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">“Singur” ni-l arată pe Mihail Sebastian într-un context amplu al societății cosmopolite a Brăilei interbelice, la București și la Paris, în sânul familiei evreiești, între prieteni, ca scriitor și ca jurnliast, precum și un bărbat șarmant în relația cu femeile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Însă ceea ce îl aduce pe Sebastian atât de aproape de sufletul cititorilor, încă de la publicarea <em>Jurnalului</em> său, este însăși singurătatea lui, crede Tatiana Niculescu. Cititorii se regăsesc în suferința și stările depresive ale lui Sebastian, în obstacolele pe care le întâmpină, chiar dacă ele sunt astăzi diferite față de vremurile trăite de scriitor.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1024x768.jpeg" alt="Lansarea volumui Singur/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-11113" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM.jpeg 2000w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption>Lansarea volumui <em>Singur</em>/ foto: Cultura la dubă</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Tatiana Niculescu a povestit pentru Cultura la dubă ce muncă stă în spatele realizării acestui volum și cum îl vede acum pe Mihail Sebastian. Între timp, în două săptămâni de la lansare, “Singur” a devenit cea mai vândută carte a Editurii Humanitas în luna martie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Spuneți-ne, vă rog, dincolo de opera lui Mihail Sebastian, care au fost sursele la care a</strong><strong>ți apelat și pe ce durată s-a întins munca de documentare?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Am lucrat doi ani la carte, dar este adevărat că eu, cum scriu de mai mulți ani biografii interbelice, am un fel de dosar de probleme, de evenimente, teme, cronologii, hărți, tot felul de lucruri care îmi folosesc pentru situarea personajelor în epoca lor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De pildă, fotografii cu localități. </p>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>Pentru Brăila am folosit un extraordinar album, scos de Muzeul Brăilei cu cărți poștale interbelice, care m-au ajutat foarte mult să văd multe locuri evocate de Sebastian, fie în literatura lui, fie în cronici literare.</p></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">Am folosit, de asemenea, de la Arhivele Județene Brăila, niște documente care m-au ajutat să situez niște evenimente din viața lui Mihail Sebastian într-o succesiune corectă.</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="665" height="1024" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-665x1024.jpg" alt="Volumul Singur/ foto: Humanitas" class="wp-image-11117" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-665x1024.jpg 665w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-195x300.jpg 195w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-768x1182.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur-31x48.jpg 31w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/Singur.jpg 800w" sizes="auto, (max-width: 665px) 100vw, 665px" /><figcaption>Volumul <em>Singur</em>/ foto: Humanitas</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">Tot la Brăila am avut acces la mai multe monografii ale orașului, din mai multe perioade, care iar mi-au fost de foarte mare folos în situarea familiei și a diverselor etnii din Brăila interbelică. La Muzeul Brăilei au fost publicate studii despre populația Brăilei în diverse perioade. Asta pe mine m-a ajutat foarte mult să înțeleg epoca, locul, contextul, societatea.</p>



<figure class="wp-block-image size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-1024x768.jpeg" alt="Sesiune de autografe/ foto: Cultura la dubă" class="wp-image-11114" width="803" height="602" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-1024x768.jpeg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-300x225.jpeg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-768x576.jpeg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-1536x1152.jpeg 1536w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-24x18.jpeg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-36x27.jpeg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1-48x36.jpeg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/WhatsApp-Image-2022-04-07-at-12.08.37-PM-1.jpeg 2000w" sizes="auto, (max-width: 803px) 100vw, 803px" /><figcaption>Sesiune de autografe/ foto: Cultura la dubă</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Brăila era pe atunci un oraș cosmopolit, plin de inițiative și de idei, un oraș prosper în care se făcea schimb nu numai de mărfuri și de cereale și de bunuri, dar și de cărți, de idei.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ați apelat și la publicistica semnată de Mihail Sebastian, mai puțin cunoscută publicului. Cum ați avut acces la articolele lui?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Nici mie nu mi-a fost cunoscută. Operele lui Sebastian, inclusiv publicistica, au fost publicate de Academia Română în 8 volume și din cele 8 volume, 6 volume sunt de publicistică. Sebastian a scris enorm.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cum era ca jurnalist?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Extraordinar de bun, de sensibil la nuanțe și cu o proprietate a termenilor cu totul remarcabilă.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Scria mai mult critică, recenzii sau și despre viața politică?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Scria de toate. Scria multe recenzii, multe note pe marginea cărților apărute. Ca orice jurnalist de cotidian, scria zilnic.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La un moment dat, după călătoria lui în Franța, care a durat un an și câteva luni, a avut tentația jurnalismului de fapt divers. A început să îl intereseze faptul divers, în structura lui de adâncime. Faptul divers, care pare doar o anecdotă în viața unei societăți, unei familii, devine la Mihail Sebastian o metaforă sau o parabolă pentru viața politică .</p>



<p class="wp-block-paragraph">În carte am câteva capitole în care descriu acest demers al lui de jurnalist interesat de tot ce înseamnă viață în jurul lui.</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>Dacă un tânăr jurnalist din zilele noastre ar vrea să învețe cum se poate scrie cu talent, cu inteligență, ar putea să studieze publicistica lui Sebastian, care este extraordinar de diversă.</p></blockquote>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ați povestit la lansare un moment în care ați mers la mormântul lui Mihail Sebastian fiindcă aveați niște întrebări, nelămuriri, dar nu ați spus și dacă ați găsit acolo răspunsul.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cartea ar putea fi răspunsul, nu știu dacă l-am găsit cu totul. Întrebarea mea imaginară adresată lui Sebastian sau rugămintea mea era: „ajută-mă să te înțeleg bine. Îndrumă-mă prin tot ce ai scris să înțeleg cât pot eu de bine cine ai fost.”</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Sunt convinsă că iubitorii de Mihail Sebastian vor citi această carte, dar spuneți-ne de ce ar fi ea interesantă și pentru cei care nu îl cunosc pe Sebastian?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Ar fi interesantă pentru că în mod cu totul întâmplător, experiența lui e foarte actuală. Sigur că în vremea lui altele sunt motivele, nu e vorba despre o pandemie, e cu totul altul contextul, dar ce trăiește un om pus în aceste situații e asemănător, ca experiență de viață, cu zilele noastre, cu experiența izolării și a distanțării sociale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe mine m-a învățat foarte mult Sebastian. Am învățat de la el cum să fac față deznădejdii, deprimării, însingurării din această perioadă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>“Sarcina – dac</em><em>ă</em><em> nu voca</em><em>ț</em><em>ia </em><em>–</em><em> intelectualilor este s</em><em>ă</em><em> opun</em><em>ă</em><em> regimurilor totalitare </em><em>î</em><em>ndoiala, con</em><em>ș</em><em>tiin</em><em>ț</em><em>a, spiritul lor critic. Guvernele autoritare, </em><em>î</em><em>n schimb, le cer s</em><em>ă</em><em> spun</em><em>ă</em><em> da sau nu, ca s</em><em>ă</em><em> </em><em>ș</em><em>tie cine e de </em><em>î</em><em>mpu</em><em>ș</em><em>cat pe loc </em><em>ș</em><em>i cui i se poate </em><em>î</em><em>ng</em><em>ă</em><em>dui s</em><em>ă</em><em> tr</em><em>ă</em><em>iasc</em><em>ă</em><em>. Ce e de f</em><em>ă</em><em>cut </em><em>î</em><em>ns</em><em>ă</em><em> cu cei care nu spun nici da, nici nu, nu vor s</em><em>ă</em><em> se alinieze nici la dreapta, nici la st</em><em>â</em><em>nga?” se </em><em>î</em><em>ntreab</em><em>ă</em><em> retoric Sebastian, d</em><em>â</em><em>nd de </em><em>î</em><em>n</em><em>ț</em><em>eles c</em><em>ă</em><em> acestea sunt rostul </em><em>ș</em><em>i rolul intelectualilor </em><em>ș</em><em>i scriitorilor </em><em>î</em><em>ntr-o societate. </em><em>Î</em><em>n orice caz, acestea sunt atitudinea </em><em>ș</em><em>i convingerea lui. </em><em></em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>A nu fi nici de dreapta, nici de stânga nu înseamnă demisia din treburile cetății, ci curajul de a veghea cu conștiința trează în fața deciziilor politice care hotărăsc viața individului și a colectivității. Misiunea cărturarului constă tocmai în curajul de a-și afirma activ modul nepartizan de gândire.” – Sigur, Tatiana Niculescu</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">***</p>



<p class="wp-block-paragraph">Tatiana Niculescu s-a remarcat în literatura română contemporană prin biografiile scrise.  </p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2.jpg" alt="" class="wp-image-11112" width="524" height="786" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2.jpg 584w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2-200x300.jpg 200w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2-24x36.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2022/04/tatiana2-32x48.jpg 32w" sizes="auto, (max-width: 524px) 100vw, 524px" /><figcaption>Tatiana Niculescu/ foto: Humanitas</figcaption></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">A publicat la Editura Humanitas: <em>Nepovestitele iubiri. 7 minibiografii sentimentale</em> (bestseller Humanitas, 2021), <em>Seducătorul domn Nae. Viaţa lui Nae Ionescu</em> (bestseller Humanitas, 2020); <em>Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee</em> (bestseller Humanitas, 2019); <em>Ei mă consideră făcător de minuni. Viaţa lui Arsenie Boca</em> (Humanitas, 2018); <em>Mistica rugăciunii și a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu</em> (bestseller Humanitas, 2017); <em>Mihai I, ultimul rege al românilor</em> (Humanitas, 2016, 2020); <em>Regina Maria. Ultima dorinţă</em> (Humanitas, 2015, 2016, 2018, 2020).</p>



<p class="wp-block-paragraph">A debutat în literatură cu romanul&nbsp;<em>Spovedanie la Tanacu</em>&nbsp;(Humanitas, 2006, 2008, 2021), urmat de&nbsp;<em>Nop</em><em>ţ</em><em>ile Patriarhului</em>,&nbsp;<em>Povestea domni</em><em>ţ</em><em>ei Marina </em><em>ș</em><em>i a basarabeanului necunoscut</em>,&nbsp;<em>T</em><em>ă</em><em>ierea fecioarelor</em>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">A coordonat volumele colective&nbsp;<em>Iubirea din oglind</em><em>ă</em><em>. Despre sex </em><em>ș</em><em>i identitate</em>&nbsp;(Humanitas, 2017) și&nbsp;<em>Cartea întâmpl</em><em>ă</em><em>rilor. Mistere, ciud</em><em>ăţ</em><em>enii, uimiri</em>&nbsp;(Humanitas, 2019) și a îngrijit volumul Maria, regina României,&nbsp;<em>Gânduri pentru vremuri grele</em>&nbsp;(Humanitas, 2020).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Între 1995 și 2008, Tatiana Niculescu a fost redactor și realizator de programe, iar apoi redactor‑șef la secția română a postului de radio BBC World Service, la Londra și București.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/tatiana-niculescu-scriitoare-am-invatat-de-la-mihail-sebastian-cum-sa-fac-fata-deznadejdii-deprimarii-insingurarii-din-aceasta-perioada/">Tatiana Niculescu, scriitoare: “Am învățat de la Mihail Sebastian cum să fac față deznădejdii, deprimării, însingurării din această perioadă.”</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>5 recomandări de carte de la echipa Cultura la dubă</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/5-recomandari-de-carte-de-la-echipa-cultura-la-duba/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 23 Apr 2021 17:21:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Bogdan Raileanu]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura la duba]]></category>
		<category><![CDATA[Dan Lungu]]></category>
		<category><![CDATA[Eckart Tolle]]></category>
		<category><![CDATA[George Saunders]]></category>
		<category><![CDATA[Lincoln intre vieti]]></category>
		<category><![CDATA[Mihail Sebastian]]></category>
		<category><![CDATA[Recomandari]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Cartii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=6140</guid>

					<description><![CDATA[<p>De Ziua Internațională a Cărții, câțiva dintre membrii echipei Cultura la dubă vă fac câte o recomandare de carte.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/5-recomandari-de-carte-de-la-echipa-cultura-la-duba/">5 recomandări de carte de la echipa Cultura la dubă</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>De Ziua Internațională a Cărții, redactorii echipei Cultura la dubă vă fac câte o recomandare de carte</strong>.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Alina Cristea</strong>:</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em><strong>„Fetița care se juca de-a Dumnezeu”</strong></em><strong>, Dan Lungu</strong>. Un roman&nbsp;nu tocmai recent, dar cu o temă care rămâne în continuare la fel de actuală pe cât era și la momentul publicării textului: aceea a emigrării temporare a românilor. E o carte sensibilă, care surprinde și confuzia copiilor și suferința adulților, recreând&nbsp;o realitate care afectează în prezent aproximativ 100.000 de familii.&nbsp;<em><br></em><br><em>„Mama nu mai are față, i s-a tocit, liniile care la bătrâni se adâncesc din ce în ce la ea aproape că au dispărut. Mama e o voce umedă care o întreabă ce-mai-faci-iubita? ce-note-ai-mai-luat-la-școală? ce-cadou-să-ți-iau-de-ziua-ta? te-înțelegi-bine-cu-Buna? Fața ei ovală întinerește, începe să arate netedă ca în fotografii.”</em></p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Fetita-care-se-juca-de-a-Dumnezeu-676x1024.jpg" alt="" class="wp-image-6141" width="294" height="446" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Fetita-care-se-juca-de-a-Dumnezeu-676x1024.jpg 676w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Fetita-care-se-juca-de-a-Dumnezeu-198x300.jpg 198w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Fetita-care-se-juca-de-a-Dumnezeu-768x1164.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Fetita-care-se-juca-de-a-Dumnezeu-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Fetita-care-se-juca-de-a-Dumnezeu-24x36.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Fetita-care-se-juca-de-a-Dumnezeu-32x48.jpg 32w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Fetita-care-se-juca-de-a-Dumnezeu.jpg 990w" sizes="auto, (max-width: 294px) 100vw, 294px" /></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Dana Coțovanu:</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em><strong>&#8220;Un Pământ Nou &#8211; Trezirea Conștiinței Umane&#8221;</strong></em><strong>, Eckart&nbsp;Tolle</strong>. Pentru că îți vorbește despre nefericirea în care crezi că ești și despre faptul că trăiești oriunde, numai nu în prezent și în propria viață. Îți spune ce nu știai despre tine, în raport cu propria viață.&nbsp;&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Eckart Tolle este unul dintre cei mai cunoscuți profesori de spiritualitate, în 2008 fiind chiar numit de publicația New York Times, „cel mai popular autor spiritual din Statele Unite”. S-a născut în Germania, a studiat la Universitatea din Londra și Cambridge și acum locuiește și își desfășoară activitatea de profesor în Vancouver, Canada. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>,,Oamenii cred că fericirea lor depinde de ceea ce se întâmplă, adică depinde de formă. Ei nu realizează că întâmplarea reprezintă lucrul cel mai instabil din univers, mereu supus schimbării. În viziunea lor, momentul prezent este ori tulburat de ceva ce s-a întâmplat și n-ar fi trebuit să se întâmple ori incomplet – pentru că ceva ce ar fi trebuit să se întâmple nu s-a întâmplat. În acest fel, ei ratează perfecțiunea mai profundă inerentă vieții înseși (&#8230;).”</em></p>



<figure class="wp-block-image size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/eckart-poza3-1024x597.jpg" alt="" class="wp-image-6142" width="666" height="388" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/eckart-poza3-1024x597.jpg 1024w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/eckart-poza3-300x175.jpg 300w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/eckart-poza3-768x448.jpg 768w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/eckart-poza3-24x14.jpg 24w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/eckart-poza3-36x21.jpg 36w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/eckart-poza3-48x28.jpg 48w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/eckart-poza3.jpg 1334w" sizes="auto, (max-width: 666px) 100vw, 666px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Mălina Gîndu:</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em><strong>&#8220;Dinții ascuțiți ai binelui&#8221;</strong></em><strong>, Bogdan Răileanu</strong>. E îndeajuns de captivantă cât să prindă pe cineva care nu-i prieten la cataramă cu semnul de carte și îndeajuns de bine dozată cât să placă unui lector &#8220;cu acte în regulă&#8221;. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe scurt, două lumi aparent diametral opuse, universul unui interlop de mahala din București și viața monahală de la o mănăstire ascunsă în munți, ajung să se intersecteze. Și, ce să vezi, că nu sunt chiar așa diferite. Exact concluzia la care ajung oamenii adesea atunci când își pun la bătaie răbdarea și curiozitatea să se cunoască unii pe alții.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>&#8220;Trupul tras de gravitație în jos. Sufletul tras de Dumnezeu spre cer. Ce forțe misterioase se întâlneau la suprafața pământului! Ce luptă se dădea între trup și sufket, între forța gravitațională și Dumnezeu! Și între aceste două forțe stătea ca într-o capsulă viața.&#8221;</em></p>



<figure class="wp-block-image size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/978-973-50-6117-3.jpg" alt="" class="wp-image-6143" width="363" height="560" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/978-973-50-6117-3.jpg 560w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/978-973-50-6117-3-195x300.jpg 195w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/978-973-50-6117-3-16x24.jpg 16w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/978-973-50-6117-3-23x36.jpg 23w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/978-973-50-6117-3-31x48.jpg 31w" sizes="auto, (max-width: 363px) 100vw, 363px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Alexandra Tănăsescu:</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>Jurnal, 1935-1944</em>, Mihail Sebastian</strong>. Probabil cel mai frumos și cel mai complex jurnal din literatura română, o carte care ne arată talentul desăvârșit al scriitorului Mihail Sebastian, dar și vulnerabilitățile care au stat în spatele artistului. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Este, în același timp, o radiografie a Bucureștiului interbelic și a Bucureștiului pe timp de război, o incursiune în generația lui Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian și Nae Ionescu, precum și o călătorie printre concertele de muzică clasică pe care Sebastian le asculta la radio.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă nu aveți deja un jurnal, probabil este cartea care vă va determina să începeți și voi unul. </p>



<figure class="wp-block-image size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Jurnal-1935-1944-Sebastian.jpg" alt="" class="wp-image-6144" width="355" height="506" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Jurnal-1935-1944-Sebastian.jpg 605w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Jurnal-1935-1944-Sebastian-211x300.jpg 211w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Jurnal-1935-1944-Sebastian-17x24.jpg 17w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Jurnal-1935-1944-Sebastian-25x36.jpg 25w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2021/04/Jurnal-1935-1944-Sebastian-34x48.jpg 34w" sizes="auto, (max-width: 355px) 100vw, 355px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Sorin Tănase:</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>&#8220;Lincoln între vieți&#8221;, George Saunders. </strong>Sunt unele cărți care nu te atrag nici ca design al coperții, nici ca titlu. Nici despre autor nu știam prea multe. <em>&#8220;Lincoln între vieți&#8221;</em> e una dintre ele, însă spune o poveste plină de durere, într-un fel original, nu de puține ori presărată cu umor.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Te face să râzi în fața morții și să nu ai resentimente că o faci. Nu este o lectură grea, dar este departe de a fi una lejeră, fiindcă are atât de multe substraturi câte poți să îi oferi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">E o carte nouă ca stilistică, dar te face să călătorești în trecut, în noaptea în care se petrece acțiunea, când președintele Abraham Lincoln își vizitează fiul proaspăt înmormântat la cimitir.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mi-ar plăcea să o citească și altcineva din comunitatea Cultura la dubă și să vorbim despre ea, fiindcă sunt multe de vorbit.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>#culturaladuba #scoatemculturadinduba</strong></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/5-recomandari-de-carte-de-la-echipa-cultura-la-duba/">5 recomandări de carte de la echipa Cultura la dubă</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>5 cărți care te vor face să privești altfel izolarea</title>
		<link>https://culturaladuba.ro/5-carti-care-te-vor-face-sa-privesti-altfel-izolarea/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alexandra Tănăsescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Mar 2020 19:52:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Carti]]></category>
		<category><![CDATA[Cioran]]></category>
		<category><![CDATA[Dan C Mihailescu]]></category>
		<category><![CDATA[Jurnal]]></category>
		<category><![CDATA[Mihail Sebastian]]></category>
		<category><![CDATA[Scrisori]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://culturaladuba.ro/?p=1739</guid>

					<description><![CDATA[<p>5 titluri care vă pot ajuta să vedeți părțile bune ale izolării și, mai ales, avantajele pe care (încă) le avem, într-o situație de criză mondială.</p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/5-carti-care-te-vor-face-sa-privesti-altfel-izolarea/">5 cărți care te vor face să privești altfel izolarea</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Trăim cu toții niște vremuri care ne încearcă limitele psihice, emoționale sau financiare. De aproximativ două săptămâni stăm închiși în case și toate lucrurile care ni se păreau până acum monotone sau banale, au căpătat o cu totul altă valență, prin dispariția lor. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Suntem asaltați de cultură online, ceea ce nu este un lucru rău, dar poate că sensul acestor vremuri este să ne întoarcem la umanitatea pe care o pierdusem, la apropierea de ceilalți, la discuții, la ascultatul unui disc sau la citirea cărților care ne așteaptă în bibliotecă. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cititul unei cărți în fotoliu, pe timpul zilei, ori în pat, la lumina veiozei, pe timpul nopții, ne poate da o liniște sufletească greu de atins în această stare de anxietate, când suntem concentrați să dezinfectăm lucruri, când citim doar știri despre boală, moarte și pericol. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Așa că vă recomand 5 titluri care cred că vă pot ajuta să vedeți părțile bune ale izolării și, mai ales, avantajele pe care (încă) le avem, într-o situație de criză mondială.</p>



<ol class="wp-block-list"><li><strong>Scrisori către cei de-acasă &#8211; Emil Cioran</strong>. </li></ol>



<p class="wp-block-paragraph">Este un volum care adună scrisorile trimise de Cioran apropiaților săi, din anul 1931 până în 1990. Pentru Cioran, izolarea este o dorință constantă, pentru a putea să își dedice cât mai mult timp lucrului, fie că vorbim despre scrieri originale, fie despre traducerile care l-au ajutat în unele perioade să supraviețuiască în Paris. </p>



<p class="wp-block-paragraph">De altfel, trăiește al II-lea Război Mondial la Paris, pe când familia sa se află în România. Le trimite apropiaților, de câte ori are posibilitatea, pachete cu medicamente, cafea, cacao sau îmbrăcăminte primită de la prieteni mai înstăriți. </p>



<p class="wp-block-paragraph">După război și după succesul pe care îl are ca filosof și scriitor, starea sa materială se îmbunătățește, astfel că poate să le trimită alor săi pachete consistente și să își sprijine familia, precum și să plece în vacanțe.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>&#8220;Dragă mamă, </em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>N-o să plec din Paris decât pe la începutul lui august. S-ar putea să mă duc la mare. Pe aici au început căldurile. Am văzut multă lume venită din țară, scriitori în special. Vin în pelerinaj, ca la un patriarh. M-am hotărât să mă izolez din nou, căci pierd prea mult timp cu vizitele.&#8221;</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">Emil Cioran (Miluț), 21 iunie 1965, Paris</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>&#8220;Cu cât văd mai puțină lume, cu atâta e mai bine. Dacă se poate, nu da nimănui adresa mea.&#8221;</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">Emil Cioran către fratele său, Aurel, 29 iunie 1966, Paris</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>2.</strong> <strong>Despre nerăbdarea de a fi răbdător &#8211; Dan C. Mihăilescu și Ciprian Măceșaru în dialog epistolar</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Mesajul cărții se potrivește cum nu se poate mai bine cu vremurile noastre, care ne testează poate mai mult ca niciodată răbdarea. Acest volum vă poate ajuta să (re)descoperiți lucrurile importante, pe care până acum, din cauza ritmului zilnic în care ne desfășuram activitatea, le uitasem.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em> „Când, odată sorbiţi de fluxul demenţial al oraşului, vă veţi ciocni de mersul enervant de încet al unui zdrahon cu părul alb, păşind agale, boiereşte pe lângă pereţi, să ştiţi că-i foarte posibil ca eu să fiu acela. Ca să fiţi siguri de asta, plasaţi fulgerător îndemnul Hai, tataie, hai mai repede. Dacă veţi auzi răspunsul mulcom Poftiţi, luaţi-o dumneavoastră înainte, că eu nu mai am unde să mă grăbesc, atunci nu mai e loc de îndoială: eu sunt ăla.“</em> (Dan C. MIHĂILESCU) </p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2020/03/978-973-50-4671-2.jpg" alt="" class="wp-image-1740" width="204" height="314" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2020/03/978-973-50-4671-2.jpg 560w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2020/03/978-973-50-4671-2-195x300.jpg 195w" sizes="auto, (max-width: 204px) 100vw, 204px" /></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph"> ,,<em>Cu cât creşte viteza, cu atât creşte vidul lăuntric. Din cât eşti mai la zi şi mai departe de tradiţie, dintr-atât se amplifică dezrădăcinarea, dezorientarea, deznădejdea. Din cât te vrei mai socializat şi te consideri incapabil (sau oripilat) de singurătate, dintr-atât eşti mai pustiit, mai singur, copleşit de senzaţia de inutilitate: a ta, a celorlalţi, a lumii. Pe măsură ce te îngreunezi cu tot mai multe accesorii, fleacuri şi capricii, te îndepărtezi de simplitate, autenticitate şi puritate. Devii tot mai artificial, mai înstrăinat de sine, mai dezarticulat. Şi eşti tot mai departe de bucuriile fireşti, de naturaleţe, de împăcarea interioară.“</em> (Dan C. MIHĂILESCU) </p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>3.</strong> <strong>Mihail Sebastian, Jurnal 1935 -1944</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Sebastian îşi începe jurnalul sub semnul revelaţiei apăsătoare a alterităţii sale, care îl proiectează într-o realitate pe care crezuse că o stăpâneşte. Trăiește o amplă criză sufletească şi de conştiinţă, iar consemnările — de-a lungul a zece ani — ale de-acum însinguratului diarist stau mărturie a acestor tulburări lăuntrice, ca şi a furtunilor ce bântuiau, în epocă, viaţa politică a ţării şi a întregii Europe. Asemenea&nbsp;<em>Jurnalului</em>&nbsp;lui Jeni Acterian,&nbsp;<em>Jurnalul</em>&nbsp;lui Mihail Sebastian este o „capodoperă a litera¬turii experienţei“ care nu a lăsat — şi nu va lăsa — indiferent pe absolut nici un cititor. O carte de căpătâi pentru momente de cumpănă, o operă care se citeşte şi, mai cu seamă, se reciteşte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, ce face special Mihail Sebastian este să noteze numele fiecărui concert de muzică clasică pe care îl ascultă la radio, astfel că odată cu cartea veți putea descoperi și asculta lucrările sale preferate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În plus, sunt șanse mari să vă determine să începeți să scrieți propriul vostru jurnal.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Cartea aceasta merită să stea pe acelaşi raft cu Jurnalul Annei Frank şi să-şi găsească la fel de mulţi cititori.“ (Philip ROTH)</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>4.</strong> <strong>Jurnalul unei fete greu de mulțumit &#8211; Jeni Acterian</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Jeni Acterian este o personalitate feminină cu totul aparte în rândul scriitorilor generației interbelice. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Cartea sa este o frumoasă mărturie despre studiu, iubire, prietenie și autoironie, dar și o descriere inedită a marilor personalități de care Jeni Acterian a fost apropiată, cum ar fi Mircea Eliade sau Emil Cioran.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><em>&#8220;Eu, asta, amestec de superficialitate si adancime, egal de pasionata si de blazata in superficialitate, ca si in adancime. Eu&#8230; privesc (tot pasionat si blazat) cum se casca Neantul, si praful si pulberea se va alege de mine. Si singura intrebare pe care nu mi-o pun este de ce acord atata importanta acestui lucru. E si asta o limita.&#8221; </em>&#8211; Jeni Acterian</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>5.</strong> <strong>Eu sunt Malala &#8211; Malala Yousafzai</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Povestea Malalei este o dovadă puternică că binele poate învinge o situație de criză a umanității, poate mai gravă decât cea cu care ne confruntăm noi azi. Copil fiind, Malala este prinsă în atacurile talibanilor din Pakistan și se luptă, împreună cu tatăl său, pentru dreptul de a merge zilnic la școală. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În vremuri extrem de grele, familia sa trăiește uneori doar cu ceai negru, doar băieții din familie primind și puțin lapte în ceai. </p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2020/03/819243.jpg" alt="" class="wp-image-1741" width="216" height="333" srcset="https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2020/03/819243.jpg 390w, https://culturaladuba.ro/wp-content/uploads/2020/03/819243-195x300.jpg 195w" sizes="auto, (max-width: 216px) 100vw, 216px" /></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">Cartea vă va face să apreciați mult mai mult condițiile în care trăim noi izolarea și, de ce nu, să vă stârnească idei care pot ajunge să schimbe lumea, așa cum a schimbat-o apoi Malala. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În timp ce se afla în autobuzul care o aducea acasă de la școală, a fost împușcată în cap de la mica distanță. Deși aproape nimeni nu mai credea că va trai, Malala s-a însănătoșit, apoi a ajuns să țină discursuri în sălile sediului ONU din New York. La 16 ani, Malala a devenit un simbol al protestelor pașnice și cea mai tânără persoana nominalizată vreodată la Premiul Nobel pentru Pace, premiu pe care l-a și câștigat apoi.<br></p>
<p>The post <a href="https://culturaladuba.ro/5-carti-care-te-vor-face-sa-privesti-altfel-izolarea/">5 cărți care te vor face să privești altfel izolarea</a> appeared first on <a href="https://culturaladuba.ro">Cultura la dubă</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
