Între 11 – 19 octombrie sunt organizate proiecții speciale, urmate de un dialog cu invitați speciali.

Întrebarea cea mai dificilă pe care TÓTEM o ridică spectatorilor este „cum discuți cu un copil despre moarte, mai ales atunci când ea urmează să-i jertfească una din cele mai importante persoane din viață?”.

Răspunsul este unul complex, dificil și frecvent evitat, precum majoritatea provocărilor care scot din zona de confort. Cu toate acestea, e un dialog necesar, așadar August Film propune în zilele următoare o serie de 6 proiecții speciale, în 6 orașe diferite din țară, urmate la final de un dialog constructiv, alături de un psihoterapeut.

Proiecțiile speciale au loc miercuri, 11 octombrie, în București (Cinema City AFI Cotroceni, 19:00, invitat special: Ion Bucur) și Cluj (Cinema Victoria, 20:00, invitat special: Robertina Ciobanu), joi 12 octombrie, în Timișoara (Cinema Victoria, 20:30, invitat special: Ioana Chirilov), sâmbătă 14 octombrie, în Brașov (Cinema City AFI Brașov, 19:00, invitat special Ana-Maria Fekete), duminică 15 octombrie, în Iași (Cinema Ateneu, 15:00, invitat special: Andreea Feraru) și joi 19 octombrie, în Constanța (Cinema Jean Constantin, 19:00, invitat special: Alina Telea). Tot pe 11 octombrie filmul poate fi văzut în rețeaua Cinema City, în  21 de orașe din țară, de la ora 19:00. Biletele sunt puse în vânzare AICI.

The post TÓTEM, propunerea Mexicului la Premiile Oscar, intră de vineri în cinematografe appeared first on Cultura la dubă.

Mircea Cărtărescu a primit prestigiosul Premiu FIL la Târgul Internațional de Carte Guadalajara din Mexic, în cadrul unei ceremonii care s-a bucurat de un public numeros.

În discursul său de acceptare, scriitorul român a declarat “nu am fost niciodată altceva decât poet” și a vorbit despre rolul poeziei în viețile noastre.

“Poezia e pisica moartă a lumii consumiste, hedoniste și mediatice în care trăim astăzi. Nu se poate imagina o prezență mai absentă, o măreție mai umilă, o teroare mai blândă. Nimeni nu pare să mai pună un preț pe ea. Și, totuși, nu există nimic mai neprețuit. N-o mai găsim prin librării decât dacă avem răbdarea să ajungem până la ultimele rafturi din fundul lor. Poeții nu mai au statui ca în secolul al XIX-lea, nici reputație ca în secolul XX.

Obsedate de vânzări și rentabilitate, editurile fug de poezie mâncând pământul. Nu se poate imagina astăzi un destin mai dramatic decât cel al poetului care se dedică total artei sale. Cei vechi își ruinau viața, de multe ori și pe a altora, pentru nebunia unui vers frumos. Dar măcar sperau în recunoștința generațiilor viitoare. Ei puteau crede sincer că frumusețea, după cuvintele lui Dostoievski, va salva lumea. Dar azi nu mai știm ce e frumusețea, nici lumea. Și nu mai înțelegem ce înseamnă a salva.

Ce să salvezi când trăim în imanență și aleatoriu? Fără perspectiva de a câștiga ceva prin arta și prin meseria sa, fără speranța gloriei și a posterității, poetul se condamnă astăzi la viața asocială și fantastă a mâncătorului de hașiș.

<<Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală. Viața lui e praf și pulbere>>, scria Nichita Stănescu. Astăzi, când civilizația cărții apune și când pătrundem cu voluptate în stâmtorile înfricoșătoare ale virtualității, poezia e cu atât mai puțin vizibilă.

Modernitatea presupune o civilizație centrată pe cultură, o cultură centrată pe artă. O artă centrată pe literatură. O literatură centrată pe poezie. Și o poezie centrată pe lirism. (…)

Poezia mi-a luminat întreaga viață. Nu am fost niciodată altceva decât poet. Chiar și romanele mele sunt, de fapt, poeme. Am scris mereu poezie ca formă a libertății, a solidarității, a empatiei pentru toți oamenii.

Am scris împotriva războaielor și a discriminării de orice fel. Am scris pentru cei care citesc poezie și pentru cei care nu citesc poezii.” – Mircea Cărtărescu la Guadalajara.

Este a doua oară când un român câștigă Premiul FIL, după Norman Manea, în 2016. Valoarea premiului în bani este de 150.000 de dolari.

Cărtărescu a fost ales dintre 80 de scriitori internaționali, stilul său fiind apreciat pentru felul în care combină elemente din realitate cu oniricul și pentru ficțiunea care contribuie la construirea identității.

Cărțile lui Mircea Cărtărescu au fost traduse până acum în 23 de limbi și se bucură de un succes special printre vorbitorii de spaniolă și franceză.

El a mai câștigat în ultimii ani celebrul Premiu Thomas Mann în Germania și Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană.

The post Mircea Cărtărescu la acceptarea Premiului FIL: “Nu am fost niciodată altceva decât poet. Chiar și romanele mele sunt poeme.” appeared first on Cultura la dubă.

Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost desemnat câștigătorul unui important premiu acordat în Mexic, cel al Târgului Internațional de Carte Guadalajara.

Este a doua oară când un român câștigă Premiul FIL, după Norman Manea, în 2016.

Cărtărescu a fost ales dintre 80 de scriitori internaționali, stilul său fiind apreciat pentru felul în care combină elemente din realitate cu oniricul și pentru ficțiunea care contribuie la construirea identității.

“Am cele mai bune păreri despre FIL Guadalajara. Am văzut multe târguri de carte în toată lumea și cred că acesta e special, e cel mai frumos. Arată că oamenilor chiar le pasă de cărți și de cititori. M-aș bucura să mă întorc.”, a declarat autorul.

Premiul îi va fi înmânat pe 26 noiembrie și are o valoare de 150.000 de dolari. Cărțile lui Mircea Cărtărescu au fost traduse până acum în 23 de limbi și se bucură de un succes special printre vorbitorii de spaniolă și franceză.

De asemenea, el a câștigat celebrul Premiu Thomas Mann în Germania și Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană.

The post Mircea Cărtărescu a câștigat Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice appeared first on Cultura la dubă.