Ideo Ideis s-a născut din dorința unor tineri pasionați de teatru de a aduce teatrul la ei acasă, în Alexandria, Județul Teleorman și de a transmite și altor adolescenți bucuria și beneficiile aduse de teatru. Ei sunt Andreea Borțun și Alexandru Ion, fondatorii și organizatorii festivalului Ideo Ideis, sau Ideo, cum îi spun cei care au intrat în contact cu el.

De asemenea, s-au bucurat de sprijinul a nume importante din domeniu și l-au câștigat alături de ei pe Marcel Iureș, în poziția de președinte onorific.

De-a lungul celor aproape 15 ani de existență, Ideo a contribuit decisiv la dezvoltarea adolescenților din întreaga țară, prin intermediul artei și la modelarea lor.

Anul acesta, festivalul va avea o cu totul altă formă, din cauza măsurilor de prevenție impuse de autorități, privind diminuarea răspândirii noului coronavirus.

Partea bună este că, totuși, Alexandru Ion și Andreea Borțun, alături de colegii lor, au reușit să se adapteze noilor vremuri și să găsească soluții pentru ca festivalul să aibă loc.

Am stat de vorbă cu Alex Ion și ne-a dezvăluit cum va arăta Ideo Ideis în acest an 2020, cu totul altfel pentru întreaga omenire.

Cum va funcționa, mai exact, IDEO IDEIS anul acesta?

Vor exista două planuri de desfășurare. Unul fix, în Alexandria, unde vom organiza o serie de activități și evenimente – unele parte în mod tradițional din formatul IDEO IDEIS (proiecții de film outdoor, happening-uri muzicale, ateliere de dezvoltare comunitară, masterclass-uri, seara povestitorilor), iar altele noi, gândite special pentru această ediție.

Printre noutăți vom avea pictarea a trei murale, producția a două spectacole de teatru audio care vor avea în distribuție exclusiv alumni IDEO IDEIS, actualmente actori profesioniști, dar și reprezentația-premieră, în aer liber, a unui spectacol de teatru comunitar-documentar, producție proprie, care va avea în distribuție exclusiv femei din Alexandria și va fi regizat de Bogdan Georgescu.

Al doilea plan este cel itinerant, în care vom trimite câte o capsulă IDEO IDEIS în 8 orașe din România. Fiecare capsulă va fi compusă dintr-un trainer de actorie, un trainer de măiestrie (dans, scriere creativă, film sau fotografie) și un mentor.

Aceștia vor susține ateliere, timp de 5 zile, atât cu trupele de adolescenți selectate (câte una în fiecare oraș) cât și cu 15 participanți individuali, de asemenea adolescenți. În mod natural, aceste ateliere vor fi organizate și în Alexandria.

Ca extensie a acestei capsule, plănuim să organizăm în fiecare dintre cele 8 orașe și alte activități care să anime comunitățile respective și să lase o amprentă a festivalului în fiecare dintre ele.

E important de menționat că vom acorda o atenție deosebită siguranței participanților și că toate activitățile planificate vor fi susținute respectând cu atenție și responsabilitate măsurile în vigoare și recomandările autorităților.

În plus, suntem pregătiți ca în funcție de evoluția epidemiei să ajustăm activitățile pentru a putea fi desfășurate în condiții de distanțare socială mai stricte decât cele din prezent.

“Încercăm să privim perioada asta că pe o oportunitate de recalibrare a unor obiceiuri nefericite prezente în producția, diseminarea și finanțarea culturii și să folosim momentul acestor zguduiri pentru a transforma viitorul într-un spațiu mai responsabil și mai atent la nevoile oamenilor.”

Alexandru Ion, organizator Ideo Ideis

Tema de anul acesta este Schimbarea. Care este îndemnul vostru pentru adolescenți în acest sens?

Îndemnul nostru este să conștientizeze că vocile lor pot aduce o contribuție simțitoare la conturarea unui viitor care le aparține și că schimbarea capătă contur și vânt în aripi atunci când reușești să dai o formă concretă indignării, transformând-o în acțiuni.

Ce costuri implică această schimbare de format? Mai aveți sponsorii alături?

Am abordat structurarea acestei ediții ținând cont de mediul financiar incert în care urmează să se desfășoare și am încercat să articulăm activitățile astfel încât să diminuăm riscul de a nu le putea finanța.

Costurile acestei ediții vor fi cam la jumătatea celor de la ediția trecută, ca o consecință a restrângerii amplitudinii festivalului, dar suntem încrezători că vom putea păstra viu spiritul IDEO IDEIS până când vom reveni la un status quo mai fericit.

Ne bucurăm în continuare de sprijinul Primăriei Municipiului Alexandria, care este cel important și vechi partener și setează în mod autentic și lipsit de implicații politice un adevărat model de bune practici în privința colaborării dintre o autoritate locală și un operator cultural independent.

Suntem finanțați de Administrația Fondului Cultural Național prin concursul de proiecte și sperăm să continuăm relația cu Ministerul Culturii, unde IDEO IDEIS se află pe lista proiectelor prioritare.

Relațiile de colaborare, atât cu mediul privat cât și cu cel de stat, traversează fără îndoială o perioada dificilă și plină de incertitudini, dar suntem optimiști în privința continuității.

Încercăm să privim perioada asta că pe o oportunitate de recalibrare a unor obiceiuri nefericite prezente în producția, diseminarea și finanțarea culturii și să folosim momentul acestor zguduiri pentru a transforma viitorul într-un spațiu mai responsabil și mai atent la nevoile oamenilor.

Trebuie doar să-i găsim pe acei parteneri care privesc lucrurile în mod similar și cu care avem valori comune și să ne așezăm la aceeași masă cu ei.

Care este planul B, dacă cel cu caravana nu va fi permis?

Înainte de a ne decide asupra actualului format am explorat în profunzime posibilitatea de a muta în online o mare parte dintre activitățile propuse așa că suntem pregătiți pentru asta.

Condițiile din online nu ar permite replicarea cu aceeași intensitate a unor elemente din program, cum ar fi atelierele, dar în cazul în care vom fi forțați de împrejurări să apelăm la această varianta o vom face cu aceeași determinare și atenție la detalii.

“Teatrul îi ajută pe adolescenți să își găsească vocea și să conștientizeze că o pot folosi, capătă încredere în forțele proprii și se simt mai confortabil în relațiile cu alții, capătă lejeritate în a opera cu propriile sentimente și în a le înțelege pe ale altora.”

Ce mentori veți avea alături anul acesta?

Suntem încă în faza de sincronizare a programelor, dar suntem aproape de a-i reconfirma pe toți mentorii ediției trecute și anume pe Dragoș Bucur, Dana Rogoz,Tudor Chirilă, Cosmina Stratan, Pavel Bartoș, Judith State, Dorian Boguță, Andreea Grămoșteanu și Mihai Călin, cărora li se va alătura Alexandru Papadopol, unul dintre mentorii ediției din 2018.

După atâția ani de organizat festivalul, cum poți spune că îi ajută teatrul pe adolescenți? Cum contribuie la evoluția lor?

Sunt eu însumi unul dintre cei ajutați de teatru în adolescență așa că am experimentat procesul de ambele părți, atât ca organizator cât și ca participant direct.

De altfel, IDEO IDEIS însuși este născut din trupa de teatru de adolescenți din care am făcut parte în perioada liceului.

Există multe pagini de specialitate scrise pe tema beneficiilor pe care arta și educația alternativă prin artă le au asupra adolescenților, iar experiențele directe pe care le-am avut în acest sens de-a lungul timpului nu au făcut decât să le confirme, într-un mod practic.

Îi ajută să își găsească vocea și să conștientizeze că o pot folosi, capătă încredere în forțele proprii și se simt mai confortabil în relațiile cu alții, capătă lejeritate în a opera cu propriile sentimente și în a le înțelege pe ale altora, învățată despre responsabilitate, despre concesie și cooperare, se îndepărtează de ignoranță și incultură, își dezvoltă gândirea critică și devin mai empatici. Indiferent de cât de pretențios sună vorbele astea, lucrurile se întâmplă lesne pentru e un proces în care se distrează.

Poate că o parte dintre formulele pe care le-am menționat au ajuns în timp să sune ca un clișeu, dar te asigur că toate cele de mai sus sunt procese ușor de văzut la fața locului și apar în mod regulat în feedback-urile primite de la părinți sau chiar de la tinerii participanți.

“Învățarea online se joacă după reguli diferite, așa că e necesară adaptarea conținutului și a formulelor de interacțiune, iar asta e direct proporțional cu obiectivele fiecăreia dintre activități.”

Tinerii din anii terminali se confruntă anul acesta, mai mult ca oricând, cu haosul din învățământ, iar predarea online a primit multe critici în această perioadă. Voi cum v-ați gândit să faceți ateliere online, dacă va fi cazul? Cu ce avantaje și dezavantaje vine acest tip de învățare?

În primul rând, am încercat să integrăm gândul că nu putem obține aceleași rezultate schimbând mediul de desfășurare și am încercat să proiectăm o structură de eveniment care să respecte această posibilă mutare în online.

Cred că atunci când faci un design de eveniment pentru online e falimentar să îți imaginezi că pur și simplu vei putea să translezi know how-ul, procedeele și rezultatele din interacțiunile live, aducând în ecuație niște camere de filmat și punând oamenii în fața unui ecran.

Se joacă după reguli diferite, așa că e necesară adaptarea conținutului și a formulelor de interacțiune, iar asta e direct proporțional cu obiectivele fiecăreia dintre activități.

Dacă în cadrul atelierelor ne propunem să facilităm un proces de învățare bazat pe o interacțiune cât mai personală, atunci e important să ne asigurăm că setăm cel mai bun context în care oamenii să se poată apropia, metaforic vorbind. Și-atunci, de exemplu, un atelier care live ar fi avut 15 participanți, în online ar fi urmat să aibă doar 6 pentru a maximiza posibilitatea ca participanții să se simtă conectați la trainerul lor.

Reflexul e să spun că dezavantajele sunt mai numeroase decât avantajele, dar asta e o poziționare personală, bazată prea puțin pe cercetare.

În cazul de față vorbim de activități care presupun contactul direct în mod tradițional, nu din inerție sau rezistență la schimbare ci din rațiuni practice, bine documentate în timp.

Teatrul presupune contact direct prin natura lui iar asta se răsfrânge în mod natural și asupra atelierelor de teatru, așa că mutarea lor în online cade fără îndoială în zona dezavantajelor.

Actul învățării e strâns legat de procesul bilateral al schimbului de informații și energii creative, iar digitalul, care în alte contexte poate avea rezultate spectaculoase, fragmentează acest proces.

Cu toate acestea, este important să îmbrățișăm schimbarea cu flexibilitate și deschidere, astfel încât să ne putem adapta la contextul prin care trecem, să căutăm metode creative de a declina cu succes și în online obiectivele noastre de bază. Lucru pe care suntem gata să îl facem, în cazul în care situația o va cere.

The post Schimbarea și Ideo Ideis 2020. Un festival care supraviețuiește prin creativitate și adaptare. appeared first on Cultura la dubă.

Teatrul Bulandra a dedicat săptămâna aceasta marelui regizor Liviu Ciulei, redând publicului spectacole istorice pe care acesta le-a montat la Bulandra.

În această seară, de la ora 19:00, iubitorii de teatru din România vor putea să vadă pe pagina de Facebook a Teatrului Bulandra spectacolul Hamlet, de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei.

Liviu Ciulei: ”Punerea în scenă la Teatrul ”Bulandra” a spectacolului ”Hamlet”, în anul 2000, a fost o alegere provocată de mai mulți factori: în primul rând, justificată sau nejustificată, o afecțiune pe care o am pentru Teatrul ”Bulandra” și pe care am purtat-o în mine în momente de vârf ale teatrului, în momente grele, în diferite perioade, și justificată și de faptul că ”Hamlet” este una dintre operele cele mai însemnate ale literaturii dramatice universale. Poate, nu știu dacă nu cumva cea mai complexă, cea mai deschizătoare de drumuri din anul 1600 până azi.

Am ales ”Hamlet” pentru că este o piesă mare ca o simfonie, este, pentru cel care încearcă să o realizeze, o întrecere cu el însuși, nu se reduce la a-ți aplica cunoștințele profesionale. Cu cât o piesă este mai mare, cu atât sub frază există mai multe sectere.Descifrarea acestor subtexte, cum se cheamă în mod obișnuit, în ”Hamlet” este infinită (…) și depinde de capacitatea noastră de a le descifra, cât mai multe dintre ele, niciodată toate.”

Marcel Iureș: “E foarte greu să formulezi cuvinte esențiale sau stări esențiale ca bucurie, o suprarealitate sau un fel de suprarealism care dă în fantastic în maniera de lucru, în valoarea indicibilă a lucrului la detaliu, la energia consumată cu excepțională știință a eficienței, în a găsi măsura infinitezimală chiar uneori subliminală a unui gest, a unei sugestii, a unui sfert de privire, a unei poziționări. E vorba de o artă în care sunt invitat”.

Valeria Seciu: “Când am început a-i spune ”maestre” s-a crispat. A sta în preajma lui Liviu Ciulei poate să-ți schimbe viața. Te poți uita la tine din nou, încerci să te vezi, să te uiți cu asprime, chiar într-un mod crud, spre clișeele tale, spre ceea ce ai făcut până la un moment dat. Acest rol a însemnat o imensă trudă în care se poate vorbi nu despre concepție, ci despre verb, despre predicat, despre valori. El ne dă o lecție de teatru, o lecție de viață.”

Distribuția:

Marcel Iureș (Hamlet)
Victor Rebengiuc / Dan Aștilean (Claudius)
Ion Cocieru (Fantoma Tatălui lui Hamlet, Actorul principal)
Valeria Seciu (Gertrude)
Ion Pavelescu (Polonius)
Ștefan Bănică Jr. (Laertes)
Adriana Titieni (Ofelia)
Andrei Aradits (Horatio)
Răzvan Vasilescu (Rosencrantz)
Cornel Scripcaru (Guildenstern)
Igor Chistol / Vlad Zamfirescu / Claudiu Stănescu (Fortinbras)
Valentin Popescu (Voltimand)
Mihai Cibu (Cornelius)
Șerban Pavlu (Marcellus)
Gheorghe Ifrim (Bernardo)
Costel Cașcaval (Francesco)
Petre Lupu (Osric)
Răzvan Săvescu (Reinaldo)
Irina Petrescu (Actrița principală)
Mihai Constantin (Groparul)
Adrian Ciobanu (Al doilea actor, Al doilea gropar)
Silviu Geamănu (Un preot, Al treilea actor)
Alina Berzunțeanu, Oana Tudor (Doamnele de onoare)
Mircea Gogan (Un domn, Un marinar)

🎭 Decorul: Octavian Neculai
🎭 Costumele: Nina Brumușilă

🎭 Muzica: Ildiko Fogarassy

🎭 Data premierei: 15 iunie 2000

The post Bulandra difuzează în această seară un spectacol istoric: “Hamlet”, regizat de Liviu Ciulei, cu Marcel Iureș în rol principal appeared first on Cultura la dubă.

Vrea să facă ordine într-o țară care, spune el, este aproape de anarhie.

Printre măsurile propuse se numără: interzicerea telefoanelor mobile în școli, limitarea accesului minorilor la internet și revenirea la uniformele școlare. Așadar, o “ordine” impusă prin restricții.

Se declară candidat independent, însă are susținerea a două partide politice: ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu și PRO România, partidul lui Victor Ponta.

Românii îl știu ca actor, dar Mircea Diaconu a făcut oficial trecerea la politică din 2004, când PD l-a numit membru CNA din partea partidului. Altfel, implicarea sa politică este vizibilă încă din decembrie 1989, când a apărut la balconul Comitetului Central al PCR.

În 2008 a devenit senator pe listele PNL, iar din mai 2012 a ocupat funcția de Ministru al Culturii. Dar, între timp, ocupa și funcția de director al Teatrului Nottara. Diaconu și-a dat demisia de la Nottara, după ce ANI a anunțat, în ianuarie 2011, că a fost în incompatibilitate.

În noiembrie 2012 a fost trimis în judecată pentru cinci fapte de conflict de interese. În 4 decembrie 2012, Mircea Diaconu și-a înaintat demisia din Senat, iar în 12 decembrie 2012, plenul Senatului a adoptat un proiect de hotărâre prin care s-a declarat vacant mandatul de senator al lui Diaconu, dar asta se întâmpla cu câteva zile înainte ca mandatele 2008-2012 să se încheie oricum, el beneficiind de salariul de senator până atunci.

Dosarul a ajuns apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorii l-au acuzat pe Mircea Diaconu că, în calitate de director al Teatrului “C.I. Nottara”, ar fi participat la negocierea condițiilor contractuale cu soția sa, actrița și regizoarea Diana Lupescu, contract în baza căruia s-ar fi realizat în mod direct un folos material pentru aceasta.

Totuși, a fost achitat definitiv, fiind nevoit doar să plătească o amendă administrativă de 1.000 de lei.

Dar povestea sa în politică nu s-a terminat aici.

A devenit europarlamentar independent în 2014, după o campanie susținută aproape în exclusivitate în studiourile Antenei 3, televiziunea fostului colaborator al Securității, Dan Voiculescu, ceea ce i-a adus ulterior și denumirea “candidatul Antenei 3”.

Acum, Mircea Diaconu cere voturile românilor pentru a deveni președintele țării.

Și, cum cariera de actor a fost cea care i-a adus notorietate, am vrut să aflăm cum se vede această candidatură prin ochii colegilor de breaslă, actori. Totul a pornit după ce actorul Dragoș Bucur l-a criticat public pe Mircea Diaconu, prin următoarea mărturisire:

“Hai că nu mai pot: omul ăsta m-a pus să dorm în holul teatrului din Viena când am fost in turneu cu Nottara! El, nu vreun organizator, el a condus microbuzul, el a aranjat actorii în camere, el mi-a spus să dorm pe canapeaua din holul teatrului. Iar când am vrut sa ies să mă plimb, deoarece mă simțeam umilit să dorm acolo, mi-a zis că dacă ies, până dimineața nu mai intru în teatru. El, un om.”

Dragoș Bucur, actor

Așadar, iată ce au avut de spus și alți actori, din generații diferite, când i-am întrebat ce cred despre candidatura lui Mircea Diaconu la alegerile prezidențiale.

Mihai Călin, actor:

“Am o parere proastă. Prezența sa în studiourile TV a fost groaznică. Ca director la Nottara…slab. Problema cu concursul pentru post de regizor al soției sale, etc. Poziția sa față de 10 August 2018. A fost candidatul Antenei 3 la europarlamentare. A și câștigat atunci mandatul, dar asta nu înseamnă că a fost/este independent.”

Adrian Titieni, actor, profesor la UNATC:

“Actorul are ca substanță a creativității lui – omenescul, iar instrumentul cu care lucrează este ființa lui (cel mai sofisticat mecanism cunoscut până acum în univers). Prin arta lui, actorul încearcă să transfere omenescul în umanism, lucru atât de necesar în această epocă aflată sub semnul dezumanizării.

Cine ar putea să înteleagă mai bine ce se întâmplă cu “celălalt” și să se pună în condiția lui? Un actor, actant umanitar ca Mircea Diaconu. Un OM”

Mimi Brănescu, actor, scenarist:

“Nu-l cred. Eu îl cred pe Dragoș Bucur.”

Alexandru Repan, actor, fost colaborator al Securității:

„Suntem colegi, prieteni foarte buni, țin foarte mult la el și îi urez succes!”

Dorina Lazăr, actriță:

“Nu mă interesează imaginea domnului Diaconu ca om politic.”

Radu Iacoban, actor, scenarist, regizor:

„Sunt de acord cu candidatura dumnealui, în ideea că orice persoană poate să facă asta într-o țară democratică. Dar de aici până la ce te recomandă să ocupi o astfel de poziție în stat, e cale lungă.

Aserțiunea de mai sus e valabilă nu doar pentru persoana în cauză, care nu ne-a dat pe spate până acum cu vreo inițiativă sau un proiect remarcabil, ci pentru mulți dintre cei care se numesc în momentul de față, politicieni.

Eu i-aș numi mai degrabă lăutari și, fie că se îmbracă în veștminte care ajută la ridicarea în grad de “omenie” sau că promit chestiuni care l-ar face chiar și pe Tolkien să tresară, eu tot consider că ar trebui să existe un fel de campanie de informare care să ne ajute să facem cunoștință cu “echipa de pretendenți”, pentru a putea stabili dacă ce afirmă e sau nu realist.

În ceea ce-l priveste pe domnul Mircea Diaconu, rămân la părerea că el e doar un personaj diversionist în jocurile de putere. Ca la o telenovela în care locul lui Juan e luat de un Miguel care se îndrăgostește de protagonista Miramar pentru un număr redus de episoade și care sfârșește prin a fi uitat de spectatori. Ajută un pic la tensiune și la dinamica poveștii, dar cam atât.”

Marcel Iureș, actor, fondatorul Teatrului Act:

„E treaba lui. Dacă el asta crede, foarte bine.”

Florin Zamfirescu, actor, profesor la UNATC:

„ Diaconu e fratele meu. Am locuit în aceeași cameră de cămin, ne-am vizitat părinții, am urcat pe munți, suntem amândoi nepoți de popă și fii de învățători. Eu nu m-aș fi îndurat să îl trimit în această bătălie, dar dacă el a avut curaj să se arunce singur, înseamnă că ăsta e destinul lui.

Ce, Ceaușescu cum a ajuns din țăran cu 4 clase – președintele țării? Ăsta a fost destinul lui. Poate și Diaconu are destinul lui. Acum, eu nu îl compar pe Diaconu cu Ceaușescu.

Mie, dintre toți candidații, Diaconu îmi dă cea mai mare încredere. N-a făcut parte din structuri cumpărate, Diaconu e un fel de Maduro. E un civil care, ca și mine, am început să reacționăm politic. Eu nu am găsit puterea să mă înscriu, el are mai multă putere. I-am zis: „Mircea, sunt alături de tine, tu pentru țara asta sari în foc.

El e un om puternic, ne face să ne crească mândria generației.

Cei care vorbesc împotriva lui nu au avut șansa lui. Că l-a culcat pe ăla pe o banchetă, pentru asta să fii împotriva lui, pentru ce spune dobitocul ăla, astea sunt argumente? Facebook e ograda unde intrăm între porci. Acești oameni, mai tineri, nu înțeleg.

Repet, eu mă gândesc la el ca la Maduro: simplu, cinstit, nu are scheleți în dulap, i-a plăcut munca. Merg să îl votez și în turul II, nu numai că merg să îl votez!”

Istvan Teglas, actor:

„Situația cea mai contradictorie în meseria noastră se produce atunci când talentul omului nu se pupă cu caracterul lui.

Nu îl cunosc pe domnul Mircea Diaconu personal, însă mi-e clar că dumnealui face parte dintr-un fenomen des întâlnit în rândul actorilor care renunță la meseria lor, crezând că au o menire mult mai importantă în această viață. Și nu mă refer la cei care se retrag din viața socială pentru a-și căuta liniștea sufletească, ci la cei care ajung un fel de mentori pentru mulțime.

Actorii care vin din situații de viată foarte simple (de obicei de la țară, știu ce vorbesc, pentru că de acolo vin), pe lângă faptul că pornesc la drum cu un soi de curățenie interioară, au o doză mult mai mare de fanatism.

Fanatismul poate fi foarte benefic atât timp cât nu depășește granițele scenei, altfel poate atinge cea mai gravă formă a lui. Am tot respectul pentru colegii mei, dar un actor nu are cum să fie președintele unei țări.”

În cel mai amplu sondaj, realizat de IMAS la comanda Europa FM, dat publicității înainte de alegeri, pe 31 octombrie, Mircea Diaconu ocupă locul 2 în preferințele românilor. Klaus Iohannis se află pe primul loc, cu 45,7%, urmat de Mircea Diaconu, cu 16,7%, Viorica Dăncilă, cu 15,1% și Dan Barna, cu 12,6%.

Iar în cel mai recent sondaj, realizat de USR și publicat pe 4 noiembrie, situația stă astfel: Klaus Iohannis – 38,9%, Viorica Dăncilă – 22,6%, Dan Barna – 19,1%, Mircea Diaconu – 8,2%.

Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc duminica aceasta, pe 10 noiembrie.

The post 10 actori despre candidatura lui Mircea Diaconu la alegerile prezidențiale appeared first on Cultura la dubă.