Comisia Europeană a acordat Ateneului Român Marca patrimoniului european, pentru rolul semnificativ pe care îl are în istoria și cultura Europei. Ceremonia de decernare va avea loc la Anvers pe 17 aprilie 2024.

Marca patrimoniului european este o distincție care se acordă, după un concurs desfășurat o dată la doi ani, monumentelor, siturilor naturale sau urbane, precum și bunurilor patrimoniului imaterial pentru rolul lor esențial în istoria și cultura europeană și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană. 

Procedeul de selecție este realizat de un juriu format din experți independenți din întreaga Europă, iar pentru acest an șapte situri, din 16 preselectate de statele membre, vor primi în mod oficial Marca în timpul ceremoniei din 17 aprilie. Siturile câștigătoare vor fi implicate în activități și proiecte de cooperare la nivel european, așa cum sunt Zilele europene ale patrimoniului, Poveștile patrimoniului european, sau Itinerariile culturale europene.

Joi, 25 aprilie 2024, directorul general al Filarmonicii George Enescu va prezenta Marca patrimoniului european și semnificația acesteia pentru Ateneul Român în contextul unui proiect amplu de transformare și reconstruire strategică de brand, în cadrul unui eveniment care va avea loc la București, la Ateneul Român.

Situat în centrul Bucureștiului, în apropierea Palatului Regal (actualul sediu al Muzeului Național de Artă) și a Bibliotecii Centrale Universitare, Ateneul român fost construit în perioada de consolidare a Statului român modern, la inițiativa Societății Ateneul Român, entitate științifică, literară și artistică ce era condusă de naturalistul Constantin Esarcu și din care făceau poarte numeroși oameni de știință și de cultură români (printre care Alexandru Odobescu, V. A. Urechia şi Nicolae Kretzulescu), având ca misiune „propagarea în popor a instrucţiunii şi educaţiei” prin conferințe și cursuri publice, publicații, expoziții și alte manifestări culturale.“

Clădirea a fost ridicată în două etape, între anii 1886 și 1897, după planurile francezului Albert Galeron, recomandat de Charles Garnier, arhitectul Operei din Paris, iar definitivarea lucrărilor a devenit posibilă grație contribuției financiare a unor donatori generoși (Scarlat Rosetti fiind primul dintre ei), dar și a întregii comunități, prin celebra campanie Dați un leu pentru Ateneu.

Ateneul  a devenit, din 1889, când a fost terminată sala de concerte, sediul Orchestrei simfonice profesioniste bucureștene, înființată din 1868 sub titulatura Societatea Filarmonică Română.

Începând cu anul 1907, nume importante ale muzicii clasice din întreaga lume au evoluat ca dirijori sau soliști pe scena Ateneului, între care Pietro Mascagni, George Enescu, Richard Strauss, Maurice Ravel, Igor Stravinsky, Bela Batok, Herbert von Karajan, sau Carl Böhm. 

Astăzi, Ateneul se află în proprietatea Statului Român și este sediul Filarmonicii „George Enescu”. Este monument istoric de valoare națională și este inclus în patrimoniul UNESCO.

Până în prezent, au primit Marca patrimoniului european 67 de situri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria.
Cele șapte situri premiate în 2024 sunt: Cisterscapes – Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); mănăstirea San Jerónimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Țările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Ateneul Român (România) și Sant’Anna di Stazzema (Italia).

Dacă vrei să susții Cultura la dubă și jurnalismul cultural independent, poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.

Cultura la dubă nu accesează fonduri publice și nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

The post Ateneul Român a primit Marca Patrimoniului European appeared first on Cultura la dubă.

„Suntem prima instituție din Galați care candidează pentru acest titlu și ne bucură nespus acest câștig, care nu este doar al Bibliotecii, Consiliului Județean sau al partenerilor noștri, ci, înainte de toate, este un câștig pentru comunitatea gălățeană și pentru România.”, a declarat Corina Emanuela Dobre, managerul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, pentru Viața liberă.

Potrivit acesteia, monumentul a fost înscris în competiție cu un proiect prin care au fost prezentate istoria și semnificația sa la nivelul Uniunii, dar și o serie de activități de promovare a valorilor europene.

Marca Patrimoniului European se acordă o dată la 2 ani de către Comisia Europeană și reprezintă o formă de recunoaștere pentru acele monumente, locuri comemorative, peisaje culturale sau obiecte de patrimoniu care reflectă istoria și valorile Europei de astăzi.

Selecția națională pentru această ediție a inclus și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, din Sibiu, iar la nivel european au mai fost distinse, de exemplu, Muzeul Migrației din Bruxelles (Belgia), Manifestul Ventotene „pentru o Europă liberă și unită” (Italia) sau Parcul Minier Almadén (Spania).

Lista completă a câștigătorilor de anul acesta poate fi consultată AICI, iar harta tuturor siturilor care au primit Marca Patrimoniului European începând din 2013 poate fi parcursă AICI.

Palatul Comisiei Europene a Dunării (CED)

Palatul Comisiei Europene a Dunării a fost construit între 1893-1896 la cererea reprezentanților a opt state europene, beneficiind chiar și de fonduri comune. Până în 1948, el a servit drept sediu administrativ al C.E.D, prima instituţie europeană fondată în urma Congresului de Pace de la Paris (1856).

Rolul acesteia era să reglementeze regimul navigației pe Dunăre, iar membrii săi erau Imperiul Austro-Ungar, Al Doilea Imperiu Francez, Regatul Unit, Prusia, Imperiul Rus, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman. Principatul Moldovei a avut, la început, doar rol consultativ.

După desființarea Comisiei, în 1948, Palatul a adăpostit mai multe instituții locale, iar din 1968 a devenit sediul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” din Galați, înființate încă din 1889 printr-un Decret Regal semnat de Carol I. În 2004, clădirea a fost introdusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Galaţi.

Construcția își păstrează până astăzi multe dintre elementele arhitecturale originale, de la frontonul în arc de cerc, susținut de două coloane, la ușa în stil francez, cu geamuri de cristal, stucatura de pe pereții interiori, balustradele cu feronerie, scările de marmură sau lambriurile din lemn din diferite esențe, unele rare.

În plus, la demisol se găsește seiful în care Comisia Europeană a Dunării își adăpostea valorile, iar în aripa stângă se află un lift încă funcțional cu care membrii Comisiei transportau diferite obiecte.

Biblioteca ce își desfășoară activitatea în interiorul Palatului este astăzi și un punct de întâlnire important pentru locuitorii județului. Doar în luna aprilie a acestui an ea a găzduit un atelier de „Poveşti pentru copii spuse de bunici”, o întâlnire privind identificarea și evitarea știrilor false pe internet sau o colectă de carte pentru copiii din cadrul Fundației „Inimă de copil” din Galați.

The post Palatul Comisiei Europene a Dunării din Galați a primit Marca Patrimoniului European appeared first on Cultura la dubă.