Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului George Enescu, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței și al Cincinnati Symphony, a apărut în urmă cu scurt timp cu prima reacție publică la povestea manuscriselor lui George Enescu, depozitate de conducerea Muzeului Enescu, de 4 ani și jumătate, în containere ținute în aer liber, după cum Cultura la dubă a dezvăluit AICI.

Acesta spune că manuscrisele ar trebui conservate și puse la dispoziția tuturor celor care vor să descopere mai mult și că “numai astfel putem onora cu adevărat moștenirea unui compozitor a cărui operă trăiește în însăși identitatea noastră națională”

“Moștenirea artistică a lui George Enescu trebuie conservată și trebuie prețuită, pentru că opera sa este chiar inima identității noastre naționale. Enescu a compus muzică inspirată de frumusețea țării sale natale, îmbogățită de multitudinea de stiluri și tradiții care alcătuiesc vastul nostru folclor.

În același timp, Enescu a adus în România o lume întreagă de experiențe și cunoaștere, dobândite în anii în care a fost recunoscut pe plan mondial ca unul dintre marii virtuozi ai, viorii. Dar mai presus de toate. prin compozițiile sale a făcut ca spiritul românesc unic să fie auzit în lume.

De aceea, George Enescu este un artist a cărui operă trebuie studiată neîncetat. Cu răbdare, cu dedicare și cu smerenie, pentru a descoperi cele mai fine detalii care se dezvăluie doar acelora care cercetează constant și aprofundat creația sa.

Am avut ocazia să văd caligrafia lui Enescu. Și pot mărturisi cât de important este ca manuscrisele sale să fie conservate nu doar ca repere istorice, ci ca documente vii, puse la dispoziția tuturor celor care doresc să descopere mai mult.

Ele trebuie să rămână vii. accesibile și apreciate, așa cum spiritul său rămâne viu în noi. Numai astfel putem onora cu adevărat moștenirea unui compozitor a cărui operă trăiește în însăși identitatea noastră națională.” – a declarat Cristian Măcelaru într-un videoclip postat pe pagina oficială a Festivalului George Enescu.

Ieri, Vladimir Jurowski – director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu, dirijorul american Lawrence Foster, fost director artistic al Festivalului George Enescu, scriitorul româno-american Norman Manea, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Andrei Șerban, Anca Vasiliu, Ștefan Câlția, Ana Blandiana, Ada Solomon, pianista Alexandra Dariescu, violoncelistul Andrei Ioniță, Marta Petreu, Andrei Cornea și violonistul Remus Azoiței, Oana Pellea, Cristi Puiu, Mircea Cantor, Radu Jude, Dan Perjovschi, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim, Tatiana Țîbuleac – sunt doar câteva dintre personalitățile culturii care semnează o scrisoare publică adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Bolojan și ministrului Culturii, Andras Demeter pentru protejarea manuscriselor lui George Enescu.

Pe listă se regăsesc și două nume legendare ale Berliner Philharmoniker – Guy Braunstein, fost concertmaistru și Götz Teutsch, fost solo-violoncelist.

Inițiatorii sunt dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu”, Gabriel Bebeșelea, istoricul Eugen Ciurtin și scriitorul Radu Vancu.

Aceștia cer mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte de tezaur ce au aparținut marelui compozitor român în spații corespunzătoare.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post Dirijorul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Enescu: “Manuscrisele lui Enescu să fie conservate nu doar ca repere istorice, ci ca documente vii, puse la dispoziția tuturor” appeared first on Cultura la dubă.

Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media (ECPMF) oferă sprijin juridic jurnaliștilor incluși pe lista alertelor europene.

“Pe 5 martie 2026, publicația culturală independentă Cultura la dubă a relatat că jurnalista sa Alexandra Tănăsescu a fost supusă intimidării și hărțuirii de către reprezentanți ai instituțiilor publice în urma publicării unei anchete privind condițiile de depozitare a manuscriselor aparținând compozitorului George Enescu, care sunt clasificate drept bunuri din patrimoniul național. Potrivit publicației, incidentul a avut loc la scurt timp după publicarea anchetei. Tănăsescu a fost contactată de Cristina Andrei, directoarea Muzeului Național George Enescu din București, în timpul unei ședințe de urgență a Consiliului de Administrație al muzeului. Apelul ar fi fost pus pe difuzor în fața membrilor consiliului. În timpul conversației, directoarea muzeului a descris ancheta drept defăimătoare și conținând informații false, deși nu au fost identificate inexactități specifice.

În timpul aceluiași apel, o persoană care s-a prezentat drept avocata Lidia Chiran, prezentându-se drept reprezentantul legal al Ministerului Culturii din România, a intervenit și a întrebat-o pe jurnalistă despre sursele utilizate în anchetă și procesul editorial. Conform înregistrării publicate ulterior de publicație, Chiran a amenințat cu acțiuni în justiție și a sugerat că jurnalista și sursele sale ar putea fi trași la răspundere dacă s-ar întâmpla ceva patrimoniului cultural menționat în articol. Când Tănăsescu i-a informat pe cei prezenți că înregistrează conversația, Chiran a obiectat și a amenințat că va depune o plângere penală pentru înregistrarea apelului fără consimțământ. În timpul schimbului de replici, s-a referit la jurnalistă ca la o „teroristă”, întrebând: „Sunteți teroristă? Jurnalistă? Cum puteți să mă înregistrați?”

Cultura la dubă a publicat ulterior înregistrarea audio a apelului, declarând că a făcut acest lucru pentru a documenta ceea ce a descris ca fiind presiuni și intimidări îndreptate asupra unui jurnalist independent de către persoane conectate la instituții publice. Publicația a declarat că a solicitat clarificări atât de la Ministerul Culturii, cât și de la Muzeul Național George Enescu cu privire la rolul oficial al lui Chiran la întâlnire, menționând că aceasta s-a prezentat drept reprezentant legal al ministerului, părând în același timp să susțină conducerea muzeului.

Potrivit unei declarații ulterioare citate de publicație, Ministerul Culturii a declarat că Chiran nu avea un mandat de a reprezenta ministerul. În urma publicării anchetei, ministrul Culturii, András Demeter, a anunțat că ministerul va trimite o echipă de inspecție pentru a analiza situația de la Muzeul Național George Enescu.” – se arată în textul alertei europene.

Cazul este marcat de Mapping Media Freedom drept intimidare, amenințare și discreditare. Precizăm că până la această oră, deși a transmis că avocata Lidia Chiran nu a avut mandat de la Ministerul Culturii, instituția încă are contract cu avocata și nu a anunțat nicio măsură.

Mapping Media Freedom este gestionat de Centrul European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media (ECPMF) și face parte din Media Freedom Rapid Response (MFRR), un mecanism la scară europeană care urmărește, monitorizează și reacționează la încălcările libertății presei și mass-media în statele membre UE și în țările candidate. MFRR oferă sprijin juridic, advocacy public și informații pentru a proteja jurnaliștii și lucrătorii din mass-media.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Centrul European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media a emis o alertă de încălcare a libertății presei pentru amenințarea jurnalistei Alexandra Tănăsescu, Cultura la dubă appeared first on Cultura la dubă.