Anca Mitran conduce Centrul Național al Cinematografiei de 12 ani. A fost mai întâi interimar, apoi a câștigat postul prin concurs, dar mandatul său este nelimitat. Deși gestionează unul dintre cele mai vizibile domenii artistice românești, CNC nu este considerată, prin lege, o instituție de cultură, ci una administrativă. Din același motiv nu există în prezent vreo instituție care să elaboreze o strategie de educație cinematografică la nivel național.

Consiliul de Administrație al CNC, al cărui președinte este Anca Mitran, gestionează fondurile publice alocate filmelor românești.

Potrivit legii, CNC ar trebui să organizeze anual câte două concursuri de scenarii. În realitate, în repetate rânduri acest lucru nu s-a întâmplat. Fie a fost organizat doar un concurs, fie nici măcar unul. În 2016, ministrul Culturii de atunci, Corina Șuteu, i-a cerut Ancăi Mitran demisia printr-o scrisoare publică. Documentariștii români i-au cerut, de asemenea, demisia, în 2022, după ce directoarea CNC a declarat într-un interviu pentru Cultura la dubă că “Documentarul nu este un film pentru sala de cinematograf.“

În 2025, CNC din nou nu a organizat niciun concurs. Ordonanța 142, adoptată în decembrie 2024, a schimbat legislația în vigoare, iar CNC a fost obligat să rescrie regulamentul de participare, consultând specialiști din domeniu.

Ordonanța aduce schimbări importante – sprijinul financiar nu va mai fi rambursabil, ci nerambursabil, concursul de scenarii va fi transparentizat prin publicarea numelor participanților și a titlurilor scenariilor și va fi introdusă o probă de interviu. De asemenea, prin noua lege, România se angajează să aloce o parte din fonduri coproducțiilor.

Însă, în februarie 2026 încă nu este aprobată o nouă metodologie. Așa că cineaștii mai au de așteptat până la prima sesiune de finanțare deschisă de CNC.

Într-un interviu exclusiv pentru Cultura la dubă, Anca Mitran explică motivele pentru care aceast nou regulament întârzie să apară, prezintă schimbările aduse prin OUG, anunță fondul disponibil și planul său pentru 2026.

De asemenea, într-o notă personală, aceasta mărturisește că nu a reușit să vadă niciunul dintre filmele nominalizate la Oscaruri sau la Premiile Academiei Europene de Film, din cauza programului încărcat de la birou.

***

Doamna director, în primul rând, potrivit legii, CNC trebuia să organizeze două concursuri anual, însă în 2025 nu au organizat niciunul. Puteți să ne explicați contextul și motivele?

Da, este vorba despre apariția Ordonanței 142 din decembrie 2024, care a modificat legislația primară și în urma căreia va trebui să apară legislația secundară, respectiv regulamentul de organizare a concursului și normele, schemele de ajutor de stat.

Ce noutăți aduce această ordonanță?

Sunt patru puncte majore. În primul rând, în urma concursului nu se mai acordă credite rambursabile, se acordă sprijin financiar nerambursabil.

Al doilea punct este desecretizarea concursului de proiecte.

A treia schimbare este cuantificarea calităților sprijinului acordat pentru succes la public – numărul de spectatori și calitatea artistică pentru selecție și premii la festivaluri. Dacă un producător a câștigat un concurs de proiecte pentru un nou film, iar în decursul timpului a avut success de festival cu un alt film produs de el, are dreptul la acest sprijin de calitate artistică.

Acum se cuantifică acest sprijin. De exemplu, când doi producători au avut doi Urși de Aur, cuantumul pentru succes la festivaluri n-a fost egal, pentru că pragul din anii respectivi era diferit, și atunci nu e cinstit pentru același premiu să dăm prime diferite de succes. De aceea se vor cuantifica aceste prime.

Adică vor fi sume fixe?

Se vor acorda sume fixe, care vor fi stabilite prin regulament, așa cum prevede OUG 142.

A patra schimbare majoră este că s-a înlocuit categoria de filme tematice cu categoria de coproducții minoritare.

Și care va fi fix procentul pe care îl acordați acestei categorii?

10%.

Procentul acordat filmelor documentare, despre care am discutat și în interviul nostru de acum câțiva ani, s-a schimbat?

Nu, a rămas la fel, respectiv 10%.

Credeam că după protestul documentariștilor procentul a crescut de la 10% la 15%.

Nu, nu s-a putut din cauza legii. Consiliul de Administrație nu poate să depășească cadrul legal. Numai legiuitorul poate modifica.

Dar acum, odată cu noua lege, s-a luat în discuție asta, modificarea procentului pentru filme documentare?

Legea a fost discutată împreună cu Alianța Producătorilor de Film, au fost discuții aproape un an de zile și în cadrul Ministerului Culturii și cu doamna ministru Turcan și cu cei de la legislativ.

Să înțeleg că există un consens al reprezentanților industriei pe această lege.

Da, în momentul în care această lege a mers la guvern, toată lumea a fost de acord cu varianta care a apărut în monitorul oficial.

Apare ceva nou pentru filmele cu succes la public, filmele comerciale? Ele cum se pot încadra la aceste concursuri?

Toate filmele care au succes artistic sau succes la public sunt recompensate prin puncte. Adică există niște grile, la fel ca și în legea veche, în care câștigă puncte filmele care au acest succes comercial.

Ce înseamnă mai exact transparentizarea? La ce să ne așteptăm? Scenariile înscrise vor avea numele autorului?

Înainte, pe legislația veche, toate proiectele înscrise la concurs primeau un număr de secretizare.

Este foarte firesc să fie publice, ca toată lumea să știe cine participă la concurs. Scenariul nu va fi făcut public, el e protejat de drepturile de autor.  

Și o să știm probabil și un barem de corectare după aceea?

Nu, nu există un barem de corectare. Există, ca și în legislația veche, niște anexe pe care și le completează fiecare producător și fiecare regizor. Iar anexele sunt făcute în concordanță cu legea, respectiv cu patru criterii de evaluare a proiectelor. Și atunci, pentru fiecare criteriu în parte va exista câte o anexă pe care o va completa regizorul sau producătorul, după caz.

Pentru debut, ce procent va aloca CNC?

A rămas același procent de 15% pentru debut.

De ce a durat așa de mult să fie elaborată o metodologie? Practic, ordonanță a fost adoptată în decembrie 2024, acum suntem în februarie 2026 și nu există încă această metodologie, prin urmare nu există nici concurs.

Inițial, proiectul de regulament a fost publicat la începutul lunii iunie 2025, a fost în consultare publică. Pentru proiectul respectiv au fost aduse amendamente. După care au urmat, firesc, discuțiile pe aceste amendamente și completări cu APF-ul și cu alți jucători din piață.

Proiectul a fost discutat inclusiv la Ministerul Culturii, cu domnul ministru. Iar legislativul de la cultură este foarte laborios și gândiți-vă că fiecare producător și fiecare regizor are punctul lui de vedere și are o experiență apropie pe care ar vrea să o aducă în acest nou regulament, ca să îl îmbunătățim. De aceea aceste discuții în piață au durat foarte mult.

Dar până să fie pus în dezbatere publică acest regulament au trecut șase luni.

Nu, au trecut patru luni.

Păi din decembrie până în iunie…Poate ne explicați puțin ce a însemnat acest proces de lucru la regulament, câte persoane au fost implicate.

În primul rând, schimbându-se criteriile de evaluare, am făcut noi anexe, iar asta a durat foarte mult. S-a modificat pe urmă modalitatea de organizare a concursului.

Deci toate acestea puse într-un regulament schimbă cap-coadă absolut tot.

Este foarte laborios să elaborezi o anexă și să încerci să iei în considerare ce spune producătorul, ce spune regizorul, scenaristul.

O să vedem în momentul în care el apare în consultare publică din nou, ce amendamente vor mai aduce și alții. În principal am lucrat cu Asociația Producătorilor de Filme, care are peste 40 de membri, care este, după părerea mea, destul de reprezentativă. Nu știu dacă ei au lucrat și cu alți regizori sau producători independenți care nu fac parte din asociație, dar ei au fost cei mai activi în elaborarea regulamentului și a respectivei ordonanțe.

Ce presupun, mai exact, acele trei etape de concurs?

În prima etapă comisia de selecție a scenariilor, a proiectelor, evaluează și ierarhizează proiectele. Proiectele eligibile din prima fază merg în a doua fază, în care există o evaluare tehnico-economică a unei comisii care certifică sau judecă realitatea bugetelor. După care există a treia etapă, cea a interviului.

Și la interviu cine va participa?

Regizorul și producătorul. Plus că s-au schimbat criteriile de evaluare a proiectelor. Nu mai sunt trei criterii, cum erau înainte, calitatea scenariului, calitatea regizorului, calitatea producătorului. Apare și criteriul de calitate a proiectului în sine. Iar celelalte 3 rămân la fel.

Și la interviu vor ajunge după ce vor primi niște note de trecere, presupun.

Da. Aici a fost iar destul de multă bătaie de cap, dacă sunt note sau sunt punctaje, cum e mai simplu. Să ai o notă de la 1 la 10 sau să ai punctaje de la 0 la 100.

Și în fața cui se vor prezenta regizorul și producătorul?

În fața comisiei de selecție a scenariilor.

Din comisie vor face parte tot specialiști propuși de asociații, de uniunile de creație?

Da, propunerile vor fi făcute în continuare de asociații și uniuni din domeniu, modalitatea a rămas aceeași. Numai că există condiții mult mai restrictive pentru a putea fi membru în comisia de citire a scenariilor.

Acum aveți vreo dată estimată, când ar putea fi gata acest regulament și când ați putea să deschideți concursul?

Încă suntem în discuții, Alianța Producătorilor de Film a trimis un proiect către CNC. Noi l-am corectat, am trimis înapoi corecturile strict legale, după care urmează o consultare, dacă e necesară, încă o dată, cu APF.

Dacă nu, CNC va trimite către Ministerul Culturii pentru a fi pus în consultare publică. Consultarea publică, teoretic, înseamnă două săptămâni. Dacă nu mai există amendamente, el se poate transforma într-un ordin al ministrului destul de repede.  

Dacă mai există din piață propuneri sau amendamente, vor trebui într-un fel acceptate, integrate. După care urmează din nou să se reia procesul de punere în consultare.

Dar mă gândesc că dacă deja au fost mai multe etape de feedback, la un moment dat ar trebui să se oprească. Nu știu. Nu există un termen limită pentru implementarea amendamentelor? De câte ori puteți reveni asupra draftului?

De exemplu, sunt regizori care nu fac parte din APF, nu s-a discutat și cu ei și ne putem trezi cu regizori importanți care poate nu fac parte din APF. Pe bună dreptate, regizorii nu fac parte din Alianța Producătorilor de Film. Ne putem trezi cu amendamente. Și nu este fair-play să nu iei în considerare toate punctele de vedere, cel puțin ale jucătorilor importanți din piață.

Va fi complet digitalizat acest concurs?

Da, concursul este complet digitalizat, este de ceva timp complet digitalizat pe platforma Ministerului Culturii. Absolut toate proiectele noastre sunt în platformă.

Și a fost cumva optimizată platforma? Este perfect funcțională? Știu că în trecut unii participanți s-au plâns că nu funcționează foarte ușor.

Din păcate, mentenanța nu o facem noi, o face Ministerul Culturii și nu pot să vă răspund la această întrebare.

Banii pe care CNC i-a colectat în 2025 vor fi raportați în 2026? Adică va fi o sumă mai mare la concurs?

Nu, nu, nu. Banii colectați la fond în fiecare an se raportează de pe un an pe altul pentru că în permanență sunt bani în fond. Pentru că, de exemplu, sunt proiecte câștigate acum două, trei sesiuni pentru care nu s-a deschis finanțarea. Și atunci, în permanență noi trebuie să avem un fond de rezervă din care să putem încheia contractele de producție câștigate anterior.

Dar care este suma totală colectată în 2025 și existentă acum în fondul cinematografic?

77, 5 milioane de lei disponibili.

Dar am gândit ca din cuantumul care s-a strâns anul acesta să putem organiza două sesiuni, să nu facem o primă sesiune foarte mare, ci să punem bani deoparte și pentru cea de-a doua sesiune.

Păi nu oricum trebuia să fie două sesiuni? Și anul acesta și anul trecut? Deci nu ar trebui să fie mai mulți bani la fiecare dintre ele?

Ba da, sunt două sesiuni. Dar, în general, practica era astfel: când se strângeau suficienți bani în fond, se organiza un concurs. Sunt luni în care se pot strânge în fond un milion sau două de lei, ceea ce este foarte puțin ca să organizez un concurs.

E greu să organizezi un concurs, de exemplu, sub 20-25 de milioane de lei. Și atunci preferam să putem strânge ceva mai mulți bani, în așa fel încât ajungeam la o sumă de 30-40 de milioane să organizăm un concurs. De la data organizării concursului până la următorul concurs iar nu era predictibil în câte luni se vor strânge alți 30-40 de milioane.

Și acum, în situația de față, dacă tot s-au colectat banii la fond și nu s-a organizat concurs, atunci putem să împărțim suma în două: una aferentă concursului pe care îl organizăm imediat după ce o să iasă toate actele necesare și a doua să o păstrăm pentru al doilea concurs. Și în timpul acesta se reface fondul.

S-a schimbat ceva în lege și pentru a rezolva această neconcordanță? Legea impune două concursuri pe an, dar realitatea este că invocați sumele mici colectate la fond și imposibilitatea a organiza mereu două concursuri pe an.

Întotdeauna depinde de cât se colectează la fond. Și gândiți-vă, de exemplu, că au fost ani în care din acest fond se fac absolut toate programele, toate manifestările, toate distribuțiile, toate producțiile de film, deci toată activitatea cinematografică.

Din păcate, banii nu se colectează toți odată. Îi colectăm în timp. Dacă în această perioadă, CNC-ul are multe proiecte care intră în producție, e posibil ca producătorul și regizorul să ceară foarte multe calități, exact ce vă spuneam înainte.

Și atunci, dacă sunt foarte multe proiecte în producție în anul respectiv, fondul se diminuează cu aceste calități artistice și succes de public pe care le cer pentru producție. De exemplu, acum 2 ani de zile, cuantumul acestor calități a fost în jur de 18 milioane de lei. Deci o sumă foarte mare, aproape cât un concurs. Și atunci există mai multe variabile. Este foarte greu și niciodată nu o să existe o predictibilitate corectă atât timp cât nu există un venit fix în fiecare lună, pe care să te poți baza.

Pentru publicul nespecializat, puteți să explicați din ce surse de venit este alcătuit fondul cinematografic?

Principala sursă este colectarea contribuției de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune. Apoi, o altă sursă e o contribuție de 3% din prețul minutelor de publicitate vândute în cadrul programelor proprii de către societăți, o contribuție de 4% din exploatarea filmelor cinematografice. Mai nou, de doi ani de zile a apărut și o contribuție de la platforme.

De ce nu se colectează de la jocurile de noroc? Îmi imaginez că de acolo ar trebui să vină sume foarte mari.

Pentru că nu există metodologie pentru acea lege.

Păi și cine ar trebui să facă metodologia?

Ministerul de Finanțe. Din păcate, noi ne-am adresat Ministerului de Finanțe pentru a avea o metodologie, dar nu am primit răspuns.

Multă lume se întreabă de ce statutul directorului CNC este de funcționar public și nu are mandatele limitate, așa cum sunt directorii instituțiilor publice de cultură. Puteți să ne explicați un pic care este statutul directorului CNC?

Da, în primul rând nu suntem instituție de cultură. Conform legii CNC-ul este organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul cinematografiei. Deci suntem o instituție eminamente administrativă. Noi nu suntem instituție de cultură, nu ne încadrăm în legea managementului cultural, nu organizăm programe așa cum fac teatrele și cum fac celelalte instituții de cultură. Există codul administrativ, cu prevederi pentru funcționari.

Dumneavoastră ați dat un concurs pentru post, dar mandatul e nelimitat, corect?

Da, am dat concurs la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, pentru a deveni funcționar public și, pe urmă, al doilea concurs pentru a deveni director.

Să nu credeți că noi nu avem o evaluare. Din contră, avem o evaluare anuală care se face pe niște grile de evaluare, pe niște sarcini pe care le ai de îndeplinit, pe niște indicatori, dar strict legați de administrația publică, nu de management cultural.

Și cine vă face evaluarea?

Ministerul Culturii.  Pentru salariații noștri evaluarea o fac eu, iar pentru mine o face Ministerul Culturii. Există în legea funcționalului public această metodologie de valoare și dacă nu ai o notă suficient de bună, există metode de retrogradare.

Și ați primit tot timpul note foarte bune.

Da.

Să știți că, apropo de instituții de cultură, este foarte, foarte greu să anticipezi sau să faci un program de management pentru o instituție care administrează un fond și care reglementează activitatea cinematografică din România.

N-ai cum să faci un plan de management cultural, să știi câte cinematografe noi se vor deschide, câte filme vor avea nevoie de rating pentru difuzare. Ce filme vor face regizorii și producătorii noștri? Câte vor fi comedii, câte premii vor avea, este foarte dificil să faci un plan de management. Nu ai cum să faci.

Și, dacă îmi permiteți, o întrebare mai personală, vă place job-ul pe care îl aveți? Vă mai place?

Lucrez în cinematografie din 1988, deci este, teoretic, a doua viață. Nici nu m-aș vedea făcând altceva.

Dar mă gândesc că e, totuși, dificil ca mediu de lucru, tensionat, cum spuneați, tot timpul există nemulțumiri, critici.

Peste tot vor exista nemulțumiri și critici. Marea majoritate a producătorilor și regizorilor mă cunosc. Și eu îi cunosc pe ei, relațiile sunt câteodată mai bune, câteodată mai tensionate, deci nu văd un impediment, bineînțeles că îmi place ce fac.

La UNATC mai predați?

Da.

Ce anume?

O materie destul de specifică pentru anii de imagine de film – sensitometrie, exponometrie, procesare. Predau și cursul de culoare, se folosește atât în peliculă cât și în digital.

Mai aveți timp să mergeți la cinema, să vedeți filme?

Din când în când, da. Din când în când. Din când în când. Mărturisesc.

Puteți să ne ziceți un film românesc, european sau american, nu contează, ceva ce ați văzut recent și v-a plăcut?

Sincer, mi-a plăcut cel mai mult filmul Adei Solomon, Sorella di Clausura (n.r. regia Ivana Mladenovic).

Și dintre cele străine, poate cele nominalizate la Premiile Academiei Europene sau la Oscaruri?

Nu am reușit să văd nimic.

Sincer, de văzut filme acasă este mult mai comod. Pe platformele este mult mai simplu. E foarte greu de ajuns la cinematograf pentru că stau destul de mult la birou și ajung destul de târziu acasă. Atunci mi-e destul de dificil să ajung la un cinematograf.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post INTERVIU Anca Mitran, directoarea CNC: “Mi-e destul de dificil să ajung la un cinematograf.” appeared first on Cultura la dubă.

“Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră. (…)

Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită. (…)

Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă! (…)

(…) Am amânat decizia față de programa la limba și literatura română, astfel că noului ministru îi va rămâne de adoptat programa, dar am creat contextul închiderii polarizării dezbaterii prin solicitarea către comisia de specialitate de a lua în seamă următoarele (eu aș aproba-o, dacă aș vedea incluse aceste solicitări):

Includerea sugestiilor relevante, chiar dacă vin din școli de gândire diferite;

Flexibilizarea structurii programei, prin focalizarea pe competențe și o listă de referință de autori reprezentativi, care apoi pot să fie personalizate sub forma metodei/logicii de predare și a referințelor literare suplimentare de către profesor, în funcție de clasa pe care o are – întoarcem așadar decizia la profesori și elevi, în cadrul unor repere fundamentale (așa cum am făcut și cu planurile cadru alternative).” – a scris Daniel David pe blogul său.

David a petrecut un an la Ministerul Educației. În tot acest timp, a fost unul dintre cei mai criticați miniștri, luând măsuri drastice precum tăierea burselor elevilor și studenților, comasarea școlilor sau creșterea normei didactice, pe fondul deficitului bugetar. Mii de profesori și elevi i-au cerut demisia în stradă, de la începutul anului școlar până în prezent.

Unul dintre ultimele sale interviuri, în calitate de ministru al Educației, a fost acordat pentru Cultura la dubă, săptămâna trecută. Acesta a vorbit pe larg despre scandalul programei școlare la limba și literatura română, despre problemele cu care s-a confruntat în mandatul său, dar și despre planurile pe 2026.

Interviul poate fi citit AICI sau urmărit video mai jos:

Daniel David va reveni în funcția de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Daniel David a demisionat de la Ministerul Educației appeared first on Cultura la dubă.

La presiunea publică și ca urmare a intervenției telefonice mărturisite de Ciprian Ciucu, primarul general interimar al capitalei, Stelian Bujduveanu (PNL) a revenit ieri asupra deciziei de a renunța la Vlad Cristache și a nu-i prelungi mandatul de manager interimar al Teatrului Excelsior. Vlad Cristache a refuzat să mai rămână pe post.

CONTEXT CRONOLOGIC

Vlad Cristache, regizor angajat al Teatrului de Stat Constanța, a fost numit de primarul Nicușor Dan în funcția de manager interimar al Teatrului Excelsior în urmă cu 3 ani și jumătate, prin detașare. Regizorul avea atunci 35 de ani. Mandatul său i-a fost prelungit odată la 6 luni printr-o procedură birocratică – PMB făcea adrese către Teatrul de Stat Constanța în care cerea acordul Teatrului pentru detașare.

În tot acest timp, Vlad Cristache a reușit să construiască la Teatrul Excelsior una dintre cele mai bune trupe din România, aducând regizori importanți și proiecte curajoase, precum Două ore cu pauză, regizat de Gianina Cărbunariu – o critică la adresa sistemului educațional și a interfenței părinților în școli, sau Oleanna, în regia lui Mădălin Hâncu, un spectacol care aborda unul dintre cele mai arzătoare subiecte ale momentului – abuzurile sexuale din mediul universitar.

Cu bugete mult mai mici, Cristache a reușit, față de fostul manager general, Adrian Găzdaru, să umple sălile Teatrului Excelsior. Adrian Găzdaru a obținut “performanța” de a face cel mai scump spectacol montat vreodată în România – Vlaicu Vodă, un kitsch absolut pus pe o scenă mobilă în Piața Constituției, cu un cost de aproape jumătate de milion de euro, aprobat de primarul de atunci, Gabriela Firea. S-a mândrit că, odată cu acest eveniment, Excelsior a intrat în Cartea Recordurilor.

Potrivit surselor Cultura la dubă, pe 24 noiembrie 2025, cu 6 zile înainte ca mandatul în curs să expire, Vlad Cristache a contactat-o pe Raluca Oana Alexandrescu, șefa direcției de Cultură din PMB, căreia i-a transmis că mandatul său se apropie de final și, dacă vor să colaboreze în continuare, trebuie să declanșeze demersurile pentru prelungire.

Vlad Cristache a revenit zilnic cu același reminder. O altă angajată a direcției de Cultură i-a transmis că situația sa se află în analiză.

Pe 30 noiembrie, mandatul său a expirat. Nimeni de la PMB nu l-a mai contactat. Pe 3 decembrie, acesta a anunțat public pe facebook că nu mai este managerul interimar al Teatrului Excelsior. Angajații teatrului, precum și numeroși alți oameni de teatru din exterior, au semnalat că se petrece o nedreptate. În contextul în care oricum nu organizează concursuri, potrivit legii, primăria renunța la unul dintre cei mai buni manageri de teatru din București.

Cultura la dubă a publicat știrea și a cerut un punct de vedere primarului interimar Stelian Bujduveanu, atât prin apel telefonic, cât și prin SMS și Whatsapp. Acesta nu a răspuns. Câteva ore mai târziu, Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, candidat la Primăria Capitalei și șeful lui Bujduveanu în PNL, în calitate de prim-vicepreședinte, a scris pe facebook că l-a sunat pe Bujduveanu și i-a cerut să-l păstreze în funcție pe Vlad Cristache.

A doua zi, Vlad Cristache a fost sunat de șefa direcției de Cultură pentru a i se transmite că mandatul său va fi, până la urmă, prelungit. Aseară, Vlad Cristache a anunțat că nu mai dorește să gireze un sistem viciat care duce la astfel de situații:

“Mi s-a propus astăzi prelungirea mandatului de manager interimar al Teatrului Excelsior… bineînțeles în urma presiunii publice de ieri.

Voi refuza propunerea pentru că nu vreau să mai validez aceasta poziție vulnerabilă de manager interimar care generează situații precum cea din ultimele zile de la Teatrul Excelsior și periclitează activitatea instituțiilor de cultura. Situația creată în aceste zile arată limpede că lipsa unor concursuri transparente poate afecta funcționarea și credibilitatea unui teatru, precum și activitatea echipelor care muncesc zi de zi pentru public.

Aștept, ca mulți dintre voi, ca Primăria Capitalei să organizeze concursuri corecte, deschise și transparente, singurul cadru legitim care poate garanta continuitate și profesionalism în managementul cultural.” a transmis acesta.

Primăria Municipiului București nu a organizat niciun concurs în instituțiile de cultură de peste 4 ani

În 2022, Nicușor Dan făcea schimbări majore în teatrele bucureștene. Pentru prima dată, managerii obișnuiți cu prelungirile mandatelor pe bandă rulantă, primeau la evaluările anuale sau de final de mandat note slabe. Vechea gardă se vedea nevoită să plece din funcții.

Marinela Țepuș, de la Nottara, a primit cea mai mică notă, sub 7, și a fost direct demisă. Zilele acestea, numită de ministrul Culturii, Andras Demeter, ea face parte din comisia care evaluează noul manager al Teatrului Național București.

Adrian Găzdaru, de la Excelsior, mustrat că plătea zeci de mii de euro chirie pentru depozitarea decorurilor de la Vlaicu Vodă, primea nota 7.14 la finalul a 4 ani de mandat. Nu se mai calificat pentru un nou mandat, dar ar fi avut dreptul să candideze la un nou concurs.

Cel mai mare scandal avea să se declanșeze în jurul lui George Ivașcu. Acesta primea la evaluarea anuală nota 7,94, ceea ce îi permitea să își continue activitatea la Metropolis. Dar Ivașcu și-a dat demisia, reclamând o evaluare umilitoare și scăderea bugetului Teatrului Metropolis, care ar fi dus la imposibilitatea de a-și desfășura activitatea.

3 ani mai târziu, primarul interimar Stelian Bujduveanu nu i-a mai prelungit mandatul de interimar lui Radu Nica, după aceeași metodă folosită cu Vlad Cristache – nicio înștiințare, niciun comunicat către presă. În locul lui Nica l-a numit pe George Ivașcu. PMB nu a răspuns în 30 de zile la solicitarea Cultura la dubă de a spune care au fost criteriile care au stat la baza numirii lui Ivașcu.

Potrivit surselor Cultura la dubă, Bujduveanu intenționa ca în aceste ultime zile de mandat la PMB să îl readucă la Excelsior pe Adrian Găzdaru, apropiat al Gabrielei Firea. De asemenea, viza și înlocuirea lui Vlad Zamfirescu la Bulandra cu Paul Chiribuță, angajat consultat artistic la Bulandra în mandatul Catincăi Nistor și prieten cu George Ivașcu, ambii apropiați ai tatălui Catincăi Nistor, Stelian Nistor, Marele Comandor al Ritului Masonic Scoțian Antic. Reacția publică puternică și contextul sensibil al alegerilor au făcut ca acțiunile sale să vulnerabilizeze imaginea partidului său, PNL, și, implicit, a candidatului Ciprian Ciucu. Așa că mutările au fost oprite, cel puțin momentan.

În postarea în care a anunțat că nu va mai accepta prelungirea mandatului, Vlad Cristache a precizat:

“Țin să subliniez cât se poate de clar: nu doresc ca această situație să fie folosită politic, în avantajul sau dezavantajul vreunui candidat sau actor public. Discuția trebuie să rămână una de principiu: despre transparență, profesionalism și respect față de comunitatea culturală și față de public.”

Momentan Teatrul Excelsior a rămas fără conducere de la 1 decembrie, iar PMB nu a anunțat noul manager interimar.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lecția de demnitate a lui Vlad Cristache appeared first on Cultura la dubă.

Primarul interimar Stelian Bujduveanu a acționat asemănător și în cazul lui Radu Nica, de la Teatrul Metropolis. Acolo l-a numit interimar pe George Ivașcu.

Primăria Capitalei nu a mai organizat concursuri în instituțiile de cultură din subordine de peste 4 ani. În contextul alegerilor care vor avea loc pe 7 decembrie, e puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat.

***

“De pe 1 decembrie mandatul meu de manager al teatrului Excelsior s-a încheiat. Au fost 3 ani si jumătate în care am realizat împreună cu echipa artistică, tehnică și administrativă lucruri de care sunt foarte mândru.

Le mulțumesc din inimă tuturor membrilor echipei teatrului Excelsior, tuturor regizorilor, actorilor, scenografilor, dramaturgilor, traducatorilor, coregrafilor, compozitorilor, lighting designerilor împreună cu care am facut o serie de spectacole importante.

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să mulțumesc publicului care a venit în număr foarte mare la Excelsior și a validat demersul nostru.”, a anunțat Vlad Cristache pe facebook.

Acesta este regizor angajat la Teatrul de Stat Constanța și se afla în postul de manager interimar al Teatrului Excelsior prin detașare. El a fost numit în mandatul de primar al lui Nicușor Dan. Odată la 6 luni, PMB făcea demersuri către Teatrul de Stat Constanța pentru a solicita detașarea lui.

În mandatul lui Vlad Cristache, Excelsior a avut 21 de premiere, aducând regizori importanți, precum Alexandru Dabija, Gianina Cărbunariu, Yuri Kordonsky, Bobi Pricop sau Cristi Juncu. De asemenea, l-a angajat pe unul dintre cei mai buni actori ai generației sale, Marius Turdeanu, de la Teatrul Radu Stanca din Sibiu.

Până la această oră, primarul Bujduveanu nu a oferit un punct de vedere.

Spectacolele montate la Excelsior în mandatul lui Vlad Cristache:

“Metamorfoza” de Franz Kafka – regia Yuri Kordonsky

“Dark play” de Carlos Murillo – regia Radu Apostol

“Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodriguez – regia Iris Kovacs

“Șapte minute după miezul noptii” de Patrick Ness – regia Bobi Pricop

“Tomcat” de James Rushbrooke – regia Vlad Balan

“Oleanna” de David Mamet – regia Mădălin Hâncu

“Mândrie și prejudecată (un fel de)” de Isobel Mcarthur – regia Alexabdru Mâzgăreanu

“Emaus” de Alessandro Barrico – regia Edda Coza si Dan Coza

“Apropo, o să mor” de Greg Freier – regia Ionuț Anghel

“Foxfinder” de Dawn King – regia Cristi Juncu

“Adrenalină” – text si regie Gabi Sandu

“Pterodactili” de Nicky Silver – regia Radu Iacoban

“(R)evoluție” de Yael Ronen și Dimitrij Schaad – regia Radu Nica

“Două ore cu pauză” text și regie Gianina Cărbunariu

“SF (superfragil)” un spectacol de Andrea Gavriliu

“Orașul nostru” de Thornton Wilder – regia Alexandru Dabija

“Punk Rock” de Simon Stephens – regia Vlad Cristache

“Solaris” de David Greig – regia Bobi Pricop

“Knockout” de Joy Wilkinson – regia Sânziana Stoican

“Aproape” de John Cariani – regia Eugen Gyemant

“Romeo si Julieta” de William Shakespeare o coproducție cu compania italiana La Luna nel Letto si Teatro Nazionale Emilia Romagna – regia Michelangelo Campanale

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Vlad Cristache, înlăturat de la conducerea Teatrului Excelsior. Stelian Bujduveanu nu i-a mai prelungit mandatul de interimar appeared first on Cultura la dubă.