Câțiva reprezentanți ai grupului de lucru au prezentat azi variantă modificată a programei, într-o transmisiune pe YouTube, care nu a fost anunțată în prealabil și care nu a dat posibilitatea jurnaliștilor de a adresa întrebări. Documentul final poate fi consultat AICI.

Din declarațiile făcute de Oana Fotache, coordonatorul științific al grupului de lucru și decana Facultății de Litere din București, reiese că au fost elaborate trei programe diferite – una pentru Trunchiul Comun (TC), care cuprinde toate specializările și se adresează elevilor care studiază cel puțin 3 ore de română, o variantă pentru clase umaniste de filologie și una pentru specialitatea științe sociale.

“A rezultat o programă modernă, care permite profesorului adaptări la profilul clasei. (…) Am privit literatura ca pe o fereastră către lume, punând în evidență legăturile literaturii române cu literatura lumii, punând în evidență temele literare, formele literare și conceptele.

Felul în care apare acum literatura prezentată va continua în următorii ani, în clasa a 10-a cu prezentarea romantismului eminescian, Mihai Eminescu ca figură esențială a literaturii române, urmând ca într-a 10-a, a 11-a și a 12-a să parcurgă toate epocile literare importante, cu temele care ies în evidență, terminând în clasa a 12-a cu generația 2000.

Portugalia, Italia au mai implementat anii trecuți acest model, după o perioadă de construcție de tip tematic. (…)Ceea ce mi se pare important este felul în care prezentăm literatura ca pe un sistem în permanentă evoluție, renunțând la ideea de autori canonici – nu numai vârfurile dau contur literaturii.

Noile programe dau un rol mai mare profesorilor de română, care au la dispoziție 25% din timp pentru activități de tip remedial, pentru performanță acolo unde este cazul.”, a declarat Oana Fotache.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, acordat vineri, 12 decembrie, în ultima zi de dezbatere publică, Oana Fotache anunța că nu intenționează să schimbe structura diacronică a programei, pe care se bazează toți anii de liceu.

“Asupra constructului nu se poate reveni, fiindcă e vorba de o gândire care încorporează un efort de durată al grupului și este contraproductiv acum să schimbăm criteriul la presiunea publică.”, spunea atunci Oana Fotache.

Cel puțin 5 specialiști au ieșit din grupul de lucru săptămâna trecută, după tensiuni mărturisite într-un material publicat de Cultura la dubă. Unii dintre membrii grupului de lucru au povestit, sub anonimat, că draftul programei a fost impus “de la centru” și că propunerile lor nu au fost luate în considerare.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Noua variantă a programei la română păstrează abordarea cronologică a literaturii appeared first on Cultura la dubă.

Educația teatrală va fi studiată obligatoriu la liceu, în clasa a Xl-a, în cadrul disciplinei Arte, alături de celelalte două componente, Educația Muzicală și Educația Vizuală, potrivit Ordinului de ministru nr. 4.350/2025 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi. Astfel, pe parcursul anului școlar, disciplina Arte va fi împărțită în mod egal la cele trei componente, fiecare profesor păstrând specialitatea sa.

Introducerea educației teatrale în școli a fost cerută și promovată printr-o serie de demersuri de către UNATC.

“În februarie 2025, UNATC a inițiat o amplă campanie publică sub titlul „Susține și tu Educația Teatrală și disciplina ARTE!”, un demers strategic desfășurat în parteneriat cu toate universitățile și facultățile din România care includ programe de Teatru și Artele Spectacolului, reunite în cadrul Consorțiului ARTE.

Campania a susținut activ includerea Educației Teatrale în cadrul noii discipline obligatorii „Arte”, alături de Educația Muzicală și Educația Vizuală, asigurând astfel recunoașterea egală a celor trei componente artistice în învățământul liceal. Totodată, această includere creează premisele necesare pentru ca absolvenții facultăților de profil să poată accede la titularizare în învățământul preuniversitar, în condițiile prevăzute de lege. Predarea noțiunilor de Teatru și Artele Spectacolului va reveni exclusiv specialiștilor formați în acest domeniu.

Campania inițiată de UNATC a generat un val larg de sprijin, adunând în jurul său studenți, profesori, elevi de liceu, părinți, dar și numeroase personalități publice.

La evenimentul de deschidere a anului universitar 2020-2021, desfășurat la Ateneul Român, a fost anunțată introducerea disciplinei teatru ca materie opțională în școli. Ministerul Educației a aprobat ca elevii să studieze la clasele a III-a și a IV-a disciplina „Eu și scena”, la clasele a VI-a și a VII-a disciplina „Teatrul și noi”, la clasele a X-a și a XI-a disciplina „Laboratorul de teatru”.

Din registrul prezenței teatrului în comunitate, UNATC are în desfășurare importante proiecte pilot anuale, cu impact semnificativ.

UNATC Junior este un proiect demarat în toamna anului 2016 de către studenții și profesorii din cadrul Master Pedagogie Teatrală, Facultatea de Teatru, UNATC, cu finanțare din partea Ministerului Educației, prin Fondul de Dezvoltare Instituțională (CNFIS-FDI-2016-0117). Scopul proiectului UNATC Junior este promovarea utilizării metodelor specifice teatrului în învățământul preuniversitar, precum și susținerea necesității implementării teatrului în orele de dezvoltare personală din programa școlară.

„Caravana UNATC pentru diaspora și românii de pretutindeni”, constituie un program organizat începând cu anul 2022, de către Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale”, sub patronajul Administrației Prezidențiale și sprijinit de către Ministerul Educației din România. Proiectul Caravana UNATC pentru Diaspora Românii de Pretutindeni este dezvoltat sub forma unei platforme itinerante de practică studențească, incluziune socială și promovare artistică a limbii și culturii române în comunitățile românești din străinătate – cu precădere în școli și licee unde învață elevi români.

Din anul 2024, proiectul itinerant „Teatru pentru BAC” este realizat de Masteratul de Pedagogie teatrală (UNATC București, Departamentul de Actorie) pentru a sprijini elevii de liceu, care urmează să susțină examenul de Bacalaureat, prin dramatizarea și punerea în scenă a textelor care fac parte din programa obligatorie, plecând de la premisa că teatrul poate îmbunătăți literația prin stimularea gândirii critice. Proiectul se desfășoară și în prezent și are un impact semnificativ în rândul elevilor de liceu. Spectacolele de teatru sunt prezentate în licee din județe din toată țara, precum: Harghita, Vrancea, Constanța, Prahova, Neamț, Maramureș, Brăila, Cluj-Napoca, Sibiu, Curtea de Argeș etc.

UNATC își reafirmă angajamentul față de promovarea educației prin artă ca pilon esențial al dezvoltării umane și sociale. Vom continua să sprijinim inițiativele care contribuie la consolidarea unei educații culturale de calitate, accesibilă și relevantă pentru tânăra generație. Introducerea Educației Teatrale în învățământul liceal reprezintă un pas important în această direcție.”, se arată într-un comunicat transmis de UNATC.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Educația teatrală va fi studiată obligatoriu la clasa a Xl-a, indiferent de profil appeared first on Cultura la dubă.

Transferul lui Matei și un concurs de scurtmetraje au reaprins, însă, o prietenie care s-a consolidat treptat și pe care s-au pus bazele unui proiect care la început se dorea a fi doar un film de o vară. Acum, Matei și Răzvan spun că sunt fondatorii clubului de film Overthink, format din aproximativ 20 de elevi de liceu, care se ocupă de realizarea de scurtmetraje și de lungmetraje.

Anul acesta au participat la festivalul-concurs de book-trailere Boovie cu un trailer pentru cartea ”Cel care mă așteaptă” a autoarei Parinoush Saniie și au primit mențiune, iar Mirabela Porondi a câștigat premiul pentru cea mai bună interpretare feminină.

„Nu avem profesioniști în spate, nu avem îndrumători, ne jucăm cu camera în mână. Suntem niște amatori care încearcă să facă ceva. Oricine poate să facă asta, noi doar avem inițiativa.”, a declarat Theodor Vieru, editorul video al echipei, într-un interviu acordat Cultura la dubă de o parte a membrilor clubului.

Overthink are la activ două scurtmetraje, un lungmetraj și un trailer și nu vrea să se oprească aici.

Cum ați început clubul de film?

Matei Elesei (fondator și regizor): Am avut un început foarte sfios. Am avut o propunere de realizare a unui scurtmetraj antidrog. La vremea respectivă nu cunoșteam pe nimeni din liceu în afară de colegul meu Răzvan Marin, cu care mă cunoșteam încă din clasele primare.

Răzvan Marin (co-fondator, actor): Matei mi-a cerut ajutorul pentru realizarea filmului cu tema antidrog. A fost primul nostru proiect și primul concurs la care am câștigat locul I cu ajutorul altor colegi din școală.

Erați pasionați de cinematografie când ați început proiectul sau pasiunea s-a dezvoltat pe parcurs?

Matei Elesei: Încă de când eram mic mă filmam singur pe dealuri și așa a început totul pentru mine. Pasiunea a luat amploare în anii de liceu, cu un an și jumătate în urmă. Inițial nu m-am gândit că aș putea realiza un club de film, dar oferindu-ni-se propunerea de realizare a unui scurtmetraj antidrog am strâns cât mai mulți oameni alături de noi. După aceea ni s-a propus să realizăm mai multe proiecte. Cel mai important lucru care a adus clubul de film aici este prietenia dintre mine și Răzvan.

După antidrog am avut o propunere la nivelul liceului, venită din partea unul club de voluntariat, care colaborează cu UNICEF, de realizare a unui scurtmetraj pe tema familiei.

Răzvan Marin: După acest proiect am început altul din proprie inițiativă, Ecou Ecvestru.

Cum v-ați extins echipa?

Răzvan Marin: La început nu aveam cu cine să realizăm acest proiect și eu am venit în ajutorul lui Matei. La rândul meu am chemat alți prieteni și ei i-au adus pe alții. Am mai recrutat oameni de pe stradă. La prima scenă din Ecou Ecvestru ne-am împărțit în trei echipe și am mers prin locuri apropiate de zona în care filmam și am adunat oameni de pe stradă întrebându-i dacă vor să aibă un rol de figurație în film. Așa am reușit să umplem un autocar de 40 de locuri.

După ce am realizat mai multe proiecte oamenii ne-au văzut munca și unii dintre ei au apreciat-o și au vrut să ne cunoască. Au venit să își pună în practică pasiunea pentru actorie, scenaristică, filmat, editat și ușor-ușor am adunat persoane pentru fiecare departament.

Matei Elesei: Așa a devenit clubul de film mai cunoscut în liceu. După Ecou Ecvestru, în toamna ce a urmat, am realizat o nouă serie de recrutări la care au venit ceva oameni, destul de talentați în arta filmului.

Povestiți-mi despre primul vostru lungmetraj, Ecou Ecvestru. Cât de mult ați muncit la el?

Matei Elesei: Ne-am dorit să facem un film pentru o vară. Ca să avem o idee de pornire a trebuit să mă gândesc la ceva mai special. Am zis să filmăm într-o tabără ecvestră și toată acțiunea să se desfășoare în jurul acelei tabere.

Răzvan Marin: Am stat trei săptămâni în acea tabără, în corturi. Ne trezeam dimineață la opt și filmam direct, nu mâncam, nimic, și terminam noaptea, la două-trei, poate chiar patru, stând în frig. Eu, de exemplu, stăteam cu lanterna pe colegii mei în așa fel încât să se vadă ceva. La momentul respectiv nu aveam o luminozitate foarte bună a camerei.

Matei Elesei: Am rezervat trei săptămâni acolo, dar în afară de acele săptămâni a mai fost încă o lună de filmări în afara hergheliei, pe diguri, în păduri, lacuri. În final, filmarea și editarea au durat din iulie până în octombrie 2021. În spatele cadrelor reușite sau mai puțin reușite e foarte multă muncă, foarte mult stres, uneori și certuri.

Cum v-ați promovat filmul?

Matei Elesei: Doamna directoare ne-a permis să difuzăm filmul în fiecare clasă de liceu. A fost destul de greu pentru că așteptările noastre erau destul de mari. La unele clase am fost aplaudați, dar la alte clase oamenii râdeau de noi. Pe cât de plăcut a fost, pe atât de dur.

Cum obțineți resurse financiare pentru realizarea unei producții?

Matei Elesei: Bugetul filmului vine din buzunarele noastre. Chiar dacă aparatura de filmat îmi aparține, recuzita, transportul, cazările sunt plătite din buzunarele membrilor echipei.

Cum faceți rost de costume?

Matei Elesei: Noi confecționăm costumele, iar eu sunt colecționar de antichități, specialist în domeniul faleristicii, adică al decorațiilor militare, prin urmare unele dintre costume sunt din colecția personală.

Cum a fost experiența Festivalului Boovie pentru voi? Cum a fost procesul de scriere a unui scenariu după un roman?

Matei Elesei: L-am descoperit pe Dragoș Cantăr care este un cameraman excepțional și a ascultat toate indicațiile oferite pe platoul de filmare. Tot datorită lui Răzvan am descoperit-o pe Mirabela Porondi și i-am oferit rolul principal în film și se pare că s-a descurcat chiar foarte bine.

Eu, alături de Dragoș și Alia, am scris scenariul. Am căutat câteva secvențe importante din carte și am început filmările. Nu am vrut să îi dau filmului o tentă dinamică. Al nostru e puțin mai nostalgic și dramatic.

Din punctul meu de vedere, Boovie a fost una dintre cele mai faine experiențe, pe care până la vremea respectivă nu o mai întâlnisem. La Focșani am ajuns să cunoaștem foarte mulți oameni din domeniul care ne pasionează.

La ce proiect lucrați acum?

Elesei Matei: Avem un viitor proiect chiar foarte măreț. Vara aceasta vrem să îl realizăm. Este un film despre liceeni. Știm că au mai fost două sau trei filme în care a jucat și Ștefan Bănică, dar noi ne dorim să facem ceva cu totul diferit. Momentan lucrăm la scenariu.

Ne-ar fi de ajutor dacă am avea sponsorizări. Vrem să extindem filmările în București și Constanța. Sponsorizările vin destul de greu pentru că oamenii nu ne-au descoperit încă adevăratul potențial. Cel mai mare regret al meu este că nu am avut posibilitatea de a înființa Overthink cu mai mult timp înainte. Poate am fi realizat lucruri mai mărețe.

Ce veți face cu pasiunea pentru cinematografie mai departe? Vă doriți să mergeți la o facultate de arte și sa activați în domeniu?

Elesei Matei: Dintre membrii care fac parte din acest club eu sunt singurul care își dorește să urmeze drumul pe regie, în rest doar câțiva colegi se numără printre cei care vor să fie videografi, fotografi, editori, în schimb mai avem colege care vor sa meargă mai departe pe drumul artelor plastice, ele sunt pictorițe.

Cum vedeți România ca țară în care sa vă dezvoltați pasiunea pentru cinematografie?

Elesei Matei: România este o țară extraordinară, cu un potențial nemaipomenit, ce îți oferă posibilități nemărginite de a face film.

Ce înseamnă pentru tine aceste posibilități nemărginite?

Elesei Matei: Peisaje, istorie, oameni, cultură, dragoste.

Spui că ești pasionat de istorie. Îți dorești să regizezi filme istorice?

Elesei Matei: Da, după ce voi termina regia, primul film va fi unul istoric.

Aveți în plan să continuați proiectul clubului de film după terminarea liceului? V-ați gandit ce veți face cu el după ce veți pleca la facultate?

Elesei Matei: După terminarea liceului, planul meu este ca Overthink să se dezvolte ca un club de film la nivel național, să existe în fiecare oraș o secțiune în care elevii de liceu nu numai să învețe să facă film, ci ulterior să concureze cu filmulețele realizate de ei la un festival național numit Overthink.

The post Cum se vede cinematografia prin ochii unor adolescenți – povestea “Overthink”, clubul de film înființat de liceeni din Bacău appeared first on Cultura la dubă.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat azi decretul pentru promulgarea legii care introduce studierea istoriei evreilor şi Holocaustul ca disciplină şcolară obligatorie în învăţământul liceal din România, transmite Ambasada Germaniei în România.

Iniţiativa legislativă le aparţine deputaţilor Silviu Vexler, din partea comunităţii evreieşti, şi Ovidiu Ganţ, din partea minorităţii germane.

“Ambasada Germaniei salută această iniţiativă şi consideră introducerea acestei discipline şcolare un prim pas pentru a transmite mai departe cunoştinţele despre Holocaust şi istoria evreilor, cu precădere tinerei generaţii.” – transmite instituția într-un comunicat de presă.

Ambasadorul Dr. Peer Gebauer: „Aceasta este o iniţiativă foarte importantă. Numai dacă suntem conştienţi de ororile Holocaustului putem acţiona împotriva uitării. Este esenţial să implicăm elevii pentru a menţine vie memoria şi pentru a combate antisemitismul, discursul urii şi intoleranţa.

Am învăţat în Germania că o abordare deschisă şi permanentă a acestui subiect dureros stimulează şi înţelegerea reciprocă şi toleranţa. Mă bucur în special de faptul că această iniţiativă legislativă a fost introdusă împreună de deputatul comunităţii evreieşti şi cel al minorităţii germane. Acest lucru ne arată încă o dată cât este de strânsă şi bazată pe încredere prietenia dintre cele două minorităţi.”

Dr. Felix Klein, Însărcinatul Guvernului Federal pentru viața evreiască din Germania și lupta împotriva antisemitismului: „Combaterea antisemitismului reprezintă totodată şi strădania de a repovesti mereu trecutul şi de a menţine vie memoria. Margot Friedländer, supravieţuitoare a Holocaustului, a spus-o foarte elocvent: «Ce-a fost, nu mai poate fi schimbat, însă nu trebuie să se mai repete. Fiindcă nu vreau ca voi să treceţi vreodată prin ceea ce am trecut noi.»

Pe cale de consecinţă, a povesti despre anii întunecaţi ai Holocaustului este mai ales în interesul generaţiilor viitoare. De aceea salut în mod expres faptul că, în curând, în România, se va preda la şcoală despre Holocaust. Tinerii sunt cei care, prin întrebările lor, prin curiozitatea şi deschiderea lor duc lecţiile trecutului în viitor.”

Programa școlară, manualele şi materialele didactice pentru disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” vor fi elaborate de Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Au fost invitate să participe la acest proces de dezvoltare şi implementare şi alte organizaţii naţionale şi internaţionale, care se ocupă cu studierea Holocaustului. Administraţia prezidenţială, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Secretariatul de stat pentru Culte vor fi, de asemenea, consultate şi implicate în acest demers.

Legea prevede şi premiul naţional “Constantin Karadja”, numit după diplomatul româno-suedez şi „Drept între popoare”, căruia îi este atribuită salvarea a mii de evrei în perioada Holocaustului. Premiul se acordă pentru merite deosebite în protejarea memoriei victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului.

The post Istoria evreilor și a Holocaustului devine disciplină obligatorie la liceu appeared first on Cultura la dubă.