Afișul oficial al actualei ediții de la Cannes cuprinde o scenă din filmul Thelma & Louise, din 1991, cu Geena Davis și Susan Sarandon. La dezvăluirea imaginii, festivalul a transmis: “Aceste două luptătoare de neuitat au răsturnat ordinea stabilită și au spulberat câteva stereotipuri cinematografice și politice; au întruchipat libertatea absolută și o prietenie neclintită; au arătat calea spre emancipare atunci când aceasta devenea vitală. A ne aminti astăzi de acest lucru înseamnă să celebrăm progresul realizat, fără a ignora ceea ce mai rămâne de făcut.”

Paul Laverty, scenaristul a două filme câștigătoare de Palme d’Or, I, Daniel Blake (2016, regia Ken Loach) și The Wind That Shakes the Barley (2006, regia Ken Loach), membru al juriului de la Cannes, a transmis la conferința de presă susținută ieri:

“Festivalul de Film de la Cannes și are un poster minunat absolut, absolut iconic, strălucitor. Nu este fascinant să vezi pe cineva ca Susan Sarandon? ea, Javier Bardem, Mark Ruffalo au fost puși pe lista neagră din cauza opiniilor lor împotriva uciderii femeilor și copiilor din Gaza. Rușine oamenilor de la Hollywood care fac asta. Așadar, respectul și solidaritatea mea totală față de ei. Sunt cei mai buni dintre noi și mult noroc lor. Și sper doar să nu fim bombardați acum pentru că avem acest poster la Cannes.”

Susan Sarandon este una dintre cele mai puternice voci de la Hollywood care militează pentru încetarea atacurilor asupra Gazei și acordarea de ajutoare umanitare palestinienilor. Aceasta s-a îmbarcat în demersul umanitar Global Sumud Flotilla, oprit pe parcurs de forțele israeliene.

Actrița câștigătoare a unui premiu Oscar și numeroase alte premii de prestigiu a declarat că a fost concediată și exclusă din proiecte de la Hollywood ca urmare a poziționării sale față de războiul din Palestina.

“În prima lună noiembrie am fost concediată de agenția mea, specific pentru că am protestat și am vorbit deschis despre Gaza, pentru a cere un armistițiu. Și a devenit imposibil pentru mine să fiu chiar și la televizor. Nu am putut face niciun film major. Orice legat de Hollywood. Am găsit agenți, în cele din urmă, în Anglia și în Italia. Și am lucrat acolo. Am făcut un film în Italia și am jucat într-o piesă la Old Vic timp de câteva luni. Dar acestui regizor italian care tocmai m-a angajat i s-a spus să nu mă angajeze. Așa că asta este încă recent. El nu a ascultat. În acest moment, mă specializez în filme mici cu regizori care nu au regizat niciodată. Sunt filme independente din Europa. Așa că acesta este principalul motiv pentru care nu am lucrat atât de mult.” a declarat Susan Sarandon.

Paul Laverty s-a poziționat, de asemenea, împotriva giganților din tehnologie și a modului de răspândire a inteligenței artificiale:

“Este vorba despre concentrarea puterii. Cine deține aceste mari corporații, oameni ca (Peter) Thiel, știi, care nu are multe lucruri pozitive de spus despre demnitatea umană, nu-i pasă de egalitate. Nu-i pasă cine are acces. Trebuie să ne uităm la primul lucru și să vedem cine îl deține, pentru că ei decid. Ei decid asupra algoritmilor care ne afectează viețile în cel mai profund mod.

Și ceea ce mi se pare absolut incredibil este că ei o fac. Și apoi presupun că restul lumii va urma și va înghiți asta, indiferent de consecințe. Privește întreaga criză acum în fabricile de date, afectând sustenabilitatea, apa, afectând populațiile, și cred că oamenii încep să-și dea seama că nu ar trebui să lăsăm acești tech bros, miliardari, care sunt în mare parte libertarieni de dreapta, să dicteze cum ne trăim viețile.

Care este efectul asupra lucrătorilor dincolo de artiști, lucrătorii obișnuiți din societate și copiii noștri? Așadar, trebuie să examinăm cine îl deține. Și trebuie să o facem transparent. E mult prea important să-l lăsăm pe seama acestor tipi.” – a declarat Laverty.

Regizorul Park Chan-wook prezidează juriul din care mai fac parte Demi Moore, Chloé Zhao, Stellan Skarsgård, Ruth Negga, Laura Wandel, Diego Céspedes, Isaach De Bankolé și Paul Laverty.

România e reprezentată la această ediție de Fjord, cel mai nou lungmetraj regizat de Cristian Mungiu – în Competiția Oficială (Palme d’Or); Jurnalul unei cameriste, regia Radu Jude – în secțiunea Quinzaine des Cineastes; Atlasul Universului, regia Paul Negoescu – în secțiunea Ecrans Juniors și Titanic Ocean, regia Konstantina Kotzamani – în secțiunea Un Certain Regard.

În competiția oficială vor fi prezenți cineaști de renume, precum Pedro Almodovar, László Nemes, Paweł Pawlikowski, Asghar Farhadi sau Andrei Zviagintsev.

Considerat cel mai important eveniment cinematografic din lume, Festivalul de Film de la Cannes are loc anul acesta între 12 și 23 mai.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Scenaristul Paul Laverty, membru al juriului la Cannes: “Rușine celor de la Hollywood, i-au pus pe lista neagră pe Susan Sarandon, Mark Ruffalo și Javier Bardem pentru că s-au poziționat împotriva uciderii copiilor și femeilor din Gaza” appeared first on Cultura la dubă.

România e reprezentată la această ediție de Fjord, cel mai nou lungmetraj regizat de Cristian Mungiu – în Competiția Oficială (Palme d’Or); Jurnalul unei cameriste, regia Radu Jude – în secțiunea Quinzaine des Cineastes; Atlasul Universului, regia Paul Negoescu – în secțiunea Ecrans Juniors și Titanic Ocean, regia Konstantina Kotzamani – în secțiunea Un Certain Regard.

În competiția oficială vor fi prezenți cineaști de renume, precum Pedro Almodovar, László Nemes, Paweł Pawlikowski, Asghar Farhadi sau Andrei Zviaguintsev.

***

Fjord va avea premiera mondială la Cannes, luni, 18 mai, de la ora 20.00 (ora României). Din distribuție fac parte superstarurile Sebastian Stan și Renate Reinsve. Este primul film în limba engleză realizat de Cristian Mungiu și totodată primul film în care Sebastian Stan joacă în limba română.

România a câștigat Palme d’Or o singură dată, în 2007, prin filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, regizat de Cristian Mungiu.

“Fjord este, în mai mare măsură decât oricând în cariera mea, rezultatul unui efort colectiv, al unei coproducții extinse și a unei distribuții internaționale care au acționat împreună în cel mai solidar mod cu putință. A fost o bucurie să lucrez cu un grup de actori formidabili, cu Sebastian Stan și Renate Reinsve, și le mulțumesc tuturor pentru efortul de a mă fi urmat, cu atâta generozitate, în felul meu de a face filme. Cel mai frumos cadou pe care îl puteam primi pentru eforturile noastre este această selecție la Cannes, locul în care cinematograful este respectat, apreciat și așteptat ca nicăieri altundeva în lume.”, declară Cristian Mungiu.

Fjord a fost turnat preponderent în Norvegia, în primăvara anului 2025 și reunește actori care vorbesc engleză, norvegiană, suedeză, dar și română.

Filmul este inspirat din cazul real al familiei Botnariu și alte povești asemănătoare, în care familii de români au fost acuzate de serviciile sociale din Norvegia de neglijență și rele tratamente aplicate copiilor. Sebastian Stan joacă rolul tatălui român, iar Renate Reinsve rolul lui Lisbet, soția norvegiană.

“Sunt încântat să mă întorc la Cannes cu această poveste importantă și universală despre familie și despre felul în care ea poate fi ea pusă la încercare atunci când valorile și viziunile asupra lumii diferă. Să lucrez împreună cu un cineast reputat precum Cristian Mungiu pe o poveste românească, într-o coproducție românească și alături de o echipă incluzând mulți români a fost o mare bucurie pentru mine și împlinirea unei dorințe pe care o aveam de ani de zile. Abia aștept să împărtășesc acest film cu exigenții spectatori de la Cannes, dar și cu cei din întreaga lume.”, spune Sebastian Stan.

Despre experiența de lucru la Fjord, Sebastian Stan a vorbit pe larg, în exclusivitate pentru Cultura la dubă. Interviul poate fi citit AICI.

Alături de Sebastian Stan și Renate Reinsve, filmul îi are în distribuție pe Lisa Loven (Force Majeure) și Lisa Carlehed (The Emigrants), dar și pe actorii români Adrian Titieni, Ana Bodea, Alin Panc, Giulia Nahmany, Vanessa Ceban și Jonathan Breazu.

Renate Reinsve dă viață unei mame aflate între două culturi, preocupată să înțeleagă ce este mai bine pentru copiii ei.

Fjord este cel de-al cincilea film consecutiv cu care regizorul Cristian Mungiu este selectat în competiție la Cannes, după RMN (2022), Bacalaureat (premiul pentru cea mai bună regie, 2016), După dealuri (premiile pentru cele mai bune actrițe și cel mai bun scenariu, 2012) și 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (Palme d’Or și premiile Academiei Europene de Film pentru cel mai bun film și cel mai bun regizor, 2007). În 2013, Cristian Mungiu a fost prezent la Cannes în calitate de membru al juriului festivalului.

Fjord a fost produs de o echipă internațională, având în componență pe Tudor Panduru ca director de imagine (RMN, Malmkrog, The President’s Cake), scenografa Simona Pădurețu (Bacalaureat, Tatăl mută munții, Jaful secolului), montorul Mircea Olteanu (După dealuri, Un pas în urma serafimilor, Cravata galbenă), mixeurul Kristian Eidnes (Nymphomaniac, Antichrist), directorul de film Adrian Moroca (Amintiri din Epoca de Aur, Boss, Subteran) și producătorul executiv Tudor Reu (RMN, Jaful Secolului, The Sisters Brothers).

Fjord este o coproducție România, Franța, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda. Fjord a fost achiziționat încă înainte de filmare de distribuitori din peste 50 de teritorii din întreaga lume, fiind reprezentat de agentul internațional de vânzări Goodfellas.

În Statele Unite, filmul urmează să fie distribuit de Neon, compania care a reprezentat ultimele șase filme câștigătoare ale Palme d’Or și a obținut premii Oscar cu filmele Parasite (2020), Anatomy of a Fall (2024), Anora (2025) sau Sentimental Value (2026).

Radu Jude, în secțiunea Quinzaine des Cinéastes cu “Jurnalul unei cameriste”

“Jurnalul unei cameriste”/ “Le journal d’une femme de chambre“, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes. Acesta este primul film realizat de Jude în afara României, cu o echipă mixtă, de români și francezi. Filmările au avut loc în Franța și România. În rol principal joacă actrița Ana Dumitrașcu.

Filmul este produs de un cunoscut producător francez, Saïd Ben Saïd. Despre proiect și colaborarea cu acesta, Radu Jude a vorbit într-un interviu pentru Cultura la dubă, realizat în august 2025.

“E un film care amestecă diverse teme – emigrația, sărăcia, raportul dintre Est și Vest, raportul dintre teatru, literatură și cinema etc. – totul turnat într-o formă pe care mi-o doresc, dacă nu originală, cel puțin unică, în măsura în care e gândită special doar pentru acest film.”, a declarat Radu Jude.

Din distribuție fac parte actorii Ana Dumitrașcu, Vincent Macaigne, Mélanie Thierry, Amélie Prévot, Louve Proust, Louen Bouteiller, Ilinca Manolache, Sofia Ioana Dragoman, Liliana Ghiță

Imaginea este semnată de Marius Panduru (RSC), iar montajul este realizat de Cătălin Cristuțiu. Producătorul din partea României este Alexandru Bogdan, producător executiv Carmen Rizac, coproducător Vlad Rădulescu, iar manager de producție Bogdan Diaconu.

Atlasul Universului – prezentat în secțiunea Ecrans Juniors

Atlasul Universului, regizat de Paul Negoescu și premiat la Berlinale 2026, este prezentat într-o secțiune dedicată copiilor și adolescenților. Filmul urmărește călătoria unui băiat de zece ani în căutarea pantofului stâng pierdut, oferind publicului tânăr o poveste despre curaj, prietenie și descoperirea de sine. Din distribuție fac parte: Matei Donciu, Johanna Mild, Călin Petru, Sofia Marinescu, Marin Grigore.

Titanic Ocean – prezentat în secțiunea Un Certain Regard

Lungmetrajul Titanic Ocean, regizat de Konstantina Kotzamani (Grecia), filmat în România și Japonia și coprodus de compania românească deFilm, explorează identitatea, mitologia și imaginarul generației digitale, fiind selectat în secțiunea Un Certain Regard, dedicată cinemaului inovator și emergent.

Considerat cel mai important eveniment cinematografic din lume, Festivalul de Film de la Cannes are loc anul acesta între 12 și 23 mai. În competiția oficială sunt selecționate cele mai bune 22 de filme din cele peste 2900 care au fost trimise la preselecție în acest an.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post A început Festivalul de Film de la Cannes. Cristian Mungiu e în competiția pentru Palme d’Or cu “Fjord” appeared first on Cultura la dubă.

Președintele juriului este regizorul american Alexander Payne, iar ceilalți membri sunt: regizorul francez Stéphane Brizé, regizoarea italiană Maura Delpero, regizorul iranian Mohammad Rasoulof, actrița braziliană Fernanda Torres și actrița chineză Zhao Tao. Aceștia au fost prezenți pe covorul roșu, în deschiderea festivalului.

Anul acesta, România e prezentă la Veneția prin filmul lui Mihai Mincan, Dinți de lapte, în competiția Orizzonti, unde regizorul a mai fost prezent în 2022 cu primul său lungmetraj de ficțiune „Spre Nord”, care a câștigat premiul Bisato D’oro, acordat de asociația criticilor independenți.

La conferința de presă organizată ieri, jurnaliștii prezenți au pus accentul pe întrebări legate de Gaza și reacția cineaștilor la genocid. Întrebat despre subiectul Gaza, președintele juriului Alexander Payne, a evitat să se poziționeze, spunând că este “nepregătit”, răspunsul său făcând deja înconjurul presei internaționale.

“-Cineaștii italieni au semnat o scrisoare prin care semnalează ceea ce se întâmplă în Gaza și cer industriei de film și festivalului o poziționare fermă prin care să condamne genocidul comis de Israel în Gaza. La Cannes s-a întâmplat ceva similar, iar Juliette Binoche, președinta juriului, a semnat, de asemenea. Care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la asta?

– Sincer să fiu, mă simt puțin nepregătit pentru întrebarea aceasta. Sunt aici să jurizez și să vorbesc despre cinema. Sunt sigur că opiniile mele politice sunt în acord cu ale multora dintre voi. Dar am nevoie de puțin timp de gândire.”, a răspuns Alexander Payne.

Festivalul s-a deschis aseară cu premiera filmului lui Paolo Sorrentino, La Grazia, aflat în competiția principală, avându-l în rol principal pe celebrul actor Toni Servillo.

Competiția oficială cuprinde nume de cineaști extraordinari, cu cele mai noi filme ale lor: Frankenstein, de Guillermo del Toro, Le Mage du Kremlin, de Olivier Assayas, Father, Mother, Sister, Brother, de Jim Jarmusch, Bugonia, de Yorgos Lanthimos, Orphan, de Laszalo Nemes sau No Other Choice, de Park Chan-wook.

Dinți de lapte, regia Mihai Mincan

„Dinți de lapte”/ ”Milk Teeth” va avea premiera mondială în competiția Orizzonti a Festivalului Internațional de Film de la Veneția. Acțiunea filmului „Dinți de lapte”/ ”Milk Teeth” se petrece la sfârșitul anului 1989. Într-un cartier al unui mic oraș de provincie, o fetiță este trimisă de către părinții ei să ducă la gunoi o găleată plină cu coji de nucă. Este Săptămâna Mare și mama ei se pregătește să facă un cozonac. Copila își salută prietenii aflați în fața blocului, le spune că vine și ea imediat la joacă cu ei, apoi dispare fără urmă. Nimeni nu știe, dar dispariția ei nu este întâmplătoare. În zonă sunt zeci de copii pierduți fără urmă. Numele și destinele lor fac parte dintr-o realitate ținută sub tăcere de regimul politic. 

„Am crescut cu multe filme americane. Au fost primele mele repere în materie de cinema, am încercat să învăț din ele ce și cât se poate spune, folosind un anumit fel de a povesti prin imagini. Ani mai târziu, am aflat că multe dintre aceste filme avuseseră primele lor proiecții la TIFF. Le mulțumesc celor din Toronto că au avut încredere într-un film dintr-o țară mică, fără cinematografe. ”, spune regizorul Mihai Mincan.

Protagonista filmului, actrița Emma Ioana Mogoș, debutează într-un rol principal în filmul lui Mihai Mincan cu forță și sensibilitate. Emma joacă rolul Mariei, o fetiță de 10 ani, ultima persoană care o vede pe sora ei, înainte ca aceasta să dispară. De-a lungul următoarelor luni, Maria devine martoră tăcută la toate evenimentele ce urmează: ancheta cinică a Miliției, căutările disperate ale părinților, dispariția universului în care copilărise până atunci. Treptat, fata realizează că un mister înfricoșător o amenință din întunericul care acoperă tot ce este în jur. 

Din distribuția filmului mai fac parte: Marina Palii, Igor Babiac, István Téglás, Victor-Ioan Rogobete, Lara Maria Alexandra Comănescu, Maia-Victoria Boboc, Albert Ciută, Karina-Ziana Gherasim, Tudor Morar, Mihaela Rădescu, Ada Lupu, Cătălin Filip, Luca-David Cărăvan, Ingrid-Maria Tirintică.

Festivalul de la Veneția se desfășoară în perioada 27 august – 6 septembrie 2025.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Cristian Mungiu, în juriul Festivalului de la Veneția, alături de Alexander Payne, Mohammad Rasoulof, Fernanda Torres appeared first on Cultura la dubă.

“​Dacă există motive care îl fac incompatibil pe regizorul Andriy Zholdak cu Premiile Uniter, numai teatrul implicat are dreptul să le sesizeze, dat fiind că în cazul unor abateri grave, decizia de colaborare aparține producătorului.”, se arată în comunicatul juriului.

Membrii juriului sunt Doru Mareș (critic de teatru), Maria Miu (scenograf), Victor Scoradeț (critic de teatru), Iris Spiridon (regizor) și Carmen Stanciu (teatrolog).

Andriy Zholdak este nominalizat la Premiile UNITER, la categoria cea mai bună regie, pentru regia spectacolului „Femeia mării” de Henrik Ibsen, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova.

Managerul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova a transmis aseară că angajații teatrului nu au avut nicio problemă în colaborarea cu regizorul ucrainean.

“Colaborarea cu regizorul ucrainean Andriy Zholdak, proiect propus teatrului nostru cu patru ani înainte, s-a realizat la inițiativa regretatului George Banu care a fost consultantul artistic al spectacolului, prezent pe perioada repetițiilor. Domnul Zholdak a fost recomandat la Craiova ca un creator original și un regizor important, iar ecourile din presa de specialitate sunt elogioase atât la adresa spectacolului “Femeia mării”, cât și a alor spectacole realizate de acesta în țară și în străinătate.

Ținem să menționăm că relațiile de muncă și colaborare artistică dintre Andriy Zholdak și echipa artistică a Naționalului craiovean s-au derulat în cele mai bune condiții și nu am înregistrat nicio situație nedorită.

Astăzi, conducerea teatrului s-a întâlnit cu colectivul de producție și cu echipa artistică a spectacolului “Femeia mării”. S-a discutat pe acest subiect, iar colegii noștri au reiterat cele spuse mai sus.”, a declarat Alexandru Boureanu, managerul Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova.

Și Tompa Gabor, managerul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, instituția la care a avut loc scandalul din 2017, când regizorul ucrainean a fost acuzat că ar fi bruscat o actriță, l-a apărat pe Andriy Zholdak într-o scrisoare publică și i-a acuzat pe inițiatorii petiției de <activism neobolșevist, influențat de ideologia „woke” și „cancel culture”>.

În martie 2017, Andriy Zholdak a fost acuzat că ar fi lovit-o pe actrița Eva Imre, potrivit relatării TVR din acea seară:

“O actriţă a Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca ar fi fost agresată de un regizor chiar în timpul premierei unui spectacol. Actrița ar fi fost pălmuită în pauza dintre acte. Regizorul ar fi fost nemulţumit de felul cum a jucat aceasta în prima parte a spectacolului. Colegii actriţei au sunat la 112 şi au chemat poliţia. Actriţa nu a depus plângere.“

“Consider că incidentul care s-a petrecut la premiera de vineri este un exces de zel din partea regizorului, dar nu cred că era necesară intervenţia Poliţiei, deoarece personalul Teatrului Maghiar putea să gestioneze situaţia. Din cate ştiu eu, la pauză, regizorul a mers foarte nervos la actori, a luat-o de umeri pe  actriţă, dar nu a pălmuit-o“, a declarat atunci pentru TVR directorul Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca, Tompa Gabor.

Actrița Eva Imre este la rândul său nominalizată la Premiile UNITER, pentru rolul Barbarul B din spectacolul „Tinerii Barbari”, regia Attila Vidnyánszky Jr., Teatrul Maghiar de Stat Cluj și Teatrul Cetate din Gyula, Ungaria.

The post Reacția juriului UNITER în cazul Zholdak: “Juriul nu este abilitat să judece eventualele excese temperamentale ale unui artist.” appeared first on Cultura la dubă.

10 martie este data limită până la care creativii locali încă se mai pot înscrie în concursul lansat de IQOS și Romanian Design Week, în urma căruia se va desemna proiectul câștigător pentru instalația imersivă pe care o vor construi în spațiul central al festivalului de anul acesta.

În cadrul concursului se vor acorda trei premii, astfel: un premiu în valoare de 5.000 euro pentru proiectul câștigător și realizarea acestuia în cadrul Romanian Design Week 2023, în limita bugetului de producție de 40.000 euro și două premii în valoare de câte 3.000, respectiv 2.000 euro pentru cele două proiecte finaliste, care vor ocupa locurile II și III în urma votului comunității.

Concursul se adresează tuturor reprezentanților industriilor creative locale, fie ei designeri, arhitecți, scenografi sau artiști vizuali, cu vârsta de 25 de ani împlinită la înscrierea în concurs. Mai multe informații despre înscriere și regulament sunt disponibile pe www.partedinarte.ro.

Adaptarea la tema și specificul evenimentului este una dintre condițiile obligatorii, cu atât mai mult cu cât trăim în epoca experiențelor. Publicul are nevoie să se simtă integrat complet, să primească experiențe care să-i stimuleze spiritul, să-i dea sentimentul că face ceva ieșit din comun. De altfel, acesta este tocmai contextul în care au fost create expozițiile imersive.

Să mergi la muzeu să vezi tablourile lui Van Gogh nu mai este suficient, trebuie să le experimentăm, să ne scufundăm la propriu în pictură și în istoria ei, să o simțim. În fond, asta ar trebui să însemne arta imersivă: o experiență interactivă care poate aduce o dimensiune cu totul nouă modului în care o piesă sau o instalație este apreciată.

Expozițiile imersive oferă nu doar posibilitatea unei experiențe diferite, ci și o șansă mai mare să-i apropie de artă pe oamenii obișnuiți, care în mod normal nu ar lua în calcul o vizită la muzeu pe lista de activități dintr-o sâmbătă obișnuită. Pentru că arta imersivă este mai apropiată de înțelegerea publicului larg, iar pentru cei mai tineri poate fi locul perfect pentru o poză pentru Instagram sau selfie-ul ideal. Vizitatorul este cufundat în culori și poate vedea cum opera de artă prinde viață pe ecrane. Tot ce trebuie să faci este să te lași captivat și să devii, la rândul tău, parte din experiență.

Pentru pasionații de astfel de experiențe, pe lângă instalația temporară propusă de Romania Design Week și IQOS, Europa oferă câteva alternative de expoziții permanente:

Fabrique des Lumières din Amsterdam

Situată în fosta fabrică de gaz Westergasfabriek, Fabrique des Lumières este cea mai recentă locație de la Culturespaces. Centrele lor de artă digitală „des Lumières” din Paris, Bordeaux, Dubai, Seul și New York prezintă pânze psihedelice ale unor artiști precum Gustav Klimt și Hundertwasser, proiectate din podea până la tavan și însoțite de muzică.

MAD, Madrid Artes Digitales

La începutul anului 2022, Madrid a deschis un centru dedicat experiențelor imersive: MAD, Madrid Artes Digitales. Pentru prima sa expoziție, locul prezintă lumea lui Gustav Klimt și ne invită în Viena începutului de secol al XX-lea.

L’Atelier des Lumières din Paris

De când s-a deschis la Paris în 2018, L’Atelier des Lumières a cufundat, la propriu, mii de vizitatori, în lucrările digitale ale unor mari pictori precum Van Gogh, Monet și Dalí. Până pe 2 ianuarie 2023, a primit soarele provensal și dezvăluie culorile operelor lui Paul Cézanne.

Carrières des Lumières din Les Baux-de-Provence

E unul dintre pionierii muzeelor ​​imersive. Preluate de firma Culturespaces din 2012, carierele subterane ale satului Les Baux-de-Provence prezintă în fiecare an spectacole de sunet și lumini bazate pe nume mari ale artei.

Les Bassins des Lumières din Bordeaux

Baza submarină spectaculoasă din Bordeaux – un vestigiu al celui de-al Doilea Război Mondial – găzduiește cel mai mare centru de artă digitală din lume (13.000 m²). După Klimt, Monet și Chagall, pictorul spaniol Sorolla și decorurile Veneției, „La Serenissima,” se reflectă în apa celor patru piscine uriașe.

***

Despre IQOS

Pentru al patrulea an consecutiv, IQOS este partener al Romanian Design Week și susține industriile creative din Romania. Tema acestei ediții a festivalului scoate în evidență strategia și viziunea pe termen lung a brandului IQOS, „a celebration of togetherness”.

Parte din misiunea brandului este și susținerea acordată comunităților creative și inovația în construirea unui viitor în care evoluția tehnologică, incluziunea și respectul pentru ceilalți sunt esențiale pentru a genera progres și a construi o societate mai deschisă.

Despre The Institute

The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 25 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al proiectelor Romanian Design Week, DIPLOMA Show, Gala Societății Civile, Internetics și inițiator al programelor ASAP România, Cartierul Creativ și Combinat.

Material susținut de IQOS.

 IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post Romanian Design Week și IQOS caută spirite creative și susțin producția instalației câștigătoare dezvoltată de artiști români (P) appeared first on Cultura la dubă.

De asemenea, monteurul Cătălin Cristuțiu a fost invitat la Berlinale ca membru al juriului competiției internaționale de scurtmetraje.

Potrivit prezentării oficiale de pe site-ul berlinale.de, “Radu Jude era deja un invitat popular la Berlinale înainte de a primi Ursul de Aur în 2021, pentru comedia Babardeală cu bucluc sau porno balamuc. Primul său film de ficțiune, Cea mai fericită fată din lume a avut premiera mondială în 2009, în cadrul secțiunii Forum, acolo au fost proiectate ulterior și Toată lumea din familia noastră (2012), Tipografic Majuscul (2020) și Ieșirea trenurilor din gară (2020).”

Cătălin Cristuțiu a montat peste 70 de filme în cariera sa, printre care și Babardeală cu bucluc sau porno balamuc și Aferim! sau Eu când vreau să fluier, fluier (regia Florin Șerban, 2010), toate câștigătoare la Berlin.

Anul acesta, Festivalul Internațional de Film de la Berlin va avea loc între 16 și 26 februarie.

The post Radu Jude va face parte din juriul Festivalului Internațional de Film de la Berlin, prezidat de Kristen Stewart appeared first on Cultura la dubă.

Un tribunal din Iran l-a găsit recent vinovat că a plagiat premiza filmului câștigător la Cannes, A Hero/Un Erou, de la o fostă studentă.

Potrivit Hollywood Reporter, tribunalul a stabilit că Farhadi a copiat povestea unui documentar realizat de tânăra Azadeh Masihzadeh în 2015 – All Winners, All Losers.

Decizia nu este definitivă, fiind contestată de regizor.

Documentarul studentei spune o poveste similară cu cea din filmul lui Farhadi și a fost realizat în cadrul unui workshop la care Asghar Farhadi a fost profesor, iar Azadeh Masihzadeh a fost participantă.

Tribunalul a decis că numeroase elemente cheie din filmul lui Farhadi sunt luate din documentarul All Winners, All Losers, fără ca realizatoarea acestuia să fie creditată.

Într-un alt proces, în care Farhadi a dat-o în judecată pe Masihzadeh pentru defăimare, curtea a decis tot în favoarea tinerei, potrivit Hollywood Reporter.

Aflați mai multe despre acuzația de plagiat AICI.

Președintele juriului de la Cannes va fi actorul francez Vincent Lindon. Pe lângă Asghar Farhadi, din juriu mai fac parte Rebecca Hall, Deepika Padukone, Noomi Rapace, Jasmine Trinca, Ladj Ly, Jeff Nichols și Joachim Trier.

The post Festivalul de la Cannes l-a inclus în juriu pe Asghar Farhadi, regizorul acuzat de plagiat appeared first on Cultura la dubă.

După 8 zile de festival desfășurat în aer liber și în săli, Astra Film Festival și-a desemnat aseară câștigătorii. Filmele Noi împotriva noastră (Andra Tarara, România), Creșa de noapte (Moumouni Sanou, Burkina Faso), Năvala lupilor (Martin Páv, Cehia) și Senza Latte (Lidia Ilie, România) au fost desemnate câștigătoare la Astra Film Festival.

La această ediție, festivalul a transmis un mesaj puternic privind protejarea mediului.

După ce Ministerul Culturii a tăiat 60% din bugetul alocat Astra Film Festival, cea de-a 28-a ediție a celui mai longeviv festival de film din România a fost una de supraviețuire. În ciuda condițiilor potrivnice, organizatorii au reușit să aducă la Sibiu realizatori de filme documentare din mai multe țări. De exemplu, o tânără regizoare, prezentă în festival cu un scurtmetraj, s-a deplasat tocmai de la New York la Sibiu.

Astra Film Festival a însemnat, ca de obicei, și foarte multe dezbateri. Anul acesta, discuțiile au avut loc pe teme precum încălzirea globală și efectele ei, noile metode de procreare, viața de cuplu sau moartea. De asemenea, în cadrul secțiunii DocTank au fost discutate și dezvoltate noi proiecte de filme documentare.

La Muzeul Astra din Sibiu, aproape 500 de localnici au venit la filme cu bicicletele, ca răspuns la provocarea organizatorilor, de a contribui la protejarea planetei. Aceștia au putut beneficia de 1 bilet valabil pentru două persoane. Acțiunea a fost realizată în parteneriat cu ONG-ul Urban Bike Revolution.

Altfel, juriul a avut de evaluat 41 de filme înscrise în cele patru secțiuni competiționale – majoritatea prezentate la Sibiu în premieră mondială sau națională.

Cel mai bun film al Secțiunii România a fost considerat „Noi împotriva noastră” (regia Andra Tarara – România, 2021). Juriul a apreciat „colaborarea dintre doi cineaști aparținând unor generații diferite și modul în care cei doi au găsit calea comună de comunicare prin intermediul limbajului cinematografic” precum și „autenticitatea dialogului lor despre maladia care a afectat viețile amândurora”.

Premiul pentru Cel mai bun regizor al Secțiunii România i-a fost acordat Olgăi Lucovnicova, autoarea filmului “Nanu Tudor“ (Belgia, Ungaria, Portugalia – 2021), „pentru modul organic în care pătrunde cu camera în propriile amintiri din copilărie și relația traumatică cu unchiul ei. Prin planuri apropiate suprapuse pe imaginile unui trecut idilic doar în aparență, înțelegem semnificația șocantă a dialogului dintre autoare și cel care i-a marcat copilăria”.

Juriul a acordat de asemenea o Mențiune specială filmului “Spioni de ocazie” (regia Oana Giurgiu – România, 2021), „pentru originalitatea cu care regizoarea reconstituie un capitol necunoscut din cel de-al Doilea Război Mondial, împletind poveștile personale cu contextul istoric la scară largă”. „Prin dezvăluirea faptelor unui grup de voluntari, regizoarea vorbește despre curajul și idealismul fără de care actele de eroism nu s-ar întâmpla”.

Cel mai bun documentar al Secțiunii Voci emergente ale documentarului a fost acordat unei producții din Burkina Faso, „Creșa de noapte” (regia Moumouni Sanou, 2021).

Motivația juriului: „Un documentar extrem de bine realizat de către un regizor african aflat la început de carieră, ce ne permite să privim la o realitate foarte îndepărtată și, în același timp, apropiată nouă, aceea a post-colonialismului; o realitate portretizată cu multă onestitate, sensibilitate și compasiune – fără intervenții perceptibile din partea regizorului sau a camerei. Profilul secțiunii, care e dedicată cineaștilor aflați la început de drum, este un argument în plus pentru acordarea acestui premiu unui film de debut, încurajându-l pe autorul lui să aducă în continuare pe ecran povești unice și convingătoare”.

A fost acordată și o Mențiune specială filmului „Pentru confortul și siguranța dumneavoastră” (regia Frédéric Mainçon – Franța, 2021), datorită subiectului original „care nu a mai fost abordat până acum și pentru modul în care filmul a reușit să dea glas fețelor nevăzute care ne păzesc muzeele. Nu în ultimul rând, am apreciat contrastul dintre obiectele de artă contemporană și poveștile semnificative ale oamenilor care le păzesc pe ele și pe noi”.

Cel mai bun documentar al Secțiunii Europa Centrală și de Est a fost ales „Năvala lupilor” (regia Martin Páv – Republica Cehia, 2021).  Motivația juriului: „Martin Pav crează cu abilitate o poveste care explorează temele schimbărilor ecologice și de mediu, neîncrederea față de cei din afară și modul în care opiniile polarizate și punctele de vedere fixiste subminează șansele de înțelegere și colaborare (…) Filmul este o piesă reușită de cinema documentar realizat de un talentat pe teme relevante pentru lumea contemporană din Europa Centrală și de Est și de pretutindeni”.

Filmul „Fac ce vreau în mănăstirea mea” (regia Ivana Marinić Kragić – Serbia, Croația, 2021) a primit Mențiune specială deoarece „pătrunde într-o lume ascunsă în spatele unei așa-zise normalități și scoate la lumină o realitate despre care nu se vorbește: poveștile de dragoste dintre călugărițe. Autoarea îmbină cu creativitate elemente proprii filmului de ficțiune și de animație în firul narativ documentar”.

Producția „Senza Latte” (regia Lidia Ilie – România, 2021) a fost considerată cel mai bun documentar al Secțiunii DocSchool. „Am apreciat simplitatea, sentimentul de intimitate și creativitatea narațiunii unei povești cu multe straturi și generații. Povestea surprinde costul emoțional al migrației în Uniunea Europeană și se construiește în jurul inevitabilității schimbării”, se arată în motivația juriului.

Premiul pentru Cel mai bun regizor al Secțiunii DocSchool i-a fost acordat regizoarei  Maja Novaković – „Și apoi se lasă seara” (Serbia, Bosnia, 2021). „Juriul acordă premiul de regie unui film observațional ce surprinde într-un stil cinematografic remarcabil o relație plină de tandrețe care există undeva în afara timpului. Juriul a apreciat modul în care autoarea folosește mici detalii și gesturi pentru a spune o poveste despre singurătate și despre conectarea la natură”, au transmis membrii juriului.

Astra Film Festival continuă în online până pe 19 septembrie, cu 43 de titluri din selecția oficială. Program și bilete, aici: https://www.astrafilm.ro/ro/despre-aff-online

The post 500 de spectatori au mers la film cu bicicletele, la Astra Film Festival Sibiu appeared first on Cultura la dubă.

Regizorul Cristian Mungiu va fi anul acesta președintele juriului secțiunii La Semaine de la Critique, din cadrul Festivalului de Film de la Cannes. Anunțul a fost făcut pe site-ul organizatorilor.

Festivalul de la Cannes va avea loc între 6 – 17 iulie 2021, iar secțiunea jurizată de Mungiu se va desfășura între 7 și 15 iulie.

Conform organizatorilor, numirea lui Cristian Mungiu în fruntea juriului este strâns legată de performanțele obținute de român la Cannes.
Mungiu a devenit primul regizor român care a câștigat Palme d’Or, în 2007, cea mai importantă distincție de la Cannes, pentru filmul 4 Luni, 3 Săptămâni și 2 zile.

Iar filmul său, După dealuri, a obținut în 2012 premiul pentru cel mai bun scenariu, precum și două premii pentru cele mai bune actrițe în rol principal, Cosmina Stratan și Cristina Flutur.

Succesul său a continuat la Cannes și în 2016, când filmul Bacalaureat a fost selectat în competiția oficială și a primit premiul pentru cel mai bun regizor.

Secțiunea La Semaine de la Critique aniversează anul acesta 60 de ani de existență, iar Festivalul de Film de la Cannes se află la cea de-a 74-a ediție. Din cauza pandemiei, festivalul a fost mutat din luna mai în luna iulie.

The post Cristian Mungiu va fi președintele juriului secțiunii “La Semaine de la Critique”, la Cannes 2021 appeared first on Cultura la dubă.

Spike Lee devine astfel nu numai primul afro-american care va ocupa această poziție, ci și primul reprezentant al diasporei africane, așa cum el însuși susține într-o declarație făcută publică azi.

“Pentru mine, Festivalul de Film de la Cannes (pe lângă faptul că este cel mai important din lume – fără să jignesc pe cineva) a avut un impact uriaș asupra carierei mele. Putem spune ușor că Festivalul de la Cannes a schimbat traiectoria a ceea ce sunt azi în cinematografia mondială. Totul a început în 1986, cu primul meu lungmetraj ‘She’s Gotta Have It,’ care a câștigat Prix de la Jeunesse. Apoi, în 1989 — “Do the Right Thing,” a fost în competiția oficială. Și nu am nici timpul, nici spațiul pentru a scrie despre explozia care s-a declanșat din acel moment, încă relevant în prezent, 30 de ani mai târziu.”

Spike Lee, regizor și scenarist

Spike Lee a avut în total 7 premiere la Cannes, printre care “Jungle Fever” (1991), “Girl 6” (1996), “Summer of Sam” (1999), “Ten Minutes Older” (2002) și cel mai recent – “BlacKkKlansman” (2018), care i-a adus Marele Premiu. Tot pentru ultimul său film, a primit premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat.

Selecția oficială la Cannes 2020 va fi anunțată în luna aprilie.

The post Spike Lee intră în istorie, devenind primul președinte afro-american al juriului de la Cannes în 2020 appeared first on Cultura la dubă.