De la “cea mai stilată ceremonie din istorie”, precum titrează The New York Times, la “un mare kitsch pe râu”, potrivit The Guardian, ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris este, fără îndoială, cel mai urmărit, discutat și răspândit eveniment de acest tip. Francezii au dus conceptul de ceremonie la un nivel care nu va fi probabil egalat niciodată.

În spatele evenimentului care a durat 4 ore stă regizorul de teatru Thomas Jolly, un francez care nu s-a născut în burghezie, ci în partea mai întunecată a Franței, unde a simțit în propria ființă ce înseamnă bullyingul și divizarea.

Ceremonia din capitala Franței a avut sportul drept pretext, dar adevărata miză a fost să etaleze măreția istoriei și a culturii franceze, marcând cu mult curaj subiecte politice și controverse din prezent, încercând să aducă laolaltă o lume din ce în ce mai divizată. Nu știm dacă efectul a fost cel dorit sau dacă opiniile au devenit și mai radicale, dar știm că cine a văzut acest spectacol, nu a rămas indiferent.

La 42 de ani, Jolly este considerat un rebel al teatrului francez, pentru care “scena de teatru este prea mică”, după cum spune criticul de teatru francez Joëlle Gayot în Le Monde. Așa că Sena și centrul Parisului au devenit platforma sa pentru un show care a fost discutat îndeaproape cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Thomas Jolly a fost desemnat încă din 2022 director artistic al celor 4 ceremonii care marchează Jocurile Olimpice și Jocurile Paralimpice din Paris 2024. Pe atunci, președintele Paris 2024, Tony Estanguet, declara “acordând direcția artistică a ceremoniilor lui Thomas Jolly este o alegere curajoasă, dar în acord cu viziunea noastră.”

Jolly, cunoscut ca fiind un reprezentant al minorității LGBTQ+, s-a născut într-un sat din Normandia, într-o comunitate în care s-a simțit constant respins. S-a refugiat în teatru și a pus, încă de la 11 ani, bazele unei cariere în actorie. A continuat să studieze actoria, însă nevoia sa de exprimare l-a dus către regia de teatru.

În 2014 a pus în scenă un spectacol uriaș, de 18 ore, în inima teatrului european, la Avignon. Era un maraton care reunea cele trei părți ale piesei Henry al Vl-lea, de Shakespeare, cu care impresiona pentru prima dată lumea bună a teatrului francez. În 2022, Jolly a completat acel spectacol, comparat de unii critici cu Game of Thrones, cu piesa Richard al lll-lea, interpretând chiar el rolul principal. A ieșit un show de 24 de ore la care teatrul a oferit inclusiv perne pentru spectatorii care aveau nevoie să doarmă.

Pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, regizorul a lucrat îndeaproape cu scriitoarea Leïla Slimani, istoricul Patrick Boucheron, scenarista de televiziune Fanny Herrero și dramaturgul Damien Gabriac, titrați de Paris 2024 drept co-autori ai ceremoniei. Coregrafa franceză Maud Le Pladec a fost responsabilă cu coregrafia ceremoniei și a momentelor de dans.

Spectacolul a subliniat profund nevoia de incluziune, ceea ce și-a dorit de la bun început creatorul lui, care declara în mai multe interviuri că își dorește ca ceremonia să reprezinte cât mai mulți oameni. Dacă unii s-au simțit reprezentați și au apreciat spectacolul, alte opinii din media critică în special momentul în care Cina cea de Taină a fost parodiată într-un dans sexualizat al unor drag queens, care a inclus un copil.

Alegerea Senei are, cel puțin pentru el, o explicație profundă. “În primul rând, Sena a fost o zeiță. O nimfă numită Sequana, care s-a transformat în râu pentru a scăpa de Neptun. Deci Sena este o femeie care a rezistat în fața unui bărbat violent. Este un simbol puternic pe care îl voi folosi, pentru că ne arată râul drept o forță feminină a rezistenței.

Iar asta am putut vedea cu toții, pe parcursul întregii ceremonii. Imaginea cu mezzo-soprana Axelle Saint-Cirel interpretând imnul Franței de pe acoperișul Grand Palais, în furtună, alcătuind prin rochia sa și prin drapelul pe care l-a ținut în mână, steagul Franței, a fost un moment absolut impresionant despre rezistență.

Creatorii spectacolului au marcat, de asemenea, 10 eroine din istoria Franței prin 10 statuete care s-au ridicat din Sena.

Cu puțin timp înainte de eveniment, Jolly spunea într-un interviu pentru The New York Times că cel mai mult se teme de condițiile meteorologice, pe care nu le poate controla.

“Dacă vremea va fi frumoasă și vom avea un golden hour, așa cum am plănuit, la momentul potrivit, va fi absolut superb. Dacă plouă, atunci te rog să îmi trimiți o adevărată furtună de vară, cu fulgere, zgomot și tunete, pentru că va fi cinematic. Dar dacă este gri și ploios, atunci voi fi foarte nefericit.”, declara regizorul.

Temerea sa cea mai mare s-a adeverit, iar ceremonia a fost umbrită, pe tot parcursul defilării sportivilor, de ploaia greoaie care a tremurat și încețoșat întreaga transmisiune tv. Însă puterea conceptului gândit de Jolly a fost dincolo de vreme și de vremuri. Ultimele 15 minute ale ceremoniei au fost de neuitat. Marile legende ale sportului, Zidane, Nadal, Serena Williams, Nadia Comăneci și Carl Lewis, au dus flacăra mai aproape de cerul Parisului care s-a luminat apoi cu un uriaș balon zburător.

Iar vocea serenă a lui Celine Dion a încheiat perfect, cu imnul iubirii, al lui Edith Piaf, un spectacol grandios chiar și prin imperfecțiunile lui.

Președintele francez Emmanuel Macron a scris aseară pe X: “Mulțumesc lui Thomas Jolly și geniului său creativ pentru această ceremonie grandioasă. Mulțumesc artiștilor pentru acest moment unic și magic. Mulțumesc forțelor de ordine și de securitate, agenților și voluntarilor. Mulțumesc tuturor celor care au crezut. Se va vorbi despre asta și peste 100 de ani. Am făcut-o!”

The post Cine este Thomas Jolly, regizorul de teatru care a gândit ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris 2024 appeared first on Cultura la dubă.

Apoi președintele francez Emmanuel Macron a declarat deschise Jocurile Olimpice.

Au urmat momente absolut impresionante: Zinedine Zidane i-a predat flacăra olimpică lui Rafael Nadal, campion de 14 ori la Roland Garros. Tenismanul spaniol a urcat într-o barcă alături de Serena Williams, Nadia Comăneci și Carl Lewis, câștigătorul a 9 medalii olimpice la atletism. Imaginea a fost una istorică.

Nadal i-a predat flacăra Serenei Williams, aceasta Nadiei Comăneci, iar Nadia lui Carl Lewis, care i-a transmis-o apoi campioanei franceze la tenis, Amelie Mauresmo.

Imnul Olimpic, intitulat “Imn spre libertate”, a fost compus de Spyridon Samaras, cu versuri de poetul grec Kostis Palamas și muzică de compozitorul Nikolaos Mantzaros. Prima dat a fost interpretat la primele Jocuri Olimpice moderne, la Atena, în 1896, apoi a devenit imnul Olimpic oficial în 1958.

Primele două strofe ale lucrării reprezintă și imnul de stat al Greciei (începând din 1865) și al Ciprului (din 1966).

Flacăra Olimpică a aprins un balon cu aer cald în centrul Grădinii Tuileries, iar ceremonia s-a încheiat cu un moment emoționant – Celine Dion a urcat din nou pe scenă, după 4 ani, și a interpretat în franceză melodia “L’Hymne à l’amour”, compusă de Edith Piaf pentru partenerul ei, boxerul Marcel Cerdan, care a decedat într-un accident de avion.

_{Articol în curs de actualizare.}

The post Imagini impresionante: Cristian Măcelaru dirijând imnul Olimpic, Nadia Comăneci preluând flacăra olimpică de la Serena Williams și Rafael Nadal appeared first on Cultura la dubă.

Dirijorul român Cristian Măcelaru, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, va dirija cea mai importantă orchestră a Franței în cadrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris, vineri, 26 iulie 2024.

Pentru prima dată în istorie, ceremonia va avea loc în afara unei arene sportive. Francezii au organizat întregul eveniment de-a lungul Senei.

Nu este prima dată când Măcelaru se află în centrul unui eveniment important pentru francezi. El a mai dirijat concertele organizate la Turnul Eiffel de Ziua Națională a Franței.

De data aceasta, dirijorul român va dirija Orchestra Națională a Franței în cadrul celui mai așteptat eveniment al anului – deschiderea Jocurilor Olimpice din Paris. Concertmaistrul orchestrei este Sarah Nemțanu, violonistă franceză de origine română.

10.500 se atleți vor participa la ceremonia organizată pe Sena, fiecare țară având propria barcă. 94 de bărci vor fi parte din paradă. Spectatorii vor putea urmări evenimentul de-a lungul râului, pe o distanță de 6 kilometri. Parada va începe la podul Austerlitz, de lângă Jardin des Plates, și se va opri la Trocadéro, platforma de unde poate fi văzut Turnul Eiffel.

România are 107 sportivi calificați la Jocurile Olimpice 2024, fiind cel mai mare număr de 20 de ani încoace. Delegația oficială a ajuns duminică seara la Paris cu o aeronavă Tarom, redenumită “Nadia Comăneci”.

Evenimentul va fi televizat și transmis în toată lumea, fiind estimat un total de câteva sute de milioane de telespectatori.

Despre Cristian Măcelaru puteți afla mai multe în reportajul realizat de Cultura la dubă la Paris în 2021, la scurt timp după instalarea lui ca director muzical al Orchestrei Naționale a Franței.

Ulterior, el a preluat și funcția de director artistic al Festivalului Internațional George Enescu.

The post Cristian Măcelaru va dirija concertul de deschidere a Jocurilor Olimpice din Paris appeared first on Cultura la dubă.

Cu o săptămână înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de la Paris, Institutul Francez din București organizează o serie de proiecții de filme dedicate sportului. Printre acestea se numără atât producții de la Hollywood, cât și documentarul Fotbal infinit, regizat de Corneliu Porumboiu.

Lista completă a filmelor care vor putea fi văzute între 19-21 iulie la Cinema Elvire Popesco:

• Fotbal infinit – un documentar care aruncă o privire originală asupra lumii sportului, de urmărind tentativa unui oficial de a lăsa lumii moştenire o versiune mai bună a acestui minunat sport.

• Rocky l – Povestea clasică a outsider-ului Rocky Balboa, un boxer mărunt care primește o șansă unică la titlul mondial la categoria grea.

• Les Triplettes de Belleville – o aventură animată care urmărește călătoria unei bunici în încercarea de a-și salva nepotul, un ciclist răpit în timpul Turului Franței.

• Les sorcieres de l’Orient – o incursiune în lumea voleiului feminin japonez, explorând povestea fascinantă a echipei care a cucerit aurul olimpic în 1964.

• Marinette – povestea inspiratoare a unei tinere sportive care depășește obstacolele pentru a-și împlini visul de a deveni fotbalistă profesionistă.

• I, Tonya – o dramă captivantă despre patinatoarea Tonya Harding și scandalul care a zguduit lumea patinajului artistic.

• Athelticus, sezonul 3 – o serie animată plină de umor și imaginație, care prezintă animalele într-o varietate de competiții sportive.

• Nasty – un documentar ce explorează povestea controversată a lui Ilie Năstase și impactul său asupra lumii sportului.

• Slalom – o dramă puternică despre relația complexă dintre o tânără schioare talentată și antrenorul său exigent.

• Foxcatcher – un thriller bazat pe fapte reale, care relatează povestea întunecată a relației dintre luptătorul olimpic Mark Schultz și antrenorul său excentric.

• Le Mans ’66 – un film epic despre rivalitatea dintre Ford și Ferrari pentru a câștiga faimoasa cursă de 24 de ore de la Le Mans din 1966.

The post Retrospectivă dedicată filmelor despre sport, între 19-21 iulie la Cinema Elvire Popesco appeared first on Cultura la dubă.

2024, anul în care Paris va fi gazda Jocurilor Olimpice de vară, va reuni o serie de evenimente culturale impresionante. Totodată este anul la sfârșitul căruia Centrul Pompidou din Paris va fi închis pentru un amplu proces de renovare.

Cu această ocazie, organizează câteva expoziții extraordinare, menite să atragă numărul uriași de turiști prezenți în capitala Franței în anul Olimpiadei.

Printre acestea se numără expoziția Brâncuși, care va avea loc între 27 martie iulie și 1 iulie 2024.

Potrivit site-ului oficial al Centrului Pompidou, expoziția Brâncuși este “un omagiu adus părintelui sculpturii moderne”. Atelierul său ar urma să fie reamplasat chiar în centrul expoziției, din care vor face parte și fotografii, desene, filme și alte documente de arhivă. Brâncuși s-a născut în 1876 în România, s-a mutat la Paris în 1904 și a trăit și creat acolo până în 1957.

Cele mai multe dintre lucrările sale aparțin Centrului Pompidou, ca moștenire lăsată de sculptor statului francez. Dar numeroase alte opere celebre se află în marile muzee din lume. Acestea vor fi reunite în 2024 la Paris. Prima și singura retrospectivă Brâncuși organizată la Pompidou a avut loc în anul 1995. Afișul de anul acesta este inspirat de afișul de atunci, având în centru o fotografie cu lucrarea Muza adormită.

O importantă expoziție Brâncuși a fost organizată în 2023 la Timișoara Capitală Europeană a Culturii, fiind deschisă până pe 28 ianuarie 2024, însă aceasta nu este o retrospectivă.

Centre Pompidou a fost deschis publicului în 1977, din dorința președintelui francez Georges Pompidou de a dărui francezilor și turiștilor din toată lumea o instituție dedicată artei contemporane și moderne.

La Pompidou se află celebrul Atelier Brâncuși, recreat după fotografiile lui Brâncuși de către arhitectul Renzo Piano.

Centrul Pompidou primea înainte de pandemie aproximativ 7 milioane de vizitatori pe an, fiind cel mai mare centru de artă modernă din lume, alături de MoMA, New York.

The post Centrul Pompidou va găzdui în 2024 o impresionantă expoziție Brâncuși, reunind aproape 200 de sculpturi appeared first on Cultura la dubă.