Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate de la Muzeul Drents din Olanda au fost recuperate și arătate azi într-o conferință de presă organizată de autoritățile olandeze. O brățară este în continuare dispărută.

Olandezii au transmis că au lucrat permanent în ultimul an la recuperarea artefactelor, cooperând cu procurori la nivel european.

Coiful a fost ușor deteriorat, iar starea brățărilor este intactă – au transmis olandezii.

“Obiectele au fost restaurate anterior expoziției din Olanda, iar singurele deteriorări, ca urmare a acestui jaf, sunt exact asupra părților care au fost restaurate în trecut, acestea au fost ușor slăbite. Dar cred că ele pot fi din nou restaurate.” – a transmis directorul Muzeului din Drents. Acesta a mai spus “Valoarea acestor artefacte este de neegalat. De aceea Muzeul din Drents a vrut să le arate lumii.”

Ministerul Culturii din România va susține mâine, de la ora 13.30, o conferință de presă pe această temă și pe tema patrimoniului depozitate în containere de către Muzeul Național George Enescu.

*** știre în curs de actualizare

The post Primele imagini cu Coiful de la Coțofenești și două brățări recuperate. Coiful a fost ușor deteriorat appeared first on Cultura la dubă.

Cel care a comandat jaful ar fi promis fiecărui hoț câte 15.000 de euro. Potrivit RTL, Coiful Dacic de la Coțofenești ar fi intact și s-ar afla în continuare pe teritoriul Olandei, în localitatea Heerhugowaard, înfășurat într-un prosop.

Poliția Română nu a oferit până la această oră un punct de vedere cu privire la acest scenariu, publicat de presa olandeză.

Trei suspecți au fost arestați pe 29 ianuarie 2025 în cazul jafului.

Mai multe artefacte de aur care aparțin Tezaurului României au fost furate în noaptea de 24 ianuarie de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, acolo unde avea loc expoziția Dacia, care reunea 673 de piese de aur și argint din România.

Au fost sustrase Coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Autoritățile române nu au oferit până la această oră noutăți în acest caz.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Un interlop român ar fi comandat jaful Coifului de la Coțofenești pentru a negocia evitarea condamnării la închisoare, scrie presa olandeză appeared first on Cultura la dubă.

Potrivit publicației olandeze De Telegraaf, după căutări continue în ultimele patru zile, polițiștii olandezi au reținut trei suspecți.

Acum câteva ore, poliția publicase primele imagini cu un suspect oficial, un tânăr olandez.

Cei trei au fost arestați în Heerhugowaard, în Nordul Olandei, dar artefactele sunt încă dispărute.

Știre în curs de actualizare.

The post Trei suspecți au fost arestați de poliția olandeză în cazul jafului Tezaurului românesc appeared first on Cultura la dubă.

Din păcate, însă, analizând cu atenție declarațiile, informațiile oferite de partea olandeză și contractul dintre cele două muzee, reies mai multe inadvertențe.

Pentru că nu suntem în măsură să analizăm sisteme de securitate, am apelat la ajutorul unui specialist în montarea de expoziții internaționale, care cuprind valori de tezaur.

Între timp, povestea furtului și încercarea de a găsi public un țap ispășitor, s-a transformat într-o luptă politică. Premierul Ciolacu susține că Tezaurul a fost scos din țară fără hotărâre de guvern, așa cum ar fi trebuit. Lucian Romașcanu (PSD) o trage la răspundere la Raluca Turcan (PNL), ministrul Culturii la momentul organizării expoziției din Olanda.

Cultura la dubă publică documentele care au avizat exportul bunurilor. Pe ele se află și semnătura Ralucăi Turcan, membru al guvernului Ciolacu.

VITRINELE

În conferința de presă, directorul MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu a declarat că a cerut specific ca artefactele să fie expuse în vitrine speciale antifurt.

“În contract au fost incluse cerințe specifice ale noastre, de exemplu vitrine speciale antifurt. Piesele care au fost furate erau în vitrine speciale cerute de Muzeul Național de Istorie.”, a spus acesta.

În realitate, în contract, la capitolul privind securitatea, singura specificație privind vitrinele este “vitrine sigilate”, nu “vitrine antifurt”. Mai mult decât atât, nicăieri în cele 11 pagini de contract nu există vreo diferențiere pentru condițiile de securitate privind Coiful de la Coțofenești sau brățările dacice regale, piese din Tezaurul Național.

Toate specificațiile de securitate sunt descrise generalist, referindu-se la toate cele 673 de piese împrumutate. De altfel, MNIR a cerut în contract ca în caz de furt, să fie anunțat în maximum 24 de ore. Un interval uriaș în astfel de cazuri, obiectele furate putând fi transportate în acest interval în alt colț al lumii.

Cosmin Tudose este expert în vitrine de înaltă securitate la o companie belgiană și lucrează la instalarea unora dintre cele mai mari expoziții din lume. Recent a lucrat la construcția unei vitrine pentru costumul de astronaut cu care Neil Armstrong a pășit pe Lună, dar și la vitrine care au securizat coroanele regale britanice.

L-am rugat să explice pentru Cultura la dubă care este diferența de terminologie între “vitrină sigilată”, așa cum MNIR a cerut în contract și “vitrină antifurt”, așa cum se folosește în cazul obiectelor importante de patrimoniu.

De asemenea, el analizează mai jos chiar vitrina în care a fost expus la Drents Coiful de la Coțofenești.

“În orice proiect pentru o expoziție există un scenograf sau un architect. Arhitectul împreună cu departamentul de conservare a operelor unui muzeu stabilesc specificațiile vitrinelor.

În termeni de specificații există două clase: cea de etanșeitate și protecție a obiectelor, aici fac referire doar la ce trebuie să îndeplinească vitrina pentru a proteja obiectul, de exemplu controlul de umiditate. Noi primim în specificațiile proiectului umiditatea necesară, astfel încât materialele folosite în construcția unei vitrine trebuie să nu degaje gaze dăunătoare pentru obiecte, se folosesc materiale specifice. Toate acestea sunt listate de departamentul de conservare.

Responsabilitatea aceasta cine o are? Cel care împrumută sau cel care dă obiectele spre împrumut?

Dar ce înseamnă „vitrină sigilată”, așa cum scrie în contractul dintre MNIR și Drents?

Vitrină sigilată e o formulare vagă pentru mine. Profesional, lucrând în domeniu de 10 ani, eu nu am întâlnit termenul de sigilat. Poate se referă la air-tight, deci mai mult are legătură cu conservarea sau că e o vitrină închisă. Dar nu se referă la securitate.

Și acum ajungem la a doua categorie, care are legătură cu securitatea.

Iar muzeul gazdă poate să aibă o securitate atât de bună, ca la aeroport, cu pază permanentă printre sălile de expoziție, încât să nu fie necesare vitrine antifurt.

Dar ce înseamnă, mai exact, o vitrină antifurt?

Nivelul antifurt se referă la timpul cât ia unei echipe de a sparge respectiva vitrină. Nu există să fie 100% imposibil de spart, la un moment dat tot se sparge. Dar timpul diferă.

Câte clase de securitate există?

Foarte multe clase.

De exemplu, ce fel de clasă de securitate se folosește la o piesă de tezaur?

La un obiect de tezaur, îți pot da exemplu coroana și bijuteriile familiei regale din Anglia, proiect în care am fost implicat.

Proprietarul obiectului stabilește cu arhitectul că nivelul de securitate e foarte înalt și impune specificații înalte. Se poate folosi sticlă laminată de înalte specificații, a cărei spargere ar putea dura și o jumătate de oră cu un ciocan impresionant ca mărime.

Se folosește o sticlă mai groasă și cu mai multe straturi de PVB, transparente, care se regăsesc între straturile de sticlă. O cerință ar fi sticlă de minimum 6.6.4. Ce înseamnă 6.6.4? Prima sticlă să fie de 6 mm, a doua de 6mm, iar 4 se referă la numărul de PVB-uri – ele dau o mare rezistență sticlei.

Ulterior, nu lăsăm expuse muchiile de la îmbinarea între sticlă și sticlă. Îmbinarea se realizează, ca să crești securitatea, cu rame metalice care se siliconează pe sticlă și nu pot fi înlăturate cu ușurință.

Dat fiind că acest jaf a avut loc în 2 minute, crezi că o astfel de vitrină ar fi putut fi spartă cu barosul?

Îmi e greu să cred, ar fi durat mai mult.

Mai mult decât atât, chiar dacă vitrina era făcută la cel mai înalt nivel, întotdeauna se recomandă a se folosi sisteme de alarmă.

De exemplu, avem două nivele de alarmă:

1. De vibrații – dacă ar fi primit un ciocan sticla, s-ar fi declanșat un nivel de alarmă care ar fi alertat fie securitatea muzeului fie direct poliția.
2. De contact – dacă vitrina ar fi fost cu ușa și încuietori, ar fi reușit să deschidă ușa, atunci senzorii ar fi depistat deschiderea și ar fi sunat o alarmă a clădirii și ar fi generat alertarea autorităților.

Pentru astfel de valori, ar fi trebuit să scrie în clar ce clasă de securitate să aibă sticla.”

Cosmin Tudose analizează o imagine în care se vede chiar vitrina Coifului de la Coțofenești în timpul expoziției de la Drents. Imaginea a fost publicată pe site-ul MNIR la deschiderea expoziției. Potrivit acestuia, vitrina folosită în Olanda pentru protejarea Coifului, piesă de Tezaur, a fost de securitate scăzută, cel mult medie.  

„Tavanul vitrinei se remarcă printr-un design simplist și atractiv din punct de vedere estetic, însă acesta pare să nu îndeplinească cele mai ridicate cerințe de securitate.

Conexiunile dintre panourile de sticlă par a fi realizate fie prin aplicarea de silicon, fie prin utilizarea de garnituri. Acest tip de îmbinare poate fi suficient pentru expuneri standard, însă pentru piese de valoare excepțională sau care necesită o protecție sporită, se recomandă utilizarea unor sisteme de sigilare avansate, precum profile metalice integrate.”

În seria respectivă de fotografii este publicat pe site-ul Muzeului Național de Istorie a României inclusiv momentul instalării unei vitrine (nu este clar pentru ce exponat), fiind la îndemâna oricui să vadă din ce era alcătuită vitrina și cum ar fi putut fi spartă. Potrivit lui Cosmin Tudose, din experiența sa, este complet interzis să fie publicate imagini cu instalarea vitrinelor.

Azi, după ce a fost audiat în Comisia de Cultură a Senatului, directorul MNIR a povestit cum au fost sparte vitrinele.

„Pe analiza informațiilor pe care le am în acest moment, hoții au intrat printr-o metodă neconvențională, s-au dus direct la cele două vitrine, au folosit mijloace extrem de contondente, un baros, pentru a sparge vitrinele. Se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul pentru un furt la comandă.”

Dragoș Neamu, organizatorul Nopții Muzeelor și membru al Rețelei Europene a Muzeelor, susține responsabilitatea a impune condiții drastice de împrumut era a României.

„Pentru că în organigrama muzeelor din Romania nu există un departament specializat pe itinerarea de expozitii internaționale, sau măcar un expert în așa ceva, am ajuns să trăim cu toții această adevărată dramă națională. Numai așa am fi știut cum să planificăm eficient această misiune de diplomație culturală și am fi știut să menționăm în contractul de împrumut toate acele elemente obligatorii care țin de standardele de securitate a pieselor de tezaur, în regim de împrumut.

Muzeul din Drents nu a dispus de vitrine antifurt pentru că acest lucru nu a fost menționat în contractul de împrumut. Sigur, putem să găsim aici o culpă morală pentru Drents Museum, dar din punct de vedere profesional și juridic, vulnerabilitățile sunt la noi.

Iată încă un motiv serios pentru care acest muzeu olandez, unul foarte interesant când vorbim de interactivitate și receptivitate, nu era recomandat ca alegere.”, spune Dragoș Neamu pentru Cultura la dubă.

Am cerut Muzeului Drents un punct de vedere cu privire la vitrinele folosite, însă instituția a comunicat că nu face față solicitărilor jurnaliștilor și nu mai poate răspunde pentru moment.

De asemenea, am solicitat MNIR să ne pună la dispoziție, dacă există, alte documente în care muzeul chiar să fi cerut în scris vitrinele speciale antifurt. Nu am primit un răspuns până la ora publicării articolului.

PAZA UMANĂ

Atât în conferința de presă, cât și în Parlament, Oberlander a susținut că a cerut în contract un punct de control activ 24/24h, 7/7 zile. Acest lucru se regăsește, într-adevăr, în contract.

„Vă asigur că în declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului figura existența unui post de control 24 din 24, prezența unor oameni acolo. Scrie în contract.

Ați verificat asta?

Nu am cum să verific de la 1700 de kilometri distanță”, a declarat directorul MNIR în conferință.

În realitate, Muzeul din Drents, a oferit pază umană doar în timpul zilei, potrivit declarațiilor directorului Tupan.

AUTORIZAREA EXPORTULUI CELOR 673 DE PIESE

În doar două zile de la producerea furtului, autoritățile române se întrec în acuzații și nimeni nu își asumă vreo responsabilitate.

Azi, Lucian Romașcanu, fost ministru PSD al Culturii și actual senator PSD, a acuzat-o pe Raluca Turcan că nu a respectat prevederea legală ca un export de bunuri culturale de patrimoniu să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern. Premierul Ciolacu a susținut, la rândul său, că exportul s-a făcut fără Hotărâre de Guvern.

“Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma.

Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR, aflat în subordinea Ministerului Culturii.”

În realitate, avizul Direcției Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii este aprobat chiar de către ministrul Culturii Raluca Turcan, pe 12 iunie 2024.

Documentația privind exportul a 673 de obiecte de patrimoniu arată superficialitatea cu care acest împrumut a fost tratat atât în Comisia Națională a Muzeelor, subordonată Ministerului Culturii, cât și în cadrul Direcției de Cultură, care a dat Certificatul de Export Temporar, sub semnătura directorului Dragoș Frăsineanu.

Comisia Națională a Muzeelor a propus, la solicitarea MNIR, exportul bunurilor. În cadrul aceleiași comisii s-a analizat și autorizat propunerea.

În niciunul dintre aceste documente care au circulat în Ministerul Culturii nu este prezentată o justificare pentru necesitatea organizării expoziției, valoarea detaliată a obiectelor împrumutate, atât din punct de vedere istoric cât și financiar, și nici nu sunt prezentate măsurile de securitate pe care le oferă muzeul gazdă – Drents, din Olanda.

MUZEUL DIN DRENTS ESTE RESPONSABIL ȘI DE ÎNTOARCEREA OBIECTELOR

În contractul încheiat între cele două muzee, furtul nu a fost considerat un caz de forță majoră. Dacă acest contract va rămâne valabil până la încheierea lui, Muzeul din Drents, care a dat dovadă de breșe majore de securitate, este responsabil și de organizarea și securizarea transportului obiectelor rămase înapoi la aeroportul din București.

MNIR devine responsabil doar de la preluarea lor la vama românească.

„Ceea ce am solicitat părții olandeze ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță. Nimeni nu s-a confruntat cu o asemenea situație. Vom învăța. Din păcate, este o învățătură pe pielea proprie. Dar instituțiile învață și din situațiile în care sunt puse.”, a concluzionat Ernest Oberlander azi, în Parlament.

În urma jafului din Olanda, România a pierdut unul dintre cele mai importante artefacte din Tezaurul Național, Coiful de la Coțofenești, și 3 brățări dacice regale.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Un lung șir de neconcordanțe privind securitatea capodoperelor de Tezaur împrumutate în Olanda appeared first on Cultura la dubă.

Câteva persoane mascate marchează zidul care urmează să fie demolat cu dinamită. Acestea au intrat apoi direct în sala de expoziții și au mers țintă către cele vitrinele în care se aflau cele mai importante piese ale expoziției Dacia.

Poliția olandeză a transmis că o mașina fost găsită incendiată la puțin timp după producerea jafului, care a avut loc în jurul orei 4 dimineață, între 24 și 25 ianuarie. Anchetatorii desfășoară o amplă investigație și a fost sesizat inclusiv INTERPOL.

Știrea inițială AICI:

The post VIDEO Primele imagini cu explozia de la muzeul din Olanda, în urma căreia au fost furate artefactele din Tezaurul României appeared first on Cultura la dubă.

Mesajul vine ca urmare a jafului de la Muzeul Drents din Olanda, în urma căruia au fost furate Cofiul de la Coțofenești și 3 brățări regale dacice de la Sarmizegetusa Regia.

În 1968, de la Brukenthal au fost furate 8 tablouri extrem de valoroase, dintre care doar 4 au fost recuperate în mandatul de președinte al lui Emil Constantinescu și cu ajutorul președintelui american Bill Clinton. În cele mai multe cazuri similare, artefactele nu se mai găsesc niciodată.

Iată mesajul directorului Muzeului Bruckenthal:

“Am fost solicitați să expunem și noi câteva piese în cadrul acestei expoziții și a expoziției Dacia, ultiuma frontieră a romanității. În urma discuțiilor avute cu colegii mei conservatori, restauratori și muzeografi am hotărât că piesele solicitate nu pot să participe la expoziții din cauza stării lor de conservare, fiind foarte fragile. Însă, am răspuns solicitării că dorim să participăm cu alte piese, însă propunerea noastră nu a primit niciun răspuns.

Acest jaf de artă, nu singurul din ultimii ani din Olanda sau din Germania, ar trebui să ne conștientizeze mai mult și pe noi, cei din România în ceea ce privește siguranța și protejarea patrimoniului cultural național.

Muzeul Național Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968 când au fost furate 8 tablouri din care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România!

În cadrul expoziției realizată despre acest eveniment, în anul 2022, am atras mai multe semnale de alarmă. Suntem a treia generație profesională de la momentul furtului; chiar dacă nici astăzi nu putem afirma că suntem detașați emoțional, raportarea noastră la trecutul instituției poate fi mai ușor așezată în tiparele memoriei reparative.

O parte din cercetarea pe care s-a bazat expoziția și catalogul acesteia s-a desfășurat în anii trecuți, în arhiva de fotografie. În 2022, cu prilejului unei inspecții în depozitul de pictură europeană am constat faptul că șasiul de pe care a fost tăiată pânza lucrării Moartea Cleopatrei de Anthony van Dyck era păstrat fiind împachetat așa cum fusese predat în urma anchetei închise în 1972!

Faptul că 50 de ani nimeni nu a dorit să deschidă pachetul arată o traumă perpetuată în conștiința angajaților muzeului. A fost momentul în care am realizat că a venit timpul să prezentăm propria noastră versiune asupra evenimentelor.

Astfel am hotărât să constituim o comisie asistată de un reprezentant al Poliției de Patrimoniu, iar după despachetare am hotărât că șasiul trebuie expus; de la acest element s-a dezvoltat conceptul proiectului expozițional Marele furt de la Brukenthal urmat și de documentarul realizat împreună cu HISTORY.

În mai multe rânduri am atras atenția decidenților politici că Muzeele sunt importante nu doar pentru serviciile culturale oferite publicului: expoziții, evenimente etc, cât mai ales patrimoniului cultural național deținut.

1. Și în cadrul întâlnirii avute cu Ministrul Culturii, Natalia Intotero, din această săptămână, am fost singurul manager care am ridicat problema pazei din instituțiile muzeale. Părerea mea, subliniată de ani buni a fost aceea că cei din Ministerul de Interne, cum ar fi Jandarmii, să asigure paza obiectivelor muzeale care dețin un patrimoniu cultural național valoros. Asta ar aduce atât economii cât și personal calificat!

2. Avem nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță. La Muzeul Național Brukenthal în ultimii 3 ani am acordat o atenție deosebită în ceea ce înseamnă schimbarea sistemelor vechi, amplasarea de noi camere, ș.a.

3. Avem nevoie de amenjarea depozitelor cu toate elementele necesare: aparte de dectare fum, persoane, spargeri etc. Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private și vorbim despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul național, istoria și mândria țării noastre!

Anul trecut Muzeul Național Brukenthal împreună cu reprezentanții ISU au desfășurat cea mai importantă acțiune de acest fel din istoria muzeului. Scenariul exercițiului a simulat un incendiu izbucnit într-o încăpere a muzeului, fiind necesară o intervenție rapidă și eficientă pentru a limita pagubele și a asigura siguranța personalului și vizitatorilor.

4. Avem nevoie să restaurăm într-un mod profesional clădirile în care avem expoziții și depozite. De asemenea Direcțiile Județene de Cultură, specialiștii și arhitecții trebuie să fie deschiși la minte, raționali și să înțeleagă că unele investiții în clădirile monument istoric, cum ar fi închideri centralizate, uși profesionale, sisteme, trebuie amplasate. Nu dărămâm și distrugem patrimoniul imobil, dar unele lucrări sunt necesare!

5. Instituțiile muzeale au nevoie de personal calificat care să continue munca de conservare, cercetare și restaurare a patrimoniului deținut. Investiția în cultură este o investiție pentru viitor!

6. Evenimentul din Olanda este unul tragic. Însă acest eveniment trebuie să ne responsabilizeze și să nu ne ducă spre altă extremă. Să fim puși în situația ca patrimoniul cultural să nu mai fie expus și să nu mai fie prezentat în alte locuri, în țară și străinătate. Trebuie să luăm toate măsurile necesare.

Avem nevoie de autostrăzi, de spitale, de școli dar avem nevoie și de investiții în Muzee!”

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

Citește și:

The post Apelul Muzeului Bruckenthal pentru sporirea securității în muzee: “Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private, ci despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ.” appeared first on Cultura la dubă.

Directorul muzeului Harry Tupan a numit ziua „una neagră”, „nu doar pentru noi, dar și pentru Muzeul Național de Istorie din București, proprietarul colecției”.

În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: Coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Expoziția reunea 673 de bunuri din metale prețioase românești, făcând parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România și era organizată cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la deschiderea primei expoziții de arheologie românească găzduită de un muzeu olandez.

Cultura la dubă a obținut lista cu cele mai importante exponate ale României prezente în Olanda:

• piese din tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare
• coiful de la Coțofenești
• diadema de la Bunești-Averești
• piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești
• brățările dacice din Sarmizegetusa Regia
• tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj.
• tezaure descoperite în ultimii ani în județele Suceava, Bacău și Brașov

Jaful a fost dat chiar cu o zi înainte de încheierea expoziției. El a fost posibil odată cu o explozie declanșată de atacatori în mod intenționat.

„Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul dimineții de 25 ianuarie Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României a fost afectat de o explozie.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României.

Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare.

Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne  al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.

Mecanismul de cooperare transfrontalieră, activat „Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România. Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului.

Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol”, se arată în comunicatul MAE.

Iată ce a transmis și Muzeul Național de Istorie a României:

“În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025 sediul Muzeului Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos, a fost ținta unui atac ce a vizat sustragerea unor artefacte aflate în expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”.

Din informațiile furnizate de conducerea Muzeului Drents și de autoritățile judiciare olandeze, este vorba despre o spargere a singurului zid exterior al clădirii, prin utilizarea unui exploziv puternic.

Prin spărtură au pătruns în sală mai multe persoane, care au sustras patru piese de patrimoniu: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV a. Chr.) și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I a. Chr.). T

Toate aceste bunuri culturale fac parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Din informațiile transmise de colegii olandezi, care au avut acces limitat în spațiul expoziției, celelalte piese expuse nu par să fi constituit obiectul jafului.

Toate piesele au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Țărilor de Jos, în conformitate cu legislația românească și practicile internaționale privitoare la organizarea expozițiilor. Atât spațiul, cât și vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate și aveau instalate sisteme de supraveghere, precum și sisteme de alarmă conectate cu poliția locala, care a putut astfel să intervină imediat.

Muzeul Național de Istorie a României se află în permanent contact cu Muzeul Drents, precum și cu autoritățile olandeze și române și depune toate eforturile pentru a sprijini ancheta aflată în desfășurare, pentru recuperarea urgentă a artefactelor.

Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver” este parte a unei serii de expoziții cu tematică arheologică, coordonate de către Muzeul Drents de mai bine de un deceniu. Prin acest tip de expoziții Muzeul Drents și-a propus să aducă în atenția publicului olandez obiecte care ilustreaza culturi si civilizatii antice mai putin cunoscute în spațiul occidental. În cadrul expoziției sunt expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României și a avut un număr de peste 77.000 de vizitatori.”

Știre în curs de actualizare

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post BREAKING NEWS: Piese din Tezaurul României au fost furate de la Muzeul Drents din Olanda. Vezi aici lista exponatelor României appeared first on Cultura la dubă.