Potrivit semnatarilor, “se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental (n.r. muzica difuzată la restaurante, magazine, mall-uri, etc) – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin.“

Ministerul Culturii, inițiatorul OUG-ului, susține că este vorba despre aplicarea unei directive europene care solicită ca titularii să își poată gestiona drepturile în mod individual. “Libertatea de decizie a titularilor în acest sens este deja prevăzută în Legea nr. 8/1996.”, spun protestatarii.

Mai exact, noile reglementări, care ar putea fi aprobate chiar azi, în ședința de guvern programată la ora 17.00, vor elimina obligația restaurantelor și a altor entități private care folosesc muzică în scop ambiental să semneze contracte colective cu organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor. În schimb, entitățile din horeca ar trebui să declare contracte directe cu titularii de drepturi, ceea ce, spun semnatarii scrisorii, ar fi imposibil de gestionat în realitate. Drept pentru care, această OUG le-ar dăuna, nu ar ajuta compozitorii și interpreții de muzică.

“Abrogarea gestiunii colective extinse și înlocuirea ei cu un mecanism bazat pe obligația utilizatorilor de a declara contracte directe cu titularii de drepturi creează un sistem ineficient și ușor de eludat, în care plata drepturilor devine opțională, în practică. Deși legea introduce o prezumție formală a aplicării licenței extinse în lipsa declarațiilor, mecanismul se bazează exclusiv pe buna-credință a utilizatorului și nu oferă niciun instrument real de control asupra muzicii efectiv difuzate. Un utilizator poate încheia unul sau două contracte individuale minimale, le poate declara pentru a evita aplicarea licenței colective extinse și, ulterior, poate difuza orice alt repertoriu, fără ca organizațiile de gestiune colectivă să aibă mijloace tehnice sau juridice pentru verificare.

• Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor.
• Natura utilizărilor în domeniul ambiental de muzică preluată din surse publice, precum radio, TV, internet și altele asemenea, plus muzica live, din concerte, și numărul mare de opere disponibile din aceste surse fac imposibilă ori prea costisitoare licențierea individuală a utilizării lor. 
• Licența extinsă trebuie să fie aplicabilă în toate cazurile în care o licență individuală nu poate acoperi toate operele și toți titularii vizați de utilizare.
• Directiva UE 2019/790 încurajează reprezentarea globală, prin acordarea licențelor colective cu efect extins sau prin prezumția de reprezentare (paragrafele 44, 45, 46 si art. 12 din Directivă). 
• Comisia Europeană nu a cerut României să elimine licența extinsă pentru ambiental, ci să identifice și să individualizeze domeniile de aplicare, pe baza criteriilor din Directivă. 
• Autorii, afiliați sau neafliliați, nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii prin hoteluri, restaurante, baruri, autocare etc.” – se arată în scrisoarea artiștilor.

De cealaltă parte, ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat pentru Agerpres că “nimeni nu are interesul să provoace pagube sau complicații. Pe scurt, fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri: a) direct sau prin impresar, mandatar etc.; b) prin intermediul OGC (organisme de gestiune colectivă); c) prin intermediul entităților de gestiune independentă; d) mixt – adică o parte a repertoriului este autorizat direct, iar altă parte, prin OGC sau EGI. Este o situație similară economiilor care nu sunt depuse în același cont, la aceeași bancă, ci în conturi diferite, la bănci diferite, în funcție de cele mai avantajoase condiții contractuale, maximizând, pe cât posibil, profitul și evitând riscurile.”

Scrisoarea și lista semnatarilor pot fi consultate integral AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot și mulți alți artiști semnează o scrisoare de protest față de OUG privind drepturile de autor appeared first on Cultura la dubă.

Între 13 și 22 iunie se desfășoară Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) în Cluj-Napoca, iar IQOS pregătește o nouă serie de experiențe pentru participanții la acest eveniment. Ediția din acest an a festivalului aduce 200 de filme din 50 de țări, iar tema este viitorul văzut prin ochii omului obișnuit, cu întrebări legate de tehnologie și inteligență artificială. Lansat în 2002, TIFF este recunoscut pentru selecția sa de filme independente, atât românești, cât și internaționale, dar și pentru capacitatea de a transforma orașul într-un spațiu de întâlnire între artiști, public și inițiative creative din diverse domenii.

IQOS este partener al festivalului TIFF pentru al optulea an consecutiv, ca parte a strategiei brandului de a susține comunitățile creative și conexiunile reale dintre oameni. IQOS nu este doar un susținător al festivalului, ci contribuie activ la conturarea unor experiențe relevante pentru publicul interesat de inovație, estetică și dialog cu lumea creativă. Cele mai importante momente ale IQOS în cadrul festivalului sunt: concertul unplugged al Irinei Rimes în seara de deschidere, activările speciale dedicate comunității IQOS pe parcursul festivalului și petrecerea de închidere a festivalului.

Irina Rimes – moment acustic la gala de deschidere TIFF

Seara de 13 iunie, care a marcat deschiderea oficială a festivalului, a adus pe scena din Piața Unirii un concert unplugged: cântăreața și compozitoarea Irina Rimes, alături de doi chitariști, Andrei Comaroni și Cristian Comaroni, a pregătit un moment acustic care a pus accent pe simplitate și conexiune directă cu audiența. Publicul prezent la gala de deschidere TIFF a avut ocazia să asculte piesa „Cât face un zâmbet” inspirată din colaborarea cu IQOS și Roman Tolici.  

Roman Tolici expus la Muzeul de Artă din Cluj

Lucrarea Night Song este componenta vizuală a colaborării dintre cei doi artiști, provocarea IQOS la care a răspuns Roman Tolici. În această lucrare, Roman Tolici a explorat muzica din perspectivă picturală, prezentând-o pe Irina Rimes în universul ei artistic.

„Provocarea lansată de IQOS m-a atras tocmai prin ieșirea din propriul limbaj vizual și explorarea unui registru influențat de muzică și atmosferă. Lucrarea a evoluat ca un experiment sinestezic, în care sunetul, culoarea și emoția s-au contaminat reciproc. Întâlnirea dintre muzică și arta vizuală a fost un teren fertil de dialog între instantaneitate și profunzime, Night Song născându-se ca o punte între impuls și contemplație, între sensibilitate și energie” a declarat Roman Tolici.

Lucrarea este expusă la Muzeul de Artă din Cluj până în 21 iunie, cu program de vizitare zilnic de la 10:00 la 18:00.

IQOS Closing Party la The Villa

În afara interacțiunilor directe de la Casa TIFF, membrii comunității IQOS sunt invitați să participe la activități dedicate lor în mai multe locații partenere din Cluj-Napoca, pe durata festivalului. În 21 iunie, IQOS marchează finalul festivalului TIFF 2025 cu petrecerea mult așteptată de la The Villa.

IQOS și cultura contemporană: un parteneriat pe termen lung

Participarea IQOS la TIFF face parte dintr-o viziune amplă de susținere a artei și a formelor noi de expresie. După proiecte precum instalația multisenzorială IQOS x Sensorium Piazza, prezentată la Milano Design Week și apoi la Romanian Design Week, colaborarea cu artiști, muzicieni și designeri se extinde natural în zona cinematografică și performativă a TIFF.

Material susținut de IQOS.

IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post IQOS îi aduce pe Irina Rimes și Roman Tolici la TIFF 2025. Muzica și arta vizuală, reunite într-o dublă colaborare (P) appeared first on Cultura la dubă.

De două săptămâni, Muzeul Național de Artă al României are un nou manager interimar, după ce fostul interimar, Liviu Constantinescu, a fost înlăturat de ministrul Culturii.

Timp de o lună și jumătate, Constantinescu nu a plătit 75 de angajați ai muzeului cu somajul tehnic care li se cuvenea, din bugetul muzeului. Fostul director încercase să obțină acei bani de pe platforma pe care statul a pus-o la dispoziție pentru privați, crezând că va primi alți bani decât cei pe care îi avea în buget pentru salarii.

Pe fondul acestei probleme, ministrul Bogdan Gheorghiu a numit-o la conducerea MNAR pe tânăra Cristina Verona, care lucra de jumătate de an în echipa de consilieri de la Ministerul Culturii.

Cristina Verona provine din familia marelui pictur Arthur Verona, are 32 de ani și a fost consilierul la Administrația Prezidențială în primul mandat al lui Klaus Iohannis, precum și manager interimar la Muzeul Național Cotroceni timp de un an.

Ajunsă la conducerea MNAR, aceasta a deblocat plata salariilor încă din primele zile. Spune, însă, că nu a apucat să vadă spațiul expozițional și că “o să vedem și cu Brâncuși”, atunci când vine vorba despre o posibilă reorganizare a spațiului în care sunt expuse operele marelui sculptor.

Are un mandat de 120 de zile, însă nu se știe cât timp va fi prelungit, dat fiind că postul de director este blocat în instanță, după ce fostul manager, Călin Stegerean, a dat în judecată Ministerul Culturii pentru înlăturarea sa în urma evaluării unei comisii numite de minister.

Am intervievat-o pe Cristina Verona în biroul său de la MNAR și am încercat să aflăm traseul său până la această importantă funcție, dar și ce își propune să realizeze la cel mai important muzeu de artă din România.

Spuneți-mi, vă rog, în primul rând, cum ați ajuns să dețineți funcția de manager interimar al MNAR?

A fost o responsabilitate grea, într-o situație grea, prin care muzeul a trecut. Din păcate, așa cum știți, Ministerul Culturii nu poate să organizeze un concurs, așa cum ar fi normal, prin Legea 189. A fost un astfel de concurs, în 2016, s-a desemnat un câștigător, s-a făcut o evaluare de final de an în 2017, acolo au fost ceva probleme, mă rog.

S-a decis cu acel manager că și-a încheiat activitatea aici. Acel manager a decis să se îndrepte în instanță, iar în acel moment ministerul nu a mai avut dreptul să facă un concurs. Legea îți interzice. Și într-o astfel de situație, când rămâi fără manager de pe o zi pe alta, legea îți spune să numești un interimar pe 120 de zile maxim.

Deci, din anul de grație 2017 până în prezent, s-a funcționat pe acest interimat, interimat, interimat. Nu cred că este un lucru nou, probabil știi și la alte muzee a fost la fel, într-o astfel de situație nu ai cum să faci concurs.

Aici este o situație specială, fiindcă postul e blocat de acea contestație în instanță. În alte situații, interimatele depășesc termenul legal și se prelungesc, practic, ilegal, fără să fie organizate concursuri publice.

Da, nu știu dacă ilegal, dar cu siguranță ce a fost de la caz la caz sigur a ținut în loc. Și aici, sunt sigură, în momentul în care Ministerul Culturii va avea o hotărâre în instanță, va organiza concurs.

Ok. Și cum vi s-a oferit această funcție?

Nu mi s-a oferit această funcție. (râde) A fost, într-adevăr, această problemă a salariilor, o știm, nu mai intrăm în ea. Dar să știți că nu a fost rea voință din partea nimănui.

Eu am cunoscut acum colegii și pe domnul director Constantinescu, pentru care am toată stima, știu că n-a fost un moment ușor nici pentru dumnealui, când a preluat acea funcție.

Revenind la prima întrebare, cum ați ajuns să ocupați funcția?

Da. Pe această problemă cu salariile am avut o discuție cu domnul ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu.

A venit din partea dumnealui inițiativa?

Da, da, da. Știind colaborările și experiența pe care am avut-o în alte instituții și cu un alt muzeu, la fel, același lucru, am știu că e o poveste grea, atunci nu eram convinși că o să deblocăm atât de repede salariile.

Deci, nu mi-a fost ușor când…Spui așa, te duci, iei Muzeul de Artă. Pentru oricine dintre noi, dacă am primi o astfel de sarcină, poate abia aștepți să te pui în scaun, dar când știi că e o problemă de salarii…și nu numai asta, sunt foarte multe. De-a lungul timpului s-au tot adunat și o să încercăm să ieșim la iveală cumva.

Am acceptat, mi-am luat această responsabilitate, sunt aici, Dumnezeu să ne ajute de acum încolo.

Ați mai colaborat cu domnul ministru și cu alte ocazii? Vă știați?

De la începutul anului am fost în echipa Ministerului Culturii.

Consilier?

Consilier la domnul secretar de stat Liviu Brătescu.

“Abia am venit, nici nu am apucat să mă duc pe spațiul expozițional. M-a interesat să cunosc colegii.”

Cristina Verona, manager interimar al MNAR

Printre alte sarcini pe care le-ați primit, pe lângă rezolvarea problemei cu salariile, ce se mai numără?

Bun, asta a fost punctuală și e bine că am rezolvat-o. În schimb, este important pentru Ministerul Culturii acest muzeu. Este…o numim noi așa, nava amiral a muzeelor din țară și trebuie să menținem nivelul în care a fost și până acum.

Cel mai important este calendarul cultural. Cumva anul 2020 este și un an aniversar pentru acest muzeu. Sunt 70 de ani de la deschiderea Galeriei de Artă Românească și vrem să vedem acele expoziții făcute. Ar fi o pierdere enormă, pe care nu mi-o doresc.

Cât voi fi aici, nu știu cât, Dumnezeu știe, vreau să fac tot ce pot să văd acele expoziții realizate. Sper să nu vină pandemia din nou.

“Numai cine n-a lucrat niciodată într-o instituție publică poate să spună că tot ce mi-am pus pe hârtie, voi și realiza. Din păcate, uneori hârtiuțele te acoperă și nici nu te mai vezi de ele.”

Cea mai importantă experiență pe care ați avut-o în domeniul muzeal e cea de la Muzeul Național Cotroceni. Cât timp ați ocupat funcția de manager interimar?

În 2015-2016. Muzeul Cotroceni ține de Administrația Prezidențială. Eu înainte am fost consilier la cancelaria președintelui.

Și ce planuri aveți pentru MNAR?

Contractul de interimat este pe 120 de zile. Atunci când știi că ai o asemenea responsabilitate, dar ai un termen atât de scurt, îți dorești să faci cât mai multe. Sigur că nu poți să le faci pe toate. Asta numai cine n-a lucrat niciodată într-o instituție publică poate să spună, că tot ce mi-am pus pe hârtie, voi și realiza. Din păcate, uneori hârtiuțele te acoperă și nici nu te mai vezi de ele.

Dar, prioritățile sunt priorități și pentru mine sunt expozițiile. Aici vreau să ne canalizăm. Și toate problemele din interior le vom rezolva. Nici nu am apucat să-mi cunosc toți colegii.

Ați preluat deja niște proiecte de expoziții sau le faceți de la zero, sunt ideile dumneavoastră?

Nu, din punctul ăsta de vedere, încă de la început, la discuția pe care am avut-o cu conducerea secțiilor de specialitate, am asigurat colegii că voi susține absolut toate proiectele pe care le au.

Și puteți să ne dați niște exemple, ce expoziții veți avea?

Sunt încă în lucru și totul ține de cum vom face rost de bănuți, dar sunt 5 expoziții importante, două de autor ar fi. Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la nașterea artistului Daniel Rosenthal, iar MNAR are un patrimoniu frumos pentru artist.

Sigur, mai sunt și prin țară și poate le avem pe toate.

Vorbind tot pe partea de autor, mai avem o expoziție de Piranesi, pe grafică. Repet, astea sunt acum. Eu, din ce am înțeles, au fost gândite de anul trecut. Poate că o parte din ele trebuia deja să înceapă.

A venit pandemia, acum s-a deschis muzeul, publicul poate să viziteze doar galeriile permanente. Și asta nu e ușor pentru noi, pentru că bănuții de acolo ne veneau.

Dar în bugetul MNAR există bani alocați pentru expoziții temporare?

Există în momentul în care ai venituri proprii. Bani din bilete, din drepturi de autor…

Dar nu există bani de la minister.

Acum, astăzi am fost la minister și am deschis și problema expozițiilor pe care le avem, care sunt sub semnul întrebării și sunt extrem de importante nu numai pentru noi, dar pentru publicul larg.

Patrimoniul acesta pe care îl avem, dacă nu îl valorificăm, e o pierdere pentru noi toți. Și încercăm să găsim susținere.

Dar ministerul are mulți copii, multe muzee și cumva fiecare trebuie să primească câte o hăinuță acum, în perioada asta. E greu, e greu.

“O să vedem și cu Brâncuși. E un proiect frumos, mare lucru că s-a făcut, așa cum s-a făcut. Până la urmă, e un câștig.”

Dar vă gândiți să faceți niște evenimente speciale, care să atragă public? Nu mă refer la încălcarea normelor de distanțare, ci cu respectarea lor.

Pot fi făcute, sigur că da. Noi luăm în calcul orice variantă. Dar expozițiile mari, astea sunt importante, pentru că pentru fiecare expoziție, colegii mei specialiști au gândite cataloage.

Acelea sunt mărturiile clare ale acestui patrimoniu, ale muncii fiecăruia, deci ăla ar fi un câștig.

Se vând aceste cataloage?

Se vând, sunt o sursă de venit. E adevărat că nu atât cât ne-am dori sau ar fi valoarea lor, dar ele rămân mărturii. Nici nu pot să-mi închipui că facem o expoziție și nu avem un catalog.

Aveți o mare comoară aici, la MNAR, Sala Brâncuși. Dar sunt unii specialiști care spun că amplasarea ei e cumva nefericită.

Sunt păreri și păreri. Abia am venit, nici nu am apucat să mă duc pe spațiul expozițional. M-a interesat să cunosc colegii, să vorbesc cu fiecare în parte pe calendar.

Sigur, spațiile le voi vedea…

Presupun că le știți deja.

Da, da, da. Dar atunci când îți propui să schimbi ceva, eu vreau să iau în considerare opinia tuturor. O să vedem și cu Brâncuși. E un proiect frumos, mare lucru că s-a făcut, așa cum s-a făcut. Până la urmă, e un câștig.

“Domne, o săptămână toată lumea vorbea despre Brâncuși. Deci scopul a fost atins.”

Ce veți face cu Cumințenia Pământului? Ministerul trebuia să plătească acea asigurare de 2000 de euro pe lună pentru ca ea să fie expusă.

E o problemă, da, da, da. Nu am situația acum, am rugat colegii să-mi facă dosărelul și să vreau să văd ce s-a întâmplat, trebuie văzut pe acte, nu putem să discutăm doar așa.

Cu asigurarea nu știu exact. Aștept să-mi vină dosarul și să mă uit pe el.

A fost acel moment controversat de Ziua Brâncuși, când ministrul Bogdan Gheorghiu a încercat să facă ceva diferit și a adus-o pe Irina Rimes pentru a atrage atenția asupra evenimentului. Care este punctul dumneavoastră de vedere vizavi de implicarea unor influenceri pentru promovarea muzeului?

Cred că nu este o idee rea, în niciun caz. Cred că tânăra generație poate fi un foarte bun vector de imagine, iar din punctul meu de vedere a fost un succes.

Domne, o săptămână toată lumea vorbea despre Brâncuși. Deci scopul a fost atins.

S-a vorbit mai mult despre Irina Rimes decât despre Brâncuși…

E foarte bine, valorile țării, Brâncuși, Irina Rimes, tot respectul, este o cântăreață, din punctul meu de vedere a fost o campanie de succes.

Spuneați că aveți niște priorități. Care ar fi acestea, pe lângă cele 5 expoziții?

Nu se poate face în 120 de zile, însă un mare proiect al MNAR este deschiderea secției Artă Orientală. Din ce am înțeles foarte pe scurt, s-a închis în 1980. De atunci, s-a încercat prin toate eforturile, vorbim despre etajul 3 al aripii centrale, unde acum nu poate fi accesat de vizitatori.

S-au obținut sponsorizări și asta înseamnă vitrine, dar imaginați-vă vitrine din acelea pe care le vedem la marile muzee ale lumii.

Proiectul mare a dus undeva la 2 milioane de euro, dacă îmi aduc eu bine aminte din discuții. Nici până în ziua de azi această secție nu este deschisă vizitatorilor.

Și este o mare pierdere. Pe de o parte, muzeul are în patrimoniu aceste piese. Noi stăm cu ele în subsol și nu le putem expune.

Asta ar fi un proiect extraordinar, la care toți colegii țin.

Și, realist vorbind, când ar fi putea fi redeschisă?

Asta ține de conducerea care face toate eforturile necesare care țin cumva și de susținerea statului român pentru că nu vorbim de o sumă mică.

E adevărat, proiectul a fost mare, dar undeva la vreo 250.000 de euro.

Și pentru asta ați avea nevoie de finanțare de la Ministerul Culturii?

Ministerul Culturii…e complicat să obții finanțare de la stat. Tot ce s-a făcut este prin sponsorizări de-a lungul timpului.

Este in dezbatere o nouă formă a Legii privind managementul instituțiilor publice de cultură. Dumneavoastră credeți că ar trebui limitate mandatele la 10 ani?

Personal nu cred asta. Și vă zic de ce. Pentru că atunci când tu ai rezultate, așa cum ți le-ai propus, așa cum au fost asumate, nu văd de ce ar fi oportună o astfel de limitare.

Fac cumva precizarea, poate că vă surprinde și ar trebui să susțin că sunt tânără și vreau eu să vin. Dar nu este așa. Faptul că ești tânăr, nu trebuie să ți se deschidă ușa. Trebuie mai întâi să vii cu ceva ce ai făcut, să demonstrezi și apoi să ceri.

Vă gândiți să candidați în momentul în care va fi deblocat postul și se va organiza concurs public?

Nu mă gândesc la asta acum. Eu, ceea ce îmi propun, pe asta mă axez. Am 120 de zile din momentul în care mi-a fost ordinul semnat.

Povestiți-ne puțin istoria dumneavoastră personală. Sunteți nepoata lui Arthur Verona?

E lungă istoria. Sunt stră-strănepoata. Arthur Verona a fost fratele bunicului tatălui meu. În familia Verona sunt 3 pictori. Arthur Verona, e adevărat, e cel de notorietate, dar și fratele lui, Nicolae Henri Verona a pictat pe miniaturi, însă a fost mai mult om politic.

La fel, fiul lui Nicolae Henri, Paul Verona este un pictor cunoscut și cumva tatăl meu a rupt tradiția și n-a dus partea de pictură mai departe, 30 de ani a condus Pavilionul Expozițional Romexpo.

Dar pe mine m-a atras pictura și am încercat să duc mai departe tradiția familiei mele.

Ce studii aveți?

Am terminat Limbi Străine la Universitatea București, Engleză-Spaniolă, cu un master pe cultură și limbajul organizațiilor internaționale tot pe engleză-spaniolă, am avut și 3 ani în care am studiat pictura la Școala de Artă a Municipiului București în paralel și, sigur, mai multe cursuri de specialitate în țară și străinătate.

Și ce v-ați dori să faceți pe termen lung în carieră? Spuneați că ați lucrat și în mediul privat.

Am lucrat și în companii private, este adevărat. Am avut oportunitatea, eram încă la facultate, am început în cadrul unui birou notarial și acolo mi-a prins foarte bine experiența pentru că am văzut ce înseamnă asta cu circuitul actelor în natură, dacă o numim așa, neacademic, dar este foarte important.

Și m-a ajutat, atunci când am intrat în instutiții publice, să fiu foarte ordonată.

Și, sigur, partea privată nu se compară cu partea de la stat.

În sens bun sau în sens rău?

În sens mediu.

Am și discutat cu colegii de la tehnic, țin foarte mult la protecția muncii. Eh, în companii, când lucrezi într-o clădire de sticlă nu vezi cabluri prin birou, politica siguranței în muncă este foarte importantă, nimeni nu își permite să facă cea mai mică abatere.

Vă întrebam ce vă doriți să faceți pe termen lung.

Eh, pe termen lung astăzi nu îmi fac…niciodată nu am fost de așa natură să îmi fac planuri pe termen lung pentru că niciodată nu știi ce se întâmplă, ce oportunități vin.

Sunt o persoană deschisă și cum vor veni lucrurile, Dumnezeu să ne ajute, să fim sănătoși, le vom realiza.

Fotografiile sunt realizate de Bogdan Iordache/PhotoCube.

The post Interviu cu Cristina Verona, strănepoata pictorului Arthur Verona, numită director interimar al Muzeului Național de Artă al României: “Nici nu am apucat să merg pe spațiul expozițional.” appeared first on Cultura la dubă.

Orice om care lucrează în PR sau marketing știe că unul dintre lucrurile esențiale pe care și le dorește un client este ca o campanie, un eveniment, un produs, etc să devină cunoscut publicului. De aceea, în întreaga lume, de câțiva ani încoace, companiile și agențiile de advertising au apelat la influenceri pentru a își promova produsele.

În SUA, un influencer cu o bază de peste 25 de milioane de followeri poate să primească și câteva sute de mii de euro pentru o postare.

Și România are influencerii ei, care primesc de la câteva sute la câteva mii de euro pentru o postare sau asocierea cu un brand.

Pentru o colaborare cu un brand, Irina Rimes primește probabil o sumă în euro cu cel puțin 4 zerouri. Dar pentru a promova ziua lui Brâncuși, ea a acceptat să se implice gratis.

Numele ei nu a fost primul la care Ministerul Culturii a încercat să ajungă. Actorul Marius Manole a mărturisit că și el a fost contactat, însă nu a avut timp să se implice, iar Irina Rimes ar fi fost singura dintre cei contactați, dispusă să facă promovare pro-bono.

Ideea de la care a plecat ministerul, să atragă tinerii către cultură și să apeleze la o persoană apropiată lor, nu este rea. Cu siguranță, cu toții ne-am săturat de aceleași evenimente plictisitoare, simpozioane la care participă profesori, academicieni și discută într-un limbaj de lemn care nu mai atrage pe nimeni.

De altfel, propunerea de a implica un tânăr într-o astfel de campanie vine, culmea, din partea criticului literar Alex Ștefănescu, în vârstă de 72 de ani!, numit recent consilier al ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Felul în care această idee a fost aplicată este, însă, principala cauză a declanșării scandalului care a urmat. Fără a exista un plan clar de colaborare între minister și Irina Rimes, fără a pregăti un discurs comun, fără a informa ambasadorul ales despre subiectul discuției, toate aceste lucruri au dus la un linșaj public la adresa unei persoane care, probabil, nu a avut decât intenții bune.

Declarațiile cântăreței despre Brâncuși au stârnit un val uriaș de critici și ironii într-o țară în care, să fim cinstiți, cultura e pe ultimul lor, dar ipocrizia este pe primul. De luat în calcul și faptul că Irina Rimes vine din Republica Moldova și a declarat ea însăși că găsește uneori dificultăți în a se exprima în limba română.

Iar bullyingul la care este supusă Irina Rimes în online nu arată nicidecum că cei care o numesc acum “domnișoara Pogarymes” ar fi mai presus de declarațiile pe care ei le critică. Bullyingul este mai grav decât orice declarație pe care aceasta a dat-o despre Brâncuși.

Și la fel de gravă este concluzia pe care ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a tras-o după acest scandal. Într-un comunicat transmis azi de minister, acesta a spus:

“Ceea ce ne-am propus s-a realizat. Toată lumea vorbește despre evenimentul Brâncuși. Vrem ca tinerii să devină interesați și atrași de cultură. Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale. Vrem să colaboram cu modelele tinerilor care se bucură de încrederea și simpatia lor.”

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii

Nu, domnule ministru. Nimeni nu vorbește despre evenimentul Brâncuși de la MNAR. Nimeni nu vorbește despre valoarea lui Brâncuși și de ce este el un artist uriaș. Toată lumea vorbește despre Irina Rimes. Și nu de bine. Acesta este efectul unei intenții bune, făcute pe genunchi, fără profesioniști implicați.

Iar pe domnul director interimar al MNAR, Liviu Constantinescu, presupunem că este domn, nu v-am auzit să îl criticați pentru bădărănia pe care a arătat-o în conferința de presă.

The post Contextul în care s-a născut colaborarea dintre Irina Rimes și Ministerul Culturii appeared first on Cultura la dubă.

După ce alegerea cântăreței Irina Rimes ca ambasador al Zilei Brâncuși a starnit un val de ironii și critici în mediul online, Ministerul Culturii a făcut azi următoarele precizări:

“Brâncuși este al nostru, al tuturor, și ne bucură faptul că, împreună cu Muzeul Național de Artă al României (MNAR), putem aduce oamenii, în special pe cei mai tineri, mai aproape de acest simbol național. Așa cum a menționat în conferința de presă de la MNAR, dar și cu alte ocazii, Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu, își manifestă dorința ca noi toți să fim mai deschiși către noile generații, să facem pași în a-i aduce mai aproape de cultură.

În acest sens, Irina Rimes a acceptat invitația Ministerului Culturii, voluntar, de a fi promotor al evenimentului. Cu această ocazie, îi adresăm mulțumiri pentru accept și ne dorim, ca pe viitor, evenimente de asemenea anvergură să beneficieze de o promovare adecvată și în rândul generațiilor tinere.

Ne dorim să fim mai deschiși, să atragem, fără prejudecăți, oamenii din toate categoriile de vârstă, sociale și profesionale. Vrem să schimbăm modul de a comunica cu tinerii, să folosim și alte canale de promovare a culturii, altele decât cele clasice.

Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, a declarat: “Dacă fiecare eveniment cultural s-ar promova doar în zona academică, pe canale nișate, s-ar adânci prăpastia între generații. Cultura nu trebuie să se adreseze doar unor nișe și nu trebuie consumată doar de elite. Am implicat în această promovare a zilei Brâncuși reprezentanți din medii diferite. Un exemplu este prezența la conferința de presă a scriitorului și criticului literar Alex Ștefănescu. Ceea ce ne-am propus s-a realizat. Toată lumea vorbește despre evenimentul Brancuși. Vrem ca tinerii să devină interesați și atrași de cultură. Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale. Vrem să colaboram cu modelele tinerilor care se bucură de încrederea și simpatia lor.”

Astăzi, mediul online este principalul canal de comunicare pentru tineri și trebuie să ne adaptăm prezentului. Rolul Irinei este de a invita tinerii să-l cunoască mai bine pe Brâncuși.

“Am acceptat invitația domnului ministru de a fi promotor al evenimentului pentru că îmi doresc ca tinerii cu care vorbesc, direct sau indirect, să înțeleagă cât de important este să ne cunoaștem cultura, să perpetuăm obiceiurile, să fim mai aproape de valorile culturale românești, să nu uitam de ele doar pentru că nu mai sunt cool și trendy”, a declarat Irina Rimes.

Vă așteptăm să-l cinstim cu toții pe părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuși, miercuri, 19 februarie, de ziua lui, la Muzeul Național de Artă al României. Așadar, aducem Lumea Brâncuși mai aproape de tine.” – se arată în comunicatul Ministerului Culturii.

The post Reacția Ministerului Culturii după povestea Irina Rimes – Brâncuși appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a susținut că a apelat la Irina Rimes pentru a aduce tinerii mai aproape de cultură, iar cântăreața i-a propus ministrului, chiar în timpul conferinței, să îi invite la discuții și pe cei de la 5 Gang, pentru a atrage un public și mai tânăr decât cel pe care îl are ea.

Întrebată cum se va implica, mai exact, Irina Rimes a spus: “Probabil o să postez despre asta. O să vorbesc cu oamenii de pe conturile mele printr-o postare.”

Cântăreața din Republica Moldova a povestit și ce știe ea despre Constantin Brâncuși.

“Eu sunt mai mainstream. De mică am știut de Coloana Infinitului și m-a fascinat.

Am fost la Târgu Jiu, am vizitat unele dintre lucrările domnului sculptor.”

Irina Rimes, cântăreață

“N-am avut mereu tangență foarte foarte mare cu cultura, cu cultura ne-contemporană pentru că am fost și eu copil, am crescut la țară. În momentul când am început să-l descopăr pe Brâncuși, m-au fascinat lucrările lui că nu reprezentau neapărat cum se numesc. Se numește Poarta Sărutului, dar parcă nu înțelegeam de ce se numește așa.”, a povestit Irina Rimes.

Despre Coloana Infinitului, aceasta a zis:

“Nu știam ce reprezintă, nu înțelegeam această abordare și când am văzut Coloana Infinitului pentru prima oară am avut impresia că mă întâlnesc cu ceva care nu era din lumea mea, dar parcă mereu a fost prezent în lumea mea.”

La rândul său directorul interimar al MNAR, Liviu Constantinescu, a spus:

“Domnișoara Rimes, bănuiesc că sunteți domnișoară, mulțumesc pentru prezență pentru că Muzeul Național de Artă al României, iată, este gazda unui eveniment pe care îl dorim important pentru memoria lui Brâncuși.”

Liviu Constantinescu, director interimar al MNAR

Declarațiile Irinei Rimes și alegerea făcută de Ministerul Culturii au stârnit un val de critici și ironii la adresa cântăreței și a ministerului.

Actorul Marius Manole a sărit în apărarea Irinei:

Ministerul Culturii va celebra Ziua Brâncuși la MNAR, cu o proiecție care a costat aproximativ 40.000 de euro. Iată programul complet:

“Muzeul Național de Artă al României (Palatul Regal) va găzdui un spectacol high-tech de proiecții în cadrul căruia publicul va putea viziona holograme ale sculptorului și ale lucrărilor sale consacrate.

Mai mult, Muzeul Național de Artă al României oferă acces gratuit vizitatorilor pe parcursul întregii zile de 19 februarie și organizarează trei tururi ghidate în sala Brâncuși din Galeria Națională.

Tot cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși 2020, la Târgu Jiu se va inaugura Muzeul Național Constantin Brâncuși. Muzeul Național Constantin Brâncuși își va deschide porțile în casa Barbu Gănescu, casă în care Constantin Brâncuși a locuit în perioada efectuării lucrărilor Ansamblului monumental Calea Eroilor, format din Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana infinitului. În cadrul evenimentului inaugural va fi vernisată o expoziție de fotografie alcătuită din 10 fotografii donate de către Centrul Pompidou Paris și alte 33 de fotografii document realizate la ridicarea Coloanei fără sfârșit.

„Am pus în aplicare ceea ce ne-am propus, așa cum spune Brâncuși <<lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face>>. Astfel, am reușit într-un timp foarte scurt să oferim publicului acces către ceea ce înseamnă o parte din viața și opera marelui artist, chiar în nou înființatul Muzeu Național Constantin Brâncuși”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii.

Menționăm că evenimentele organizate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși sunt realizate numai din sponsorizări.” – comunicatul Ministerului Culturii

The post Irina Rimes, aleasă ambasadorul Zilei Brâncuși de către Ministerul Culturii: “Am vizitat unele dintre lucrările domnului sculptor” appeared first on Cultura la dubă.