Camera Deputaților a adoptat ieri un proiect de lege care prevede o semnalizare unitară a monumentelor istorice și a monumentelor de for public precum fântâni, bănci, sculpturi sau plăcuțe comemorative amplasate pe clădiri unde au locuit sau lucrat personalități istorice.

Pe lângă aspectul unitar, legea prevede și introducerea unui cod QR pe fiecare plăcuță, astfel încât publicul să aibă acces pe telefonul mobil la informații despre imobilul respectiv sau despre personalitatea care a trăit acolo.

Plăcuțele vor putea fi montate inclusiv pe clădiri noi, construite în locul unor imobile cu însemnătate memorială.

Inițiativa i-a aparținut deputatului Ionuț Vulpescu în 2020 și a fost semnată de mai mulți parlamentari PSD. Ea a fost aprobată ieri de Camera Deputaților cu 277 de voturi pentru, 0 voturi contra și 9 abtineri, după ce pe 8 septembrie 2020 trecuse și de votul Senatului.

Contactat de Cultura la dubă, Ionuț Vulpescu a declarat că nu a estimat costurile care vor apărea odată cu aceste modificări, dar susține că “impactul bugetar va fi minim”.

Conform Ministerului Culturii, România are 30.147 de monumente istorice. Institutul Național al Patrimoniului se va ocupa de documentarea plăcuțelor și de realizarea noului design. INP are de puțin timp și o nouă conducere interimară, în persoana Oanei Zaharia, fostă șefă în Primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea.

În prezent, monumentele istorice din România au un simbol unic, însă formele, materialele și informațiile de pe plăcuțe diferă de la caz la caz. Unele cuprind informații, altele nu.

Iar plăcile comemorative sunt comandate, de obicei, de urmașii personalităților respective.

“Legea pe care am inițiat-o le va oferi tinerilor, așa-numiților nativi digitali, posibilitatea de a accesa istoria națională într-un mod pe care îl consideră firesc, combinând realul cu digitalul. Și poate astfel îi vom face să fie mai conștienți cu privire la moștenirea lor istorică și culturală”, a declarat deputatul Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii.

În Paris, unul dintre cele mai bogate orașe din lume din punct de vedere cultural, plăcile comemorative diferă, în funcție de arhitectura clădirii. Iată câteva exemple:

The post Monumentele de for public vor avea o plăcuță unică și un cod QR appeared first on Cultura la dubă.

Vestea dispariției sale a fost prilej de elogii venite din partea figurilor marcante ale PSD – Ion Iliescu sau Adrian Năstase, dar și din partea fostului ministru PSD al Culturii, Ionuț Vulpescu.

Acesta a scris într-o postare publică pe facebook că Oliviu Gherman a fost “un veritabil intelectual de stânga, care și-a asumat identitatea într-o Românie în care ostilitatea față de stânga este tot mai evidentă.” precum și “un model pentru cei care văd în politică un instrument de servire a binelui public.”

Puțini oameni știu, însă, că Oliviu Gherman se afla la conducerea Senatului României, pe când Ion Iliescu era plecat din țară, iar Regele Mihai încerca să revină la București, în 1994.

După vizită acceptată, dar condiționată, din 1992, în 1994 liderii PSD i-au interzis Regelui Mihai să intre în țară. Acesta a fost ținut pe pista Aeroportului Otopeni, alături de Regina Ana și forțat să se întoarcă.

Pașaportul său britanic nu a fost acceptat de autoritățile partidului aflat la putere – PDSR – deși orice cetățean britanic avea la vremea respectivă dreptul de a obține viza pe loc, în aeroport.

“Sunt aici pentru a oferi deschis, în mod public, ocazia autorităților să dea poporului român și mie însumi un răspuns clar la o întrebare decisivă: reconciliere sau nu? poporul român așteaptă acest răspuns astăzi. Numai el, poporul român ne va judecă pe toți.”

Regele Mihai I al României, 1994, Aeroportul Otopeni

Mai mult, liderii social-democrați de la București propuneau ca Regele Mihai să fie declarat persoana non-grata.

Oliviu Gherman declara atunci: ““Nu știu la cine va referiți. Eu știu că există un Mihai de Hohenzollern, nu știu să existe o Majestate a Sa Regele Mihai.”

Iar Ion Iliescu, întors ulterior de la Strasbourg, a declarat:

“Ce să caute vineri la ora 2?

Asta presupune un cadru normal. Este un cadru normal al relațiilor cu cetățeni străini sau cu cei care vor cetățenie, deci trebuie să depună o cerere pentru a obține viza și care să fie însoțită de motivația corespunzătoare și nu să facă trimitere la nu știu ce declarație de acum un an sau 2, ci să exprime în mod expres astăzi cadrul în care să vină, în acest context să ceară viza și guvernul să judece.”

Astfel, PDSR, în frunte cu Ion Iliescu și Oliviu Gherman nu îl recunoșteau pe Regele Mihai ca român.

2 ani mai târziu, sub conducerea lui Emil Constantinescu, Regelui Mihai i s-a acordat cetățenia română.

Ionuț Vulpescu

Ionuț Vulpescu a avut două mandate de ministru al Culturii, în guvernul Ponta, 2014-2015 și în guvernul Grindeanu, 2017. Din 2012 până în 2016 a fost deputat al României din partea PSD, iar din 2016 este senator și membru al Comisia pentru Cultură.

Nu este prima dată când acesta se arată admiratorul unor lideri politici controversați, declarând în mai multe rânduri că Ion Iliescu este un lider desăvârșit, de la care orice politician ar trebui să învețe.

“Ion Iliescu este, totuşi, politicianul din PSD cel mai apt să răspundă misiunilor unui şef de partid, până la urmă. Trec peste activitatea sa în stat, ca preşedinte al Republicii şi senator.

Experienţa politică se transmite. Am mai spus aceste lucruri: şi PSD, şi celelalte partide, suferă de pe urma unui soi de ruptură generaţională. Puţini mai sunt cei care vor să înveţe, să facă politică profesionist.

Politica nu este doar un instrument de a atinge nişte obiective personale. Servirea binelui public s-a pierdut pe drum, se pare. Şi se vede.” – Ionuț Vulpescu, Decembrie 2018

The post Un fost ministru al Culturii îl elogiază pe omul care l-a umilit pe Regele Mihai: “A fost un model” appeared first on Cultura la dubă.