Târgul va fi deschis zilnic între orele 10.00 și 20.00, iar accesul publicului va fi gratuit. Președintele de onoare al ediției va fi Sabina Fati, jurnalistă, scriitoare și analistă de politică externă. 180 de participanți s-au înscris anul acesta, printre care edituri de renume, agenții de difuzare de carte românească și străină, edituri universitare și instituții de învățământ superior, distribuitori de muzică și o gamă foarte bogată și variată de jocuri educative.

Peste 600 de evenimente editoriale se vor desfășura atât în cele șase spații amenajate în incintă, cât și la standurile participanților: lansări și prezentări de carte, proiecte editoriale, dezbateri, întâlniri cu scriitori și sesiuni de autografe; ca și la edițiile precedente, unul dintre spațiile de evenimente amenajate în incinta târgului, denumit „Ion Creangă”, va fi dedicat preponderent celor mai tineri vizitatori.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Târgul de Carte Gaudeamus începe azi la Romexpo. Accesul este gratuit appeared first on Cultura la dubă.

Ediția a 15-a a Festivalului Internațional de Poezie București, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Primăriei Capitalei și al Ministerului Culturii, va avea loc între 15 – 21 septembrie 2025 la București. Printre invitați se numără poetul american Denver Butson, poetul italian Luigi Colagreco, poeta Iria Fariñas din Spania, Ana Blandiana, Magda Cârneci, Dan Coman, Radu Vancu sau Teodor Dună.

În total, poeți din 30 de țări vor susține lecturi publice și vor participa la discuții. Accesul publicului este liber la majoritatea evenimentelor.

Denver Butson, originar din Brooklyn, New York, va fi prezent la deschiderea festivalului, pe 15 septembrie, de la ora 18.00, la Biblioteca Centrală Universitară. Este unul dintre cei mai apreciați poeți americani ai momentului, publicând până acum 4 volume de poezie. Acesta împletește deoseori poemele sale cu muzica și artele vizuale, prin colaborări cu diverși artiști.

Programul complet poate fi consultat AICI.

Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) este un proiect fondat în 2010 de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR). Festivalul reunește anual la București nume importante ale poeziei de astăzi de pe întreg mapamondul, într-o succesiune variată de evenimente, în cadrul cărora scrisul este sărbătorit ca artă, alături de tonalitățile muzicii, nuanțele și viziunile picturale sau bucuria unui spectacol teatral ori cinematografic.

FIPB a crescut exponențial de la un an la altul, devenind astăzi unul dintre cele mai importante festivaluri de gen din România și unul dintre cele mai urmărite din Europa Centrală și de Sud-Est.

Ajuns la cea de-a XV-a ediție în 2025, Festivalul Internațional de Poezie București face parte din acest amplu proiect de reinventare și „punere în scenă” a literaturii ca spectacol, ca experiență, ca expresie a vitalității. (www.mnlr.ro)

Festivalul Internațional de Poezie București este un proiect cultural organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii  Române, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Poetul american Denver Butson vine la Festivalul Internațional de Poezie București appeared first on Cultura la dubă.

Celebri artiști MIKA și James Bay vor concerta pentru prima dată la Timișoara. Pe scena din centrul orașului  vor mai urca Theo Rose și cunoscuta trupă Bajaga I Instruktori din Serbia.

„Continuăm rețeta de succes de anul trecut, când peste 80.000 de timișoreni și vizitatori au fost la evenimentele și concertele dedicate creativității, pasiunii și energiei orașului. Anul acesta, evenimentul platformă Celebrarea orașului, parte din moștenirea programului de Capitală Europeană a Culturii Timișoara 2023 și Ziua Timișoarei vor avea loc împreună în weekendul 1-3 august și pe lângă numele mari care vor urca pe scenă, vom găzdui zeci de evenimente care vor transforma orașul, prin cultură și spirit comunitar” – a declarat Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

Toate detaliile despre weekend-ul cu peste 120 de evenimente gratuite din Timișoara și ajutor pentru planificarea călătoriei pot fi găsite AICI.

Britanicul James Bay va urca pe scenă în această seară. Muzicianul e cunoscut pentru hit-uri precum „Hold Back the River” și  „Let It Go”.

MIKA în concert, sâmbătă, 2 august 2025

De la debutul său cu „Grace Kelly” în 2007 – o piesă care s-a vândut în peste 3 milioane de exemplare și a dominat topurile din șapte țări – până la albume iconice precum Life In Cartoon Motion (cu hit-ul Relax, Take It Easy), MIKA a reușit să creeze un univers muzical plin de culoare, dramă și sinceritate.

Povești pe aripile Bufnițelor – călătoria continuă!

Bufnițele aduc magia cărților în comunitate! La evenimentul „Ziua Timișoarei | Timișoara City Celebration”,  echipa Asociației Culturale  La Două Bufnițe vine cu 6 ateliere interactive pentru copii și adolescenți – de la scris creativ și mitologie, la povești fantasy, explorări literare, backstage-ul cărților și evenimente muzicale dedicate legendelor rock. Număr maxim participanți/atelier: 20 copii

1 august, ora 16:00 – Atelier creative writing: Cuvinte care zboară – atelier de scriere creativă, Formator: Alexandru Higyed (poet, librar)

1 august, ora 18:00 – Atelier mitologie pentru copii: „Eroi, Monștri și Zei – Descoperă puterea poveștilor antice!”, Formator: Gabi Muntean (filolog, librar)

2 august, ora 14:00 – Atelier realizat cărți: „Cum se face o carte? De la idee la librărie”, Formator: Oana Doboși (manager cultural)

2 august, ora 16:00 – Atelier muzică și povești: „Legendele Rock pentru copii – ascultă povestea, simți muzica!”, Formator: Raluca Selejan (manager cultural)

3 august, ora 16:00 – Atelier literație: „Lectură cu Superputeri – De la pagini la idei uimitoare”, Formator: Alexandru Higyed (poet, librar)

3 august, ora 18:00 – Atelier povești fantasy: „Vrăjitori, dragoni și comori ascunse – Atelier de imaginație fără limite”, Formator: Gabriela Muntean (filolog, librar)

„Luna august este una dintre cele mai bune perioade pentru a descoperi orașul. Temperaturile sunt plăcute, aici e cea mai întinsă zonă pietonală din România și sperăm că toată lumea va profita de ocazia de a vedea artiști de calitate live, fără bilete, dar și de a explora Timișoara” – a declarat Laura Boldovici, managerul Visit Timișoara.

Peste 50 de alte locații din oraș vor fi activate cu mai mult de 120 de spectacole live, tururi ghidate, proiecții, workshop-uri și concerte. Programul complet al tuturor evenimentelor de Ziua Timișoarei este disponibil la https://celebrare-timisoara.ro/ro/editii/2025/program, iar intrarea va fi gratuită la toate evenimentele.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Concerte James Bay, MIKA și alte 120 de evenimente gratuite weekendul acesta, de Ziua Timișoarei appeared first on Cultura la dubă.

Festivalul va fi deschis de „The Phoenician Scheme”, cel mai nou film semnat de Wes Anderson, prezentat recent în premieră mondială la Festivalul de la Cannes, unde a fost ovaționat de publicul prezent. „The Phoenician Scheme” este, potrivit presei internaționale, unul dintre cele mai ambițioase și rafinate proiecte, din ultimul deceniu, ale cineastului american, avându-i în roluri principale pe Benicio del Toro și pe Mia Threapleton, fiica actriței Kate Winslet, care oferă o interpretare remarcabilă. Din distribuție mai fac parte Tom Hanks, Scarlett Johansson, Michael Cera, Tilda Swinton, Bill Murray, Willem Dafoe.

Proiecțiile din București vor avea loc la Cinema Elvire Popesco și Cinema Muzeul Țăranului, iar programul include titluri premiate la marile festivaluri internaționale și filme ale unor regizori emblematici, proiectate în premieră în țara noastră.

În primul weekend de festival (6-8 iunie), în curtea Cinema Muzeul Țăranului va fi organizat un hub al AIFF, cu foodtruck-uri, spații de socializare și concerte live susținute de COMA și Mihail, precum și karaoke – toate cu intrare liberă.

Joi, 6 iunie, de la ora 21:30, va avea loc concertul trupei COMA, una dintre cele mai iubite formații de rock alternativ din România, cunoscută pentru piese precum „Cel mai frumos loc de pe pământ”, „Document” sau „Chip”.

Vineri, 7 iunie, de la ora 21:00, Mihail va susține un concert acustic special, într-o atmosferă intimă. Artist, compozitor și producător, Mihail este unul dintre puținii artiști români care au reușit să-și construiască o carieră internațională cu un stil muzical atipic, îmbinând influențe pop, funk, alternative și electronice.

Sâmbătă, 8 iunie, programul serii va fi dedicat karaoke în aer liber, o invitație la relaxare, improvizație și interacțiune, care va închide într-un ton festiv primul weekend al AIFF #9.

Această inițiativă face parte din demersul de a construi nu doar un festival de film, ci și un adevărat hub cultural și social – un loc unde iubitorii de cinema se pot întâlni, se pot bucura de artă și pot crea amintiri împreună.

De la Sundance la A24: surprizele din programul AIFF 2025

Sorry, Baby, scris și regizat de Eva Victor, este un film care explorează procesul de vindecare al unei profesoare universitare după o agresiune sexuală. Cu o distribuție remarcabilă, inclusiv Naomi Ackie și Lucas Hedges, filmul a avut premiera la Sundance 2025 și a fost recent prezentat în selecția Quinzaine des Cinéastes de la Cannes. În România filmul este distribuit de CAY Films, iar lansarea în cinematografe este programată pentru luna septembrie 2025.

Lurker, regizat de Alex Russell, este un thriller psihologic ce urmărește povestea unui angajat din retail care ajunge să se apropie periculos de mult de anturajul unei vedete pop în ascensiune. Filmul, cu accente tensionate și observații sociale fine, a avut premiera la Sundance 2025.

Dìdi, debutul regizoral al lui Sean Wang, este o dramă de maturizare care îl urmărește pe Chris Wang, un adolescent taiwanez-american de 13 ani, în vara anului 2008. Filmul a fost apreciat pentru portretizarea sinceră a adolescenței și a relației cu familia, câștigând Premiul Publicului și Premiul Special al Juriului pentru cea mai bună distribuție la Sundance 2024. La Independent Spirit Awards 2025, Dìdi a obținut recunoaștere importantă, câștigând premiul pentru Cel mai bun debut în regie.

Din portofoliul prestigiosului studio A24 vin în premieră la AIFF două dintre cele mai așteptate titluri ale anului:

Death of a Unicorn, o comedie neagră regizată de Alex Scharfman, îi are în rolurile principale pe Paul Rudd și Jenna Ortega. Un tată și fiica sa accidentează mortal un unicorn în drum spre un o vacanță de weekend, eveniment care atrage atenția miliardarului lor șef (Richard E. Grant), dornic să exploateze presupusele proprietăți miraculoase ale creaturii. Filmul combină satira corporatistă cu fantezia grotescă, într-un stil vizual inconfundabil.

Opus, scris și regizat de Julian Higgins, o aduce în prim-plan pe Ayo Edebiri în rolul unei tinere scriitoare invitate în izolata reședință a unei legende pop (John Malkovich), dispărută misterios cu trei decenii în urmă. Încercând să afle adevărul, protagonista se trezește prinsă într-un joc de oglinzi și manipulări, alimentat de fanii devotați ai starului și de mass-media oportunistă. Un thriller psihologic despre mituri, influență și cultul celebrității.

Pentru proiecțiile din București și de la Castelul Bran, biletele pot fi achiziționate de AICI. În Timișoara, biletele sunt disponibile pe site-ul Cinema Timiș și la casierie. În Iași, biletele se găsesc pe site-ul Cinema Ateneu și la casierie. Pentru celelalte orașe, biletele vor fi puse în vânzare în curând.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post “The Phoenician Scheme”, noul film al lui Wes Anderson, deschide American Independent Film Festival la București (6–12 iunie) appeared first on Cultura la dubă.

Evenimentul se numește Noaptea de Poezie și începe de la ora 18.00. Intrarea este liberă. 49 de poeți vor citi în cinci orașe diferite: Arad (sediul HUB mARTA, fostul cinema Dacia), Bistrița (Sinagoga), București (Muzeul Național al Literaturii Române și Humanitas Cișmigiu), Târgu Jiu (Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”) și Timișoara (Muzeul Apei) vor citi 49 de poete și poeți din generații și geografii literare diferite.

Coordonatorii programului sunt poeții Dan Mircea Cipariu, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Cosmin Perța, Robert Șerban, Gabriela Toma, Gelu Vlașin și Andrei Zbîrnea.

Formatul din acest an este unul diferit. Fiecare poet va citi un singur poem din propria creație și va alege câteva poezii ale unor autori care l-au inspirat.

Ziua Internațională a Poeziei a fost instituită de UNESCO începând din anul 1999.

Lecturi publice şi concert de jazz la Sinagoga din Bistrița

Vineri 21 martie, ora 19.00 – lecturi publice susținute de Nicolae Avram, Ana Ciobanu, Amalia Levey, Ioan Pintea și Noemi Sabo. Răzvan Țupa este invitatul special al proiectului de la Bistrița, organizat și moderat de Gelu Vlașin, care va citi câteva poeme din regretatul poet Radu Săplăcan. Intervențiile vizuale vor fi realizate de Maria Hondrari. Muzica va fi asigurată de formația de jazz TINGVALL TRIO – un suedez (Martin Tingvall), un cubanez (Omar Rodrigo Calvo) și un german (Jürgen Spiegel).

NOAPTEA DE POEZIE la Muzeul Apei din Timișoara

Vineri, 21 martie 2025, ora 18.00, la Muzeul Apei din Timișoara (Calea Urseni, nr. 26), scriitorul Robert Șerban vă așteaptă la muzeu pentru o seară de poezie și muzică. Vor avea lecturi publice poeții Adrian Bodnaru, Tudor Crețu, Andra Mateucă și Alexandru Potcoavă, iar muzicianul Ionuț Dorobanțu va susține un recital de chitară.

Maratonul PEN România la Humanitas Cișmigiu

PEN România sărbătorește Ziua Internațională a Poeziei cu un maraton pe 21 martie 2025, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, începând cu ora 19.00. Membrilor PEN Clubului li se vor alătura voci tinere de pe scena actuală românească. Vor citi din creațiile proprii următorii poeți și poete: Victoria Milescu, Angela Baciu, Simona-Grazia Dima, Claudia Voiculescu, Florin Balotescu, Angela Furtună, Roberta Popescu, Iustin Butnariuc. Ana Pasanciuc, Alexandru-Codruț Ivașcu, Alina Dumitrescu și Maria Ciurea. Gazda serii este scriitorul Andrei Zbîrnea. Maratonul de Poezie PEN România este parte a manifestării intitulate NOAPTEA DE POEZIE 2025.

NOAPTEA DE POEZIE la HUB Cultural mARTA

În sediul provizoriu al HUB Cultural mARTA – Arad (fostul cinematograf Dacia), vineri, 21 martie 2025, de la ora 19.00, NOAPTEA DE POEZIE propune recitalurile poeților Viviana Andrieș, Lucia Cuciureanu, Violeta Pintea, Denisa Roman, Ioan Matiuț și Andrei Mocuța. Invitat special: Romulus Bucur.

Recital muzical: Bogdan Baltă, Efraim Iakab – pian / Profesor coordonator: Loredana Cicirean (Colegiul Național de Artă „Sabin Drăgoi”)și Monica Mihaela Cojocaru – chitară.

Gazda evenimentului arădean este managerul și poetul Ovidiu Balint. Art director: Cristian Luchian

NOAPTEA DE POEZIE la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu

Vineri, 21 martie 2025, ora 18.00, la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, poetul și amfitrionul Andrei Novac vă așteaptă la un spectacol poetic și rock, având invitați doi muzicieni ce reprezintă două trupe emblematice: Iris – Costi Sandu și Krypton – Eugen Mihăescu. Vor susține lecturi publice: Ioana Crăciunescu, Sorina Rîndașu, Șerban Axinte, Ion Popescu Brădiceni, Bogdan Ghiu, Dan Mircea Cipariu, George Drăghescu, Alex Gregora, Dan Ionescu, Spiridon Popescu și Mihók Tamás.

sursa: MNLR

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Ana Blandiana, Matei Vișniec, Radu Vancu și Teodor Dună recită vineri seara la Noaptea Poeziei de la MNLR appeared first on Cultura la dubă.

Pe o stradă lăturalnică din apropierea liceului Șincai, într-o hală veche, rătăcită în dezvoltarea haotică a orașului, câțiva artiști dăruiesc comunităților mai puțin norocoase acces la o lume culturală curajoasă, deschizătoare de orizonturi.

De mii de seri încoace, tineri din diverse straturi sociale au aflat aici, unii pentru prima dată, ce înseamnă teatrul, actoria, dar și de ce se simt uneori singuri, neînțeleși de societate ori de propria familie.

În același timp, actori deja consacrați au avut șansa unui contact onest cu realitatea, care le-a permis să dea viață unor personaje autentice, reprezentative pentru lumea în care trăim.

Centrul de Teatru Educațional Replika împlinește azi 10 ani de existență, iar în spatele lui stă, ca în cazul tuturor spațiilor culturale independente, o veșnică luptă pentru supraviețuire.

***

Replika, unul dintre cele mai relevante spații teatrale independente din România, a luat naștere de nevoie.

În 2015, în București nu exista vreun teatru care să abordeze subiecte actuale din societate în spectacole și ateliere dedicate adolescenților și preadolescenților. De asemenea, artiștii care voiau să pună bazele unor proiecte independente, duceau lipsă de spații.

Patru profesioniști din domeniu, aduși laolaltă de dorința de a crea produse culturale cu însemnătate, s-au înhămat la nebunia de a amenaja de la zero o hală dezafectată și au transformat-o într-un centru de teatru educațional.  

Viorel Cojanu, actor, Mihaela Rădescu, actriță, Mihaela Michailov, dramaturgă, și Radu Apostol, regizor, au închiriat hala din Strada Lânăriei și au fondat Asociația Culturală Replika. Pe atunci puseseră bazele unui spectacol cu și pentru copii și adolescenți, Famila Offline, o poveste despre părinții plecați în străinătate și copiii rămași acasă.

Aveau nevoie de un spațiu în care să joace pe termen lung, precum și de fonduri pentru a susține un turneu în țară. Viorel Cojanu a reușit să acceseze un grant prin fondurile norvegiene, care le-a permis să funcționeze aproximativ 2 ani.

“Când Viorel ne-a adus aici să vedem spațiul, eu am fost cel mai dezamăgit. Nu avea nimic, părea că te obligă să ai dispoziția frontală a publicului, am fi vrut să facem un open space, dar ideea ne-a fost imediat tăiată de Viorel, fiindcă nu aveam bani. El și Mihaela Rădescu căutaseră mai multe spații.

Nu aveam niciun fel de experiență în gestionarea și amenajarea unui spațiu, în afară de mizeria din propriile noastre case. (râde) Am învățat făcând.”, povestește acum regizorul Radu Apostol, unul dintre membrii fondatori.

Ca să le ajungă banii pentru chirie cât mai mult timp, au renunțat cu toții la drepturile financiare care le-ar fi revenit și le-au investit în hală. De amenajare s-a ocupat scenografa Gabi Albu. Nucleul central Replika e format din Viorel Cojanu, Mihaela Michailov, Mihaela Rădescu, Radu Apostol, Gabi Albu, Elena Găgeanu, iar pentru un timp echipa Replika a însemnat și Katia Pascariu, Silvana Negruțiu, iar ulterior Denisa Neațu, Anna Aroș, Tania Drăghici, Larisa Popa. Pe parcurs li s-au alăturat și alți colegi de breaslă care aveau nevoie de scenă, iar aceștia au contribuit și ei la chirie.

Diferite ajutoare au venit și de la două teatre de stat, care au casat obiecte vechi și le-au donat lor.  

“Am primit un dimmer pentru lumini de la Teatrul Ioan Slavici din Arad, o stație de sunet și două boxe, care funcționează și acum, de la Teatrul Mic.

De asemenea, covorul de scenă a venit de la spațiul MAD (Multi Art Dans), creat de Vava Ștefănescu și Mihai Mihalcea.”

Ce înseamnă, totuși, teatru educațional? În 2018, când activitatea de la Replika era deja consolidată, în paralel, singurul teatru bucureștean dedicat, teoretic, adolescenților, Teatrul Excelsior, monta spectacolul Vlaicu Vodă, în Piața Constituției, cea mai costisitoare producție teatrală din istoria noastră – peste jumătate de million de euro.

La Replika, în schimb, spectacole cu bugete de doar câteva mii de lei atingeau teme sensibile precum familia tradițională, violența domestică, migrația la muncă în străinătate, educația sexuală sau maternitatea juvenilă.

“Și implică lucrul cu neprofesioniști, cu oameni din afara bulei noastre. Așa am început și am continuat, organizând și ateliere de lucru, care să nu aibă neapărat ca miză un produs cultural. Am folosit metode din arta actorului pentru a-i încuraja pe copii sau adolescenți să își descopere capacitatea de a gândi, de a gestiona o situație.” – Radu Apostol

“E și o formă de educare a artiștilor și a comunităților cu care se întâlnesc, e o educație simultană. Tu, ca artist, când lucrezi în teatru educațional, nu pleci de la ideea că tu deții toate cunoștințele, din contră, cunoașterea e partajată.

Spectacolul se contruiește prin armonizarea acestui tip de cunoaștere, tocmai în vederea unei educații reciproce pe subiecte problematice ale societății.

Important, în acest sens, este și procesul de documentare. Toate spectacolele au în spate luni de documentare, în care facem multe interviuri, pornim de la niște stereotipuri și vedem cum ajungem la lucrurile mai complexe.”

“Artiștii găsesc aici un laborator în care presiunea asta a imediatului, a succesului, nu e atât de mare. Sigur, poți să dai rateuri, dar poți să te duci și într-o zonă mult mai sensibilă.” – Radu Apostol

Dincolo de subiectele puternice abordate, Replika s-a remarcat printr-o abordare unică în ceea ce privește accesul la teatru: gratuitatea. Intrarea la spectacolele de la Centrul de Teatru Educațional Replika a fost întotdeauna liberă, în baza unei rezervări.

“Era foarte important să nu condiționăm participarea de puterea financiară. În acel moment, statisticile arătau că doar 5% din populația activă a României a participat la un spectacol de teatru sau la un concert, iar unul dintre motive este cel financiar.

O familie cu 2-3 copii nu își permite să dea banii pe bilete la teatru, transport până acolo, o pizza și mai știu eu ce.” – Radu Apostol

Proiectele și supraviețuirea Centrului Replika au fost posibile prin accesarea de fonduri anuale puse la dispoziție de AFCN sau Primăria Capitalei, ori granturi internaționale. Dar nu există linii de finanțare dedicate întreținerii unui spațiu cultural, așa că bugetele pentru un spectacol se fragmentează pentru a acoperi și nevoile de bază – plata utilităților, achiziția de consumabile.

În cei 10 ani de existență a apărut, inevitabil, și ideea renunțării. “Noroc că am clacat pe rând”, glumește acum Radu.

“Da, sunt momente când îți vine să renunți fiindcă e foarte greu, de fapt. Cel mai rău e că nu ai predictibilitate, suntem dependenți de granturi. Dacă luăm finanțări, mergem mai departe, dacă nu, devine foarte problematic. Suntem mereu într-o stare de nesiguranță și, oricât de vizionar ai fi, nesiguranța financiară te deconstruiește mult.

Plus că noi facem tot aici, de la spălat toalete, spălat scenă, scris proiecte, făcut deconturi, implementat proiecte. Sunt enorm de multe straturi în care suntem implicați și uneori epuizarea e maximă, ceea ce nu e ok. Nu așa ar trebui să fie așa.”

Primăria Sectorului 4, în raza căreia se află adresa teatrului, i-a invitat de două ori la discuții, în vederea găsirii unei forme de sprijin, dar totul a fost în zadar.  

Mihaela Michailov: “A fost o primă discuție în primii ani și încă una acum vreo doi ani. Ei spun da, am înțeles, spun că ei au deja un centru cultural în sector – Nicolae Bălcescu, dar unde nu se întâmplă mai nimic. Și discuțiile se opresc.”

Radu Apostol: “Poate că primăria ar fi trebuit să își dea seama de serviciile publice pe care noi le aducem, faptul că oferim gratuitate, iar oferta noastră de spectacole a apărut pentru a acoperi, de la bun început, o zonă care nu era acoperită de nicio instituție de stat, pentru preadolescenți și adolescenți.

Sala e mai tot timpul arhiplină, ceea ce ne bucură și ne arată că există un interes real și nu e doar un moft.

Dacă ne-ar putea lua de pe umeri plata chiriei și a utilităților, ar fi extraordinar. Dacă ar exista finanțări pentru anumite demersuri și nu ar mai trebui să ne ocupăm noi de hârțogăraie și de toate, sigur că ne-ar ajuta, ne-ar degreva.”

Mihaela Michailov: “Noi nu avem astfel de orgolii, sigur am vrea să fim ajutați de primărie. Avem alte tipuri de lucruri la care ținem, de exemplu nu am colabora cu o firmă de alcool, avem în vedere că suntem centru educațional.

Am filtra alte tipuri de colaborări, dar unei instituții de stat, care chiar ar trebui să susțină educația și cultura, nu am spune nu.”

De-a lungul anilor, la Replika au activat atât artiști cunoscuți, cât și debutanți. Eugen Jebeleanu, actor și regizor multipremiat la nivel național și internațional, a montat aici cel mai personal și intim spectacol al său – Prețul aurului.

Radu Jude, un spectator obișnuit al spectacolelor de la Replika, a remarcat-o aici pe Katia Pascariu, cea care avea să primească mai târziu rolul principal din Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, câștigătorul Ursului de Aur la Berlinale. După succesul internațional al filmului, Katia a fost inclusă pe lista New York Times a celor mai buni actori din 2021, alături de Joaquin Phoenix, Benedict Cumberbatch și Kristen Stewart. Actrița a continuat să vină în fața spectatorilor de la Replika, unde interpretează rolul unei vânzătoare la supermarket, în Lucrător universal, sau cel al unei mame singure, în Toată liniștea din lume.

Katia privește acum cu emoție cei 10 ani petrecuți la Replika și rămâne una dintre figurile marcante ale teatrului dedicat comunităților vulnerabile.

“10 ani par mult mai mulți și mult mai puțini, în același timp. Despre Replika nu știu cum să vorbesc fără să folosesc cuvinte mari, dar binemeritate, cum ar fi sacrificiu, devotament, misiune, altruism, rezistență, sau fără să pic în patetism și să vorbesc de multă pasiune, respect și răbdare, despre generozitate.

Dar e chiar mai mult. Replika e locul care trebuia să existe. În ciuda tuturor realităților care nu ar fi permis existența lui, acest loc există de 10 ani. Asta e, din păcate și din fericire, o minune făcută de niște oameni. Artiști. La Replika am învățat, de fapt, cum să fiu în teatru. Și le mulțumesc.” – Katia Pascariu, actriță

Alexandru Potocean este și el unul dintre actorii reprezentativi ai spectacolelor de la Replika. Alături de regizorul David Shwartz a creat numeroase proiecte de teatru politic și social, s-a implicat în procesul de documentare, realizând interviuri cu oameni de rând, pe care i-a portretizat apoi pe scenă.

Deși este un actor deja matur, angajat la Teatrul Național București, continuă să activeze la Replika, atât cât timpul îi permite, hrănind astfel nevoia sa de a aborda, ca artist, subiectele dureroase din societate.

“Ce pot spune eu după un deceniu de activitate Replika? Parcă ieri se deschidea spațiul. Parcă acum 10 ani au fost ieri.

Nu pot decât să admir perseverența și încăpățânarea de a rezista un deceniu într-o lume culturală parcă mereu amenințată să devină…ieri. Dar, așa cum spunea un mare om de cultură, cred: a rezista oricât în domeniul ăsta înseamnă a nu renunța niciodată! La mulți ani, Replika! Bravo!” – Alexandru Potocean, actor

Replika înseamnă și o continuă regenerare a echipelor artiștice care vin în fața publicului. Cel mai recent spectacol, care se joacă de fiecare dată cu sala plină, Ochii mamei, după romanul Tatianei Țîbuleac – Vara în care mama a avut ochii verzi, este creat de artiști extrem de tineri, sub 26 de ani: regizoarea Tania Drăghici și actorul Vlad Ionuț Popescu.

De asemenea, Replika înseamnă numeroase proiecte educaționale duse în întreaga țară, unele în medii care nu niciun fel de acces la cultură. În martie, după un amplu proces de cercetare și documentare realizat la Centrul de Detenție pentru Minori de la Craiova, va avea loc premiera Acest loc blestemat, un spectacol care vorbește despre dramele tinerilor deținuți. Și, dacă va primi finanțare, va fi arătat în licee și centre de detenție din țară.

Foarte atenți la tot ce îi înconjoară, artiștii de la Replika au creat inclusiv un spectacol inspirat de istoria halei în care activează – Pe ce stăm, regia Radu Apostol.

Radu, este, de fapt și cel mai pasionat membru al echipei atunci când vine vorba despre istoria locului. După ce a cercetat numeroase documente din arhive, a descoperit povești fascinante:

“Istoria acestui loc datează din 1890. Atunci nu exista aici Strada Lânăriei, ci un afluent al Dâmboviței, în care femeile spălau lâna și o uscau în copacii de pe mal, iar primarul capitalei, la 1895, a făcut un proiect prin care a asanat mlaștina unde în 1905 s-a făcut făcut Parcul Carol și a deviat cursul acestui afluent pe sub stradă.

De aceea stada, în arhive, se găsește canalizată, dar pentru că în mentalul colectiv era zona lânăriei, i-au zis Strada Lânăriei. Și acum, în continuare, apa asta curge pe sub stradă.”

La 1903, clădirea găzduia prima fabrică de pălării italo-română, intitulată Antonio Fosatti și fiii. La fabrică, femeile foloseau lâna din zonă și o transformau în fetru, cu care lucrau apoi pălăriile. Pe Strada Lânăriei apare în arhive și primul tramvai tras de cai.

Tot aici au mai existat Fabrica de conserve și ciocolată a lui Ștefănescu Grivița și, mai recent, o fabrică de baloane.

“Când am luat acest spațiu, ne-am permis chiria fiindcă proprietarul ne-a zis că există o problemă cu acoperișul, că sunt găuri. Am zis, eh, ce mare dramă, dacă plouă. Până când am prins aici două ploi urâte și am zis că trebuie să facem ceva cu acoperișul. Am reușit, printr-o inițiativă, să strângem 7.700 de dolari pe site-ul Indiegogo, ne-a ajutat și Ada Milea, care a cântat aici, mai mulți artiști au făcut clipuri.

Cu acoperișul am rezolvat, dar am rămas cu inundațiile.

Când plouă, apa de dedesubt își cere drepturile și am prins aici două-trei inundații mari. Ultima a fost anul trecut, prin iunie, când noi eram plecați la Leipzig. A trebuit să scoatem totul, să curățăm, să punem la ucat, să renovăm, a fost horror.

Odată era atât de multă apă în interior încât pe Mihaela am scos-o pe geam.”

Pe fațada clădirii e desenată acum, pe scurt, istoria locului. Pe Radu îl puteți întâlni, deseori, la finalul spectacolelor, strângând resturi lăsate de spectatori sau curățând scena, alături de Victor Cojanu.

Iar la intrare puteți fi întâmpinați de unul dintre voluntari, care contribuie la organizarea fiecărei reprezentații – verifică listele de rezervări și se asigură că fiecare scaun din sală este ocupat de un doritor. 64 de oameni încap în așezarea clasică, frontală, la un spectacol, dar uneori se mai așază și pe pernuțe, astfel că se pot aduna până la 80 de spectatori într-o seară.

Printre cei care și-au dedicat ani de zile voluntariatului la Replika se numără și Anna Aroș, acum responsabilă cu comunicarea și masterandă la Teatru Comunitar și Terapeutic, în cadrul UNATC „I.L. Caragiale”.

“Sunt la Replika încă din clasa a XI-a, de când aveam 17 ani. Replika este locul în care am descoperit atât de multe calități frumoase la mine, cât și la cei din jur, și de fiecare dată revin cu aceeași energie. Ce m-a fascinant și încă mă fascinează este să privesc reacțiile publicului la spectacole. Atunci înțeleg că toată munca depusă înainte și după spectacol, adesea invizibilă, capătă și mai multă valoare.

Mă bucur că, după șapte ani, fac în continuare parte din echipa Replika și că pot contribui direct la schimbarea pe care o doresc.”, spune Anna.

În 10 ani, teatrul românesc a fost marcat de diferite schimbări. Unele spații independente din țară s-au închis, mari instituții publice au fost eliberate de sub monopolul unor directori aproape veșnici în funcție, însă în schimbul lor s-a instaurat moda ilegală și incorectă a interimatului.

Teatrul Național București, Teatrul Bulandra, Teatrul Odeon, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie, Teatrul Excelsior sunt doar câteva dintre instituțiile de spectacol ocupate de manageri numiți politic, nu ca urmare a câștigării unui concurs deschis tuturor profesioniștilor din breaslă.

În același timp, a luat naștere un fenomen inedit al epuizării biletelor la teatru online, în doar câteva minute de la punerea lor în vânzare.

Radu Apostol: “Teatrul s-a schimbat enorm. Poți să vezi producții despre problemele prezentului, oamenii nu mai strâmbă din nas când aud nu știu ce vulgarități pe sfânta scândură.”

Mihaela Michailov: “Teatrul e foarte centralizat. Ai cam același tip de public, care le cam vede pe toate. Nu ai dezvoltat o rețea de teatru de cartier, există doar un teatru de cartier în București – Teatrul Masca.

E cumva foarte mult direcționat spre un public activ, dar în realitate noi nu putem spune că avem un public bucureștean consumator de teatru, fiindcă nu avem. E același public care merge la toate și vede aceleași 20 de spectacole de la teatrele din centru.

Da, când se pun în vânzare biletele, dispar, dar hai să vedem realitatea, că nu e ca și cum oamenii de la periferie au acces la teatru.

În plus, unele bilete devin din ce în ce mai scumpe, prețul e prohibitiv de-a dreptul, dacă un bilet e 80 de lei, să iei două, înseamnă 160, o sumă imensă pentru cum trăiesc, de fapt, românii.

Sunt niște schimbări în teatru, în sensul în care sunt teatre care au reușit să își structureze mai bine un tip de interes, mai multe texte contemporane, mai multe spectacole care abordează realități problematice. În același timp, totuși, nu există o zonă de cercetare mai amplă. Mie îmi lipsesc spectacolele riscante, în continuare nu cred că sunt teatre care acceptă să vorbești despre orice subiect și orice temă. Sunt niște limite. De exemplu, sunt convinsă că dacă te duci cu o temă care abordează sistemul bancar din România sau afacerile imobiliare, nu știu câți directori de la teatre de stat vor spune da, hai să-l facem.

În ceea ce privește raportul de forțe, sigur că e mai bine să ai niște interimari decât să organizezi concursuri și să ai niște oameni cu niște direcții pe care trebuie să și le asume.

Lumea se complace și așteaptă ca la un moment dat să se deschidă aceste concursuri. Pe scurt, nu este ok ce se întâmplă.”

Radu Apostol: „Asta reflectă și disprețul sau dezinteresul complet pe care politicienii îl au. Ei văd oportunitatea doar când e ocazia să mai spele niște bani sau să dea bine: Ziua Culturii, Ziua Limbii, etc.”

În 10 ani de existență, Replika înseamnă 30 de spectacole, 18 proiecte educaționale și peste 36.000 de spectatori. Centrul a primit în 2016 Premiul pentru incluziune socială și dialog interculturalla Gala Premiilor AFCN și în 2018 Premiul Consiliului Britanic pentru activitatea de promovare și susținere a incluziunii sociale și încurajarea implicării civice la Gala Premiilor UNITER.

“Credem că arta comunitară poate înnobila societatea, fiecare om se naște un artist, fiecare om este un pedagog în continuă formare.” – echipa Replika.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post 10 ani de iubire pentru teatru, dar mai ales pentru oameni. Povestea Centrului de Teatru Educațional Replika appeared first on Cultura la dubă.

Concertele Bucharest Music Film Festival sunt programate la ora 20:00, cu excepția programelor dedicate copiilor din zilele de weekend, care încep la ora 10:00. Accesul la toate evenimentele din cadrul Bucharest Music Film Festival este gratuit.

Valentina Nafornița, una dintre cele mai talentate soprane ale generației sale, laureata Concursului internațional de canto „Hariclea Darclée”, violonistul Alexandru Tomescu, Orchestra Națională Radio, Camerata Regală, Corul Filarmonicii George Enescu vor interpreta pe scena festivalului capodopere ale muzicii clasice.

De asemenea, foștii membri ai trupei Phoenix, Mircea Baniciu și Ovidiu Lipan Țăndărică vor fi pe scenă, la fel și  Big Bandul Radio, condus de dirijoarea Simona Strungaru, Luiza Zan, Mădălina Pavăl Orchestra, George Miron & Grupul Vocal Acapella, Mihai-Ciprian Rogojan, Leyah, Valentin Șerban.

Festivalul se deschide sâmbătă, 14 septembrie, cu un concert extraordinar susținut de Camerata Regală, sub bagheta dirijorului Constantin Adrian Grigore, și Corul Filarmonicii George Enescu, condus de Iosif Prunner. Pe scena din Piața George Enescu, peste o sută de instrumentiști și soliști de elită vor oferi publicului un spectacol grandios, cu un repertoriu clasic ce include uverturi și coruri celebre.

Programul complet:

Sâmbătă, 14 septembrie

20:00: Camerata Regală | dirijor Constantin Grigore, Corul Filarmonicii George Enescu | dirijor Iosif Prunner

Duminică, 15 septembrie

10:00: „Caruselul Vesel” | Gabriela Costa, Cătălin Milea, Alex Man

20:00: Dreams and Drums | Mihai-Ciprian Rogojan

21:00: Mădălina Pavăl Orchestra

Luni, 16 septembrie

20:00: Proiecție de film | Ennio (2021) | regia Giuseppe Tornatore

Marți, 17 septembrie

19:30: Opereta Stars | Andrei Lazăr, Gabriela Daha, Valentino Tiron, Alexandru Mihai Burcă

20:00: George Miron & Grupul Vocal Acapella

20:30: Cinestezia | Leyah

Miercuri, 18 septembrie

20:00: In My Village | Luiza Zan Sextet

Joi, 19 septembrie

20:00: Resonant Quintet

20:30: Paganini Magic | Alexandru Tomescu (vioară), Dragoș Ilie (chitară clasică)

Vineri, 20 septembrie

20:00: Big Band Radio | dirijoare Simona Strungaru | Mircea Baniciu | Ovidiu Lipan Țăndărică | Teo Boar | Vlady Cnejevici

Sâmbătă, 21 septembrie

19:00: Romania for Peace | Orchestra New Hope | dirijor Octavian Lup | Valentin Șerban (vioară) | Veronica Anușca (solistă)

Duminică, 22 septembrie

10:00: „Remi și Aventura sunetelor: Tobele și ritmul, instrumente mici de percuție” | Juan Carlos Negretti | Anthony Gutierrez | Cătălin Milea

20:00: Orchestra Națională Radio | dirijor Cristian Spătaru | Valentina Nafornița (solistă)

The post Documentarul “Ennio”, regizat de Giuseppe Tornatore, va putea fi văzut la Bucharest Music Film Festival, în Piața George Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Expoziția prezintă, prin intermediul a peste 100 de exponate, sursele inițiale ale creației artistului, provenite din spiritualitatea populară și din sensibilitatea sa pentru ocult și practicile ezoterice, precum și evoluția mijloacelor sale artistice spre o estetică suprarealistă care, prin Victor Brauner, a cunoscut noi dimensiuni de manifestare pe coordonatele oniric și ocult.

Expoziția subliniază caracterul original, cu surse autohtone, al creației lui Victor Brauner precum și contribuția lui la mișcarea suprarealistă de la a cărei lansare se împlinesc în anul 2024 o sută de ani.

Publicul va fi transpus în universul specific artistului printr-o scenografie ce evocă universul suprarealist, având ocazia să vadă, în unele cazuri pentru prima dată, un material expozițional format din: lucrări de pictură și grafică de la Muzeul Național de Artă al României, Musée national d’art moderne – Centre Pompidou, Musée d’Art moderne et contemporain de Saint-Etienne Métropole, Musée d’Art moderne et contemporain de Strasbourg, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor Oradea și din colecțiile particulare Octavian Brândeu, Gheorghe Burtea, Béatrix și Christian Derveloy, Damian Florea, Adrian Năstase, Andrei Năstase, Mihnea Năstase, Cristinel Popa, Jean-Michel Runacher, Anca Vlad, cărți cu caracter ezoteric și ziare de epocă, reviste de avangardă și cărți ilustrate de artist de la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, documente inedite provenind de la Arhivele Naționale ale României, obiecte etnografice, fotografii și filme documentare din perioada interbelică provenind de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

În expoziție va fi proiectată secțiunea „Les illuminations successives” din filmul „Victor Brauner – Le grand illuminateur totémique” (2014) în regia lui Fabrice Maze.

Muzeul Național de Artă al României deține un număr de opt lucrări de pictură și două de grafică ale artistului Victor Brauner, printre care „Fata și floarea” donată la începutul anului 2023 de către Mircea Barzuca.

Expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult” este un proiect conceput și coordonat de Călin-Alexiu Stegerean și dezvoltat împreună cu o echipă formată din Costina Anghel, conservator, dr. Patricia Bădulescu, muzeograf, Miruna Moraru, muzeograf și drd. Ileana Mitu, responsabil de comunicare.

Cu ocazia Zilei Naționale a României, va putea fi vizitată gratuit în intervalul orar 10.00 – 18.00. Expoziția va fi deschisă până pe 30 aprilie 2024.

The post Expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult” se deschide pe 1 decembrie la MNAR. Intrarea va fi liberă în această zi appeared first on Cultura la dubă.

Publicul e așteptat zilnic, între 10.00 și 20.00, iar accesul este liber.

Președintele de onoare al ediției este Ion Bogdan Lefter, reputat scriitor, critic literar, profesor universitar, publicist. Ion Bogdan Lefter a fost primul coordonator al ziarului târgului, realizat împreună cu studenții Facultății de Litere de la Universitatea București și membru al juriului care a stabilit câteva dintre cele mai importante premii anuale Gaudeamus.

Gaudeamus 30 în cifre:
● Peste 5.500 mp de standuri și spații de evenimente, care vor ocupa toate cele patru niveluri ale
Pavilionului Central Romexpo.
● Aproape 200 de participanți care vor oferi publicului o gamă extrem de variată de produse editoriale, pe
diferite suporturi, adecvate tuturor vârstelor și domeniilor de interes, muzică și jocuri educative. Alături de
nume consacrate de zeci de ani în peisajul editorial românesc, se vor regăsi numeroși participanți în
premieră la acest eveniment, atât edituri care și-au câștigat deja o binemeritată notorietate, cât și proiecte
noi, la început de drum. Toate standurile găzduite de Pavilionul Central Romexpo se vor regăsi în format
virtual pe website-ul www.gaudeamus.ro.
● Peste 500 de evenimente editoriale, care se vor desfășura deopotrivă în cele cinci spații amenajate în
incintă, cât și la standurile participanților; programul integral al evenimentelor, reactualizat în permanență,
va fi disponibil începând cu data de 21 noiembrie pe website-ul www.gaudeamus.ro. Ca și la edițiile
precedente, în incinta târgului va fi amenajat un spațiu dedicat activităților interactive pentru cei mai tineri
vizitatori, „Atelierul de Creație”, amplasat pe nivelul 3.20.
Proiecte conexe marca Gaudeamus și Radio România

• Trofeele Gaudeamus, decernate începând cu ediția 1997, vor fi acordate la finalul acestei ediții pentru
  trei dintre editurile participante și pentru „Cea mai rîvnită carte a târgului”, prin Votul Publicului; alături de
  ele, Radio România va acorda, pe baza evaluării realizate de jurii de specialitate, Premiul de Excelență,
  Premiile pentru Traducere „Antoaneta Ralian” și Premiul Educația.
• „Invitați de nota 10: Olimpicii României” este proiectul prin intermediul căruia Radio România și
  partenerii săi recompensează și promovează elevii care obțin rezultate excepționale la olimpiade
  internaționale la diferite discipline. Premiile acordate cu acest prilej, în valoare de circa 16.000 lei, vor fi
  oferite de Asociația Lions Club Millennium Bucharest, sponsor tradițional al evenimentului, Cosmo
  Pharm și Avon Cosmetics Romania.
• „Pick up a Secret Story” este un proiect derulat pentru a doua oară în colaborare cu fundația Hospice
  Casa Speranței (cea mai mare organizație specializată în îngrijire paliativă gratuită din România), cu
  sprijinul participanților și al publicului, care vor putea contribui la strângerea de fonduri pentru susținerea
  activității curente a fundației, donând sau achiziționând pachete de cărți al căror conținut rămâne un secret,
  până la desfacerea pachetului.
• „9 scriitori din 9-a generație”, proiect ajuns în acest an la cea de a șaptea ediție, derulat de București
  FM, prefațează și în 2023 deschiderea Târgului de Carte Gaudeamus. 9 scriitori debutanți au oportunitatea
  de a-și prezenta lucrările ascultătorilor București FM, și 9 ascultători vor câștiga cele 9 cărți prezentate,
  participând zilnic la topicul zilei, pe WhatsApp și pe rețelele de socializare București FM. Cărțile semnate de
  autori vor fi înmânate câștigătorilor sâmbătă, 25 noiembrie, la Târgul de Carte Gaudeamus.

Programul complet poate fi găsit AICI.

The post A început Gaudeamus, cel mai mare târg de carte din România appeared first on Cultura la dubă.

Campania Student de 10 susține performanța în educație și premiază studenții de la universitățile de stat care trec sesiunea de vară cu nota 10 cu acces gratuit la UNTOLD sau Neversea.

Edy Chereji, Co-Fondator UNTOLD și Neversea: “Această campanie, “Student de 10”, este o campanie care aduce multă bucurie in rândul tinerilor cu rezultate excelente. E momentul în care răsplătim excelența și performanța în educație cu experiențe memorabile pentru absolvenții de 10. Cei care iau notă maximă la sesiunea de vară sunt invitații noștri la UNTOLD și Neversea.” 

Toți cei care au trecut cu brio de sesiunea din vară vor putea achiziționa abonamentele la festivaluri la un preț special: 610.40 lei (taxe incluse) până pe data de 30 iunie pentru Neversea și 654.50 lei (taxe incluse), preț valabil până pe data de 9 iulie, pentru UNTOLD.     

Absolvenții care doresc să fie răsplătiți pentru performanța lor, în cadrul campaniei, o pot face accesând link-urile: https://untold.com/student-de-10/ sau

 Acolo vor putea completa formularul cu care se pot înscrie în campanie.

UNTOLD are loc între 3 și 6 august în Cluj-Napoca. La ediția de anul acesta au fost confirmați Imagine Dragons, Bebe Rexha, David Guetta, Armin van Buuren, Martin Garrix, Alok, Steve Aoki, KSHMR, Eric Prydz, Zhu, Alesso, Topic, Tujamo, Ava Max, Salvatore Ganacci, French Montana, Years & Years, Amelie Lens, Boris Brejcha și mulți alții.

Neversea va avea loc între 6 și 9 iulie în Constanța și îi are ca invitați pe Lil Uzi Vert, Ckay, J Balvin, Lil Pump, Alok, Don Diablo, Timmy Trumpet, Paul Kalkbrenner, Claptone, Lost Frequencies, Steve Aoki, MORTEN, Tujamo, Vini Vici, Salvatore Ganacci.

The post Studenții care termină sesiunea cu 10 primesc abonamente gratuite la UNTOLD și Neversea appeared first on Cultura la dubă.