Într-un răspuns oficial transmis la solicitarea Cultura la dubă, Ministerul Culturii confirmă în premieră intenția de a desființa Institutul Național al Patrimoniului și de a-l transforma într-un departament al ministerului.

“Una dintre opțiunile avute în vedere pentru îmbunătățirea gestionării patrimoniului cultural național este încorporarea Institutului Național al Patrimoniului în structura Ministerului Culturii, pentru a eficientiza procesul și a centraliza competențele într-o singură autoritate.”, spune Ministerul Culturii.

Inițiativa ministerului e contestată într-o petiție publică, inițiată de Pro Patrimonio, semnată până acum de aproape 5000 de oameni. Mai mulți arhitecți importanți declară că desființarea INP pune în pericol patrimoniul însuși și independența specialiștilor față de factorul politic.

“Transformarea Institutului Național al Patrimoniului într-o direcție din minister ar amputa independența deciziei profesionale, care este esențială.”, spune pentru Cultura la dubă arhitectul Ștefan Bâlici, fost director al INP și actual președinte al Ordinului Arhitecților din România.

“Este evident că vom lua drumul Ungariei în ceea ce priveşte capturarea şi ideologizarea discursului identitar prin anihilarea custozilor instituționali de drept ai patrimoniului. Vă reamintesc că în țara vecină Institutul Național al Patrimoniului a fost anihilat, iar muzeele comasate până la pierderea identității lor.”, declară și arhitectul Eugen Vaida, coordonatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente.

***

Ministerul Culturii susține că ia în considerare desființarea INP ca instituție de sine stătătoare și integrarea activităților specifice în cadrul unui departament al ministerului. În prezent, INP este în subordinea Ministerului Culturii, dar are personalitate juridică și gestionează un buget propriu. Angajații INP sunt, majoritatea, specialiști în domeniul patrimoniului.

Am solicitat Ministerului Culturii un punct oficial cu privire la posibila comasare a INP cu Ministerul Culturii, știre apărută inițial la nivel de zvon. Iată răspunsul oferit de Ministerul Culturii pentru Cultura la dubă:

“1. Este adevărat că Ministerul Culturii dorește comasarea Institutului Național al Patrimoniului cu ministerul, transformându-l într-un departament?

Da, analizǎm aceastǎ ipotezǎ. De la începutul actualului mandat, Ministerul Culturii se află în procedura de elaborare a unui proiect de act normativ care vizează modificarea și completarea legislației din domeniul patrimoniului cultural național, un demers legislativ amplu, menit să asigure coerența și eficiența intervențiilor publice și private în domeniu.

Proiectul va reuni, într-un singur cadru de reglementare, prevederile disparate care vizează patrimoniul cultural mobil, imobil și imaterial, armonizându-le atât între ele, cât și cu legislația generală și cu practicile europene. Prin aceste reglementări se instituie premisele unei raportări administrative centrate pe date actuale și corecte, evitând reluarea acelorași deficiențe, semnalate recurent în ultimele trei decenii.

Ne dorim ca România să beneficieze de o legislație adaptată nevoilor reale ale domeniului. Aceste demersuri sunt esențiale deoarece am constatat că există lacune semnificative în legislația actuală, cum ar fi neactualizarea Listei Monumentelor Istorice, ceea ce poate deveni o vulnerabilitate majorǎ. Gestionarea patrimoniului cultural național este o responsabilitate importantă, iar aceste deficiențe pot pune în pericol protejarea și valorificarea corectă a acestuia.

În acest context, una dintre opțiunile avute în vedere pentru îmbunătățirea gestionării patrimoniului cultural național este încorporarea Institutului Național al Patrimoniului în structura Ministerului Culturii, pentru a eficientiza procesul și a centraliza competențele într-o singură autoritate.

2. Care este raționamentul din spatele acestei inițiative și ce demersuri concrete faceți în acest sens?

Așa cum am menționat, această opțiune este analizată în cadrul procesului de modernizare a legislației și a instrumentelor administrative dedicate patrimoniului.

Posibile beneficii ale unei astfel de măsuri includ:

• Centralizarea autorității, pentru o gestionare mai eficientă și coordonată a patrimoniului cultural.

• Simplificarea birocrației, prin eliminarea paralelismelor instituționale între Ministerul Culturii și INP.

• Decizii bazate pe date corecte și actualizate, prin digitalizarea proceselor de reglementare și avizare, ceea ce va asigura transparență și va eficientiza intervențiile în domeniu.

Ministerul Culturii își asumă rolul de a construi politici publice și un cadru legislativ eficient, iar analiza acestei măsuri se desfășoară în acest cadru.

3. Cum răspundeți organizațiilor care militează pentru protejarea patrimoniului și care critică această ipoteză?

Ministerul Culturii nu comentează pozițiile organizațiilor civice și ale actorilor independenți.Fiecare își are propriul rol: societatea civilă militează, iar Ministerul Culturii elaborează politici publice, legislație și asigură administrarea domeniului patrimoniului. Aceste roluri complementare întăresc sistemul, nu îl slăbesc.

4. Se pot pierde fondurile PNRR gestionate de INP dacă va avea loc această reorganizare?

Nu se pierd finanțările. Proiectele pot fi implementate de Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile aplicabile finanțărilor externe. Nu există riscul întreruperii sau al returnării fondurilor în ipoteza amintitǎ mai sus.”, a transmis Ministerul Culturii.

INP există oficial din 2009, prin Legea nr. 329/2009, care a stabilit ca Oficiul Național al Monumentelor Istorice să fie comasat cu Institutul Național al Monumentelor Istorice, formând astfel Institutul Național al Patrimoniului [INP]. De asemenea, din 2011, prin OUG nr. 12/2011, Institutul de Memorie Culturală – CIMEC a fost comasat prin absorbție cu INP.

Printre atribuțiile principale ale INP se numără:

• elaborarea și actualizarea Listei Monumentelor Istorice din România
• gestionarea fondurilor destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, finanțat de la bugetul de stat
• administrarea monumentelor storice intrate cu orice titlu în proprietatea statului, altele decât cele administrate de alte instituții publice;

• verificarea și propunerea spre avizare, potrivit legii, a documentațiilor tehnico-economice pentru lucrările contractate;
• asigură fundamentarea științifică a deciziilor și a avizelor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice privind clasarea și evidența monumentelor istorice, intervențiile asupra acestora, precum și în zonele lor de protecție;

• elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse a fi incluse în Lista patrimoniului mondial;

REACȚII CRITICE DIN PARTEA ARHITECȚILOR: “Este deja o problemă de securitate națională”

Arhitectul Ștefan Bâlici, fost director al INP și actual președinte al Ordinului Arhitecților din România, susține că demersul Ministerului Culturii este periculos pentru independența specialiștilor.

“Ce credeți, ca specialist în patrimoniu, că ar aduce această schimbare în domeniul patrimoniului?

Ar aduce pierderea capacităților funcționale ale institutului, care au fost construite cu pas cu pas și cu dificultate, ani de zile și care trebuie consolidate și sprijinite, nu destructurate. De ce spun că ar aduce pierderea capacităților instituționale? Pentru că Institutul, în momentul de față, funcționează pe baza unor capacități și decizii strict profesionale. Nu există interferență politică.

Mă rog, în măsura în care nu există în nicio instituție în care se poate să nu existe. Dar tocmai separarea de minister asigură acest flux normal sau relație normală între decizia politică pe care trebuie să o găsim la minister și decizia profesională, și operaționalizarea politicilor publice de patrimoniu, care trebuie să se găsească într-o instituție de specialitate autonomă și, cum spuneam, bazată pe mecanisme profesionale și nu politice.

Or, mutarea Institutului, transformarea lui într-o direcție în minister, ar amputa această independență a deciziei profesionale, care este esențială.

Institutul s-a manifestat de-a lungul anilor în toate problemele sensibile ale patrimoniului cultural din România și a făcut-o cu argumente. Decizia a fost a factorului politic, dar argumentele au putut să fie văzute, auzite și au fost argumente de încredere, produse de o echipă de profesioniști extraordinară, care nu are egal în România în momentul de față și care, cum spuneam, a fost construită cu greu.

Profesioniști cu studii la cele mai importante școli din Europa, școli de patrimoniu, cu specializări la institute de renume internațional, cu experiență vastă în domeniul de care se ocupă. Nu există nimic comparabil

Credeți că, în spatele acestei inițiative, stă pretextul deficitului sau sunt alte lucruri pe care noi nu le cunoaștem?

Nu este posibil să faci economie, nu de aici, nu de la patrimoniu. Nici ca principiu și nici în realitate nu s-ar întâmpla niciun fel de economie. Este iluzorie aceasta.

Dar din cunoștințele pe care le aveți și din discuțiile pe care le-ați avut cu colegi din domeniu, care credeți că este, de fapt, motivația din spatele acestei inițiative?

Nu pot decât să bănuiesc că este ceea ce se vede și anume centralizarea puterii de decizie pe domeniul patrimoniului cultural. Pentru că puterea de decizie are componenta politică, cum am spus, dar fundamentată prin componenta științifică. Or, centralizând ambele componente într-o singură mână, se poate controla totul. Ceea ce e foarte periculos pentru patrimoniul nostru.

Tocmai împărțirea aceasta care a funcționat și care funcționează în multe țări, așa e în majoritatea țărilor europene, institutele de specialitate care sunt institute de specialitate, care au personal de o anumită factură, care au atribuții de o anumită factură, iar puterea politică este putere politică, e în altă parte și elaborarea politicilor publice poate să se facă prin colaborare între cele două.”, a declarat Ștefan Bâlici pentru Cultura la dubă.

În 2022, după un mandat de 5 ani, Ștefan Bâlici a fost înlăturat de la conducerea INP de către ministrul Culturii Lucian Romașcanu. În locul său a fost numită Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea. Aceasta ocupă funcția de director al INP și în prezent.

PETIȚIE PUBLICĂ ÎMPOTRIVA DEMERSULUI MINISTERULUI

În textul unei petiții publice, Fundația Pro Patrimonio, susține următoarele:

“Patrimoniul cultural nu e monedă de schimb. INP trebuie păstrat!

Fundația Pro Patrimonio solicită Ministrului Culturii, András István Demeter, și Primului Ministru, Ilie Bolojan, să renunțe la intenția de desființare sau absorbție a Institutului Național al Patrimoniului (INP) în structura Ministerului Culturii.

• Cerem păstrarea INP ca instituție publică distinctă, autonomă, cu personalitate juridică, cu rol independent de expertiză și intervenție profesională în protejarea patrimoniului cultural național.

• Desființarea INP amenință grav valorile democratice: transparența decizională, independența profesională și separarea între politică și expertiză. Patrimoniul este un bun public, nu un instrument politic.

• De ce e esențial INP?

Este unica instituție specializată care aplică politicile publice privind patrimoniul cultural, de la inventariere și restaurare, la gestionarea bazelor de date naționale, relația cu UNESCO, și implementarea proiectelor prin PNRR. Este continuatorul Comisiunii Monumentelor Istorice (1892) și pilon al protecției patrimoniului.”

Petiția a fost semnată până la ora publicării articolului de aproape 5000 de oameni.

Arhitectul Eugen Vaida, fondatorul Asociației Momentum, coordonatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente, premiat cu Premiul European pentru Patrimoniu, și director al fundației Regelui Charles al III-lea în România, critică la rândul său încercarea de desființare a INP.

“Nu este vorba despre vreo desființare a unei instituții, ci despre însăși decapitarea identității și punerea în discuție a legimității existenței unui stat, al nostru.

INP, prin cei 120 de oameni, reprezintă capul care ar trebui să ne călăuzească, alături de Academia Română, în teorie.

Cărțile de istorie pot fi manipulate ideologic, însă patrimoniul este singurul martor vizibil al adevărului istoric, nemanipulabil și inalienabil. Riscăm să pierdem cele peste 800 de monumente grav deteriorate din cauza unei incapacități de reacție din partea statului.

În acest context şi subliniind faptul că patrimoniul a fost cuprins ca obiectiv strategic de apărare a țării în “Strategia Națională de Apărare a Țării”, dinamitarea principalei instituții de gestionare a patrimoniului nu reprezintă decât un act de subminare a statului cu tot cu patrimoniul ei etnic. Această chestiune intră în sfera securității nu mai este doar de competența domeniului patrimoniului.

Ne-am mobilizat în ultimii ani să salvăm prin Ambulanța pentru monumente peste 100 de monumente istorice şi am susținut o lege care obligă statul să salveze 100 de monumente istorice, anual. Acestea urmau să fie salvate prin INP.

Oricare va fi răspunsul ministrului – şi în buna tradiție, dialogul cu societatea civilă şi comunitatea experților lipseşte-, este evident că vom lua drumul Ungariei în ceea ce priveşte capturarea şi ideologizarea discursului identitar prin anihilarea custozilor instituționali de drept ai patrimoniului. Vă reamintesc că în țara vecină Institutul Național al Patrimoniului a fost anihilat iar muzeele comasate până la pierderea identității lor.”, declară Eugen Vaida pentru Cultura la dubă.

În Ungaria, guvernul lui Viktor Orban a transformat Institutul Național al Patrimoniului într-o structură directă a biroului primului ministru. Comunitatea internațională Open Democracy semnala în 2012 că măsura este o formă de a controla patrimoniul în beneficiul intereselor dezvoltatorilor mobiliari, iar puterea centralizată face parte din resurecția naționalistă, la fel ca în regimul comunist.

RĂSPUNSUL MINISTERULUI CULTURII, GENERAT ÎN PROPORȚIE DE PESTE 85% CU AI

Potrivit mai multor aplicații de AI pe care le-am interogat, textul transmis de Ministerul Culturii către redacția noastră este generat în proporție de peste 85% de AI.

INP nu este singura instituție de cultură care ar urma să treacă printr-un proces de comasare. Teatrul de Operetă „Ion Dacian” ar urma să absoarbă, prin comasare, Teatrul Muzical „Ambasadorii”.

UPDATE

Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, susține că propunerea ministrului Andras Demeter nu a fost discutată și, prin urmare, nu este agreată în cadrul coaliției de guvernare. Acesta afirmă pentru Cultura la dubă că USR se va opune desființării INP.

“USR va cere o discuție în coaliție despre intenția de desființare a Institutului Național al Patrimoniului, care nu a fost convenită între partidele de la guvernare. Institutul Național al Patrimoniului gestionează patrimoniul național și este o instituție strategică în acest sens. Mai mult, orice proces de acest gen poate periclita accesarea fondurilor europene gestionate de INP pentru restaurarea unor obiective de patrimoniu.

Cultura se pune în valoare prin management corect, concursuri transparente și investiții în oameni competenți.

Sunt instituții deconcentrate ale căror atribuții fie se suprapun, fie sunt create și multiplicate pentru a oferi joburi unei clientele, și pe acelea trebuie să le vizăm, nu instituțiile strategice.”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR Cristian Seidler.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post OFICIAL Ministerul Culturii confirmă pentru Cultura la dubă că intenționează să desființeze Institutul Național al Patrimoniului. Specialiștii contestă vehement inițiativa appeared first on Cultura la dubă.

Casa Macca din București, clasată ca monument istoric de importanță locală, totodată sediul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, a intrat într-un amplu proces de restaurare, după zeci de ani în care a fost lăsată să se degradeze. Restauratorii au descoperit recent că pe pereții casei stăteau ascunse picturi de mare rafinament, necunoscute până în prezent.

Informația a fost transmisă de Institutul Național al Patrimoniului, însă momentan nu au fost oferite detalii despre picturi, ele urmând să fie evaluate de specialiști.

Casa Macca, situată pe Strada Henri Coandă nr. 11, a fost inclusă în 2020 în Programul Naţional de Restaurare, sub gestiunea Institutului Naţional al Patrimoniului.

Clădirea a aparținut colonelului Petre Macca și soției acestuia, Elena, fiind ridicată între anii 1891-1900, sub semnătura arhitectului John-Elisee Berthet. Aceștia au cedat-o prin testament Ministerului instrucţiei, în posesia căruia a intrat în anul 1912.

În timpul guvernului Nicolae Iorga, clădirea a devenit sediul Muzeului Naţional de Antichităţi, iar din 1 iulie 1956 al Institutului de Arheologie, redenumit din 1992 Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”.

După restaurare, ea ar urma să fie redată publicului, prin valorificarea colecțiilor Muzeului Național de Antichități.

The post Restauratorii Casei Macca au descoperit picturi necunoscute până acum appeared first on Cultura la dubă.

Alegerile pentru forurile de conducere ale organizației profesionale vor avea loc între 2 și 3 iulie, în cadrul Conferinței naționale a Ordinului Arhitecților din România.

Ștefan Bâlici și-a anunțat candidatura printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook:

„Toată lumea are așteptări de la arhitecți, pe bună dreptate. Societatea, ca sistem în care arhitectul are un rol fundamental, are așteptări de la arhitecți. Și, foarte important cred, arhitecții înșiși au așteptări de la arhitecți. Cum facem să funcționăm, ca breaslă, mai bine în fața tuturor acestor așteptări?

În urmă cu câteva luni spuneam, într-un context aparte, că singura „rețetă” în care cred pentru protejarea moștenirii comune – fie ea culturală, de breaslă, comunitară, în toate valențele ei, este aceea de a lucra, cu rost, împreună. Aplicat, riguros, cu răspundere, etic. 

Contextul la care fac referire a făcut vizibilă o mobilizare pe care am interpretat-o ca fiind în sprijinul unui mod de lucru, nu al unei persoane în particular, o mobilizare care m-a impresionat, dar m-a și responsabilizat în egală măsură. 

Așa se face că îmi anunț azi intenția de a candida pentru președinția Ordinului Arhitecților din România. În raport cu valorile și comunitatea – sau, mai precis, comunitățile – cred că se poate construi cu folos pe mai departe pe bazele puse timp de 20 de ani în cadrul OAR, prin implicarea celor care și-au asumat sarcini și responsabilități, fie că au fost aleși în forurile de conducere ale organizației, fie că au acționat în grupurile de lucru sau ca membri ai colectivului tehnic.”

Arhitectul Eugen Vaida, președintele Asociației Monumentum și coordonatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente, și-a declarat susținerea pentru candidatura lui Ștefan Bâlici: 

„Cu siguranță, Ordinul Arhitecților din România și patrimoniul vor avea de câștigat prin candidatura lui Ştefan Bâlici pentru funcția de președinte al organizației profesionale. Intenționam să renunț la implicarea mea în grupurile de lucru dar această decizie vine ca un suflu nou și mă face să-mi doresc să continui munca începută atât în zona de patrimoniu cât și în zona rurală. Succes, Ștefan!”, a scris Eugen Vaida pe pagina sa de Facebook.

De profesie arhitect, specializat în restaurare, Ștefan Bâlici este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

A fost directorul Institutului Național al Patrimoniului(INP) din ianuarie 2016 până în februarie 2022, când ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, l-a îndepărtat din funcție, stârnind revolta specialiștilor din domeniul arhitecturii și al patrimoniului din România.

The post Ștefan Bâlici va candida pentru conducerea Ordinului Arhitecților din România appeared first on Cultura la dubă.

Camera Deputaților a adoptat ieri un proiect de lege care prevede o semnalizare unitară a monumentelor istorice și a monumentelor de for public precum fântâni, bănci, sculpturi sau plăcuțe comemorative amplasate pe clădiri unde au locuit sau lucrat personalități istorice.

Pe lângă aspectul unitar, legea prevede și introducerea unui cod QR pe fiecare plăcuță, astfel încât publicul să aibă acces pe telefonul mobil la informații despre imobilul respectiv sau despre personalitatea care a trăit acolo.

Plăcuțele vor putea fi montate inclusiv pe clădiri noi, construite în locul unor imobile cu însemnătate memorială.

Inițiativa i-a aparținut deputatului Ionuț Vulpescu în 2020 și a fost semnată de mai mulți parlamentari PSD. Ea a fost aprobată ieri de Camera Deputaților cu 277 de voturi pentru, 0 voturi contra și 9 abtineri, după ce pe 8 septembrie 2020 trecuse și de votul Senatului.

Contactat de Cultura la dubă, Ionuț Vulpescu a declarat că nu a estimat costurile care vor apărea odată cu aceste modificări, dar susține că “impactul bugetar va fi minim”.

Conform Ministerului Culturii, România are 30.147 de monumente istorice. Institutul Național al Patrimoniului se va ocupa de documentarea plăcuțelor și de realizarea noului design. INP are de puțin timp și o nouă conducere interimară, în persoana Oanei Zaharia, fostă șefă în Primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea.

În prezent, monumentele istorice din România au un simbol unic, însă formele, materialele și informațiile de pe plăcuțe diferă de la caz la caz. Unele cuprind informații, altele nu.

Iar plăcile comemorative sunt comandate, de obicei, de urmașii personalităților respective.

“Legea pe care am inițiat-o le va oferi tinerilor, așa-numiților nativi digitali, posibilitatea de a accesa istoria națională într-un mod pe care îl consideră firesc, combinând realul cu digitalul. Și poate astfel îi vom face să fie mai conștienți cu privire la moștenirea lor istorică și culturală”, a declarat deputatul Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii.

În Paris, unul dintre cele mai bogate orașe din lume din punct de vedere cultural, plăcile comemorative diferă, în funcție de arhitectura clădirii. Iată câteva exemple:

The post Monumentele de for public vor avea o plăcuță unică și un cod QR appeared first on Cultura la dubă.

„Îmi doresc ca în acest mandat, printre prioritățile anunțate în programul de guvernare, protejarea și restaurarea patrimoniului să devină o realitate concretă.

Din păcate în ultimii ani s-a vorbit enorm și s-a făcut infim pentru acest domeniu de importanță majoră pentru România. Este timpul să îmbinăm dezvoltarea României cu protejarea și restaurarea patrimoniului iar pentru aceasta voi propune o reformare profundă a INP în particular și a modului cum se implică Ministerul Culturii, în general.

Îi mulțumesc D-lui Bâlici pentru cele făcute bine în activitatea sa de 6 ani la INP. Este un bun arhitect, un bun teoretician al domeniului, sper că vom putea beneficia de expertiza dumnealui și pe viitor. Pot spune însă, cu respectul cuvenit d-lui Bâlici, că zone importante din activitatea INP au rămas neacoperite.”, a scris Lucian Romașcanu pe Facebook.

Decizia ministrului vine pe fondul a numeroase critici din partea specialiștilor din domeniul arhitecturii și al patrimoniului din România. Aceștia susțin la unison că Ștefan Bâlici este cel mai bun manager pe care l-a avut vreodată INP, iar înlocuirea sa cu o persoană necalificată nu are argumente logice.

În același mesaj de pe Facebook, Lucian Romașcanu lasă un post scriptum prin care răspunde, foarte succint, valului de nemulțumiri:

„Constat o mare fervoare în apărarea D-lui Bâlici. E bine că există specialiști care văd în dumnealui o persoană de neînlocuit. Înțelepciunea ne spune că nu există astfel de persoane dar le înțeleg demersul. Nu voi intra în detalii acum, dacă va fi necesar o voi face.

Acum spun doar atât: dl. Bâlici nu a fost dat afară. Mandatul dumnealui a expirat pe 24.12.2021 în urma unei evaluări desfășurate pe mandatul ministrului liberal al culturii, dl. Gheorghiu. I-am acordat un interimat de 60 de zile care încetează azi. La următorul concurs, dl. Bâlici poate participa fără nicio opreliște.”

Totodată, ministrul confirmă că, până la organizarea concursului, interimatul va fi asigurat de Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea. 

Conform România Liberă, Zaharia a fost inculpată penal într-un dosar pentru înșelăciune. Cauza s-ar fi rezolvat pe cale amiabilă, între părți.

Cultura la dubă a încercat în repetate rânduri să obțină un punct de vedere din partea acesteia, însă solicitările au rămas fără răspuns.

Pe de altă parte, Ștefan Bâlici a declarat, într-un interviu pentru Cultura la dubă, că nu găsește nicio explicație pentru decizia de a fi înlocuit și că nu a existat nicio discuție în care să ministrul să îi comunice nemulțumiri cu privire la activitatea sa. În plus, el a acuzat probleme sistemice care ar afecta Institutul Național al Patrimoniului, cum ar fi lipsa de personal și atractivitatea scăzută a posturilor.

Peste 9.000 de oameni au semnat o petiție prin care i se solicită ministrului Culturii să revoce decizia de a-l înlocui pe Ștefan Bâlici la conducerea Institutului Național al Patrimoniului și să se facă o reevaluare a raportului de activitate al acestuia de către o comisie independentă.

Cultura la dubă a solicitat opiniile mai multor specialiști din domeniul arhitecturii și patrimoniului, care pot fi citite AICI.

The post Ministrul Culturii anunță înlăturarea lui Ștefan Bâlici de la conducerea INP, în ciuda valului de critici din partea specialiștilor appeared first on Cultura la dubă.

Știrea că arhitectul Ștefan Bâlici va fi înlocuit de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului de către ministrul Culturii Lucian Romașcanu a stârnit numeroase reacții critice din partea specialiștilor din domeniul arhitecturii și al patrimoniului din România.

Aceștia susțin la unison că Ștefan Bâlici este cel mai bun manager pe care l-a avut vreodată INP, iar înlocuirea sa cu o persoană necalificată nu are argumente logice.

În urma lui ar urma să fie adusă la conducerea INP Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din Primăria Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea, și o apropiată a politicienilor PSD.

Pentru a înțelege mai bine importanța acestui post și miza din spatele unei astfel de decizii, am stat de vorbă cu unii dintre cei mai respectați arhitecți din România.

Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură din Cluj, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România și fost secretar general al Uniunii Internaționale a Arhitecților, vorbește direct despre un asediu asupra patrimoniului construit din România.

“România a pierdut cel mai bun director al INP-ului, de când știu eu că există această instituție.”

Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură din Cluj

“Am o părere consolidată despre Ștefan Bâlici ca profesionist, după o experiență de aproape două decenii. Am văzut ce face și ce coloană vertebrală are și ce atașament are față de patrimoniu, ceva atât de important pentru acest domeniu.

Publicul larg ar trebui să înțeleagă că patrimoniul din România este sub asediu, mai ales cel construit este de câteva decenii bune sub asediul intereselor imobiliare.

Se încearcă înlocuirea patrimoniului pentru profitul unor afaceri imobiliare noi. Și atunci, cultura patrimoniului a devenit un fel de rezistență în fața acestor presiuni, care sunt de cele mai multe ori susținute politic.

Toți marii dezvoltatori sunt susținuți politic, nu trebuie să explic ce înseamnă profitabilitatea afacerii imobiliare. Asta în contextul în care patrimoniul e fantastic de bogat în România, numărul monumentelor este deosebit, resursele pe care statul le alocă sunt minore, insuficiente.”, a declarat arhitectul Șerban Țigănaș pentru Cultura la dubă.

Și președintele OAR București, Emil Ivănescu, vorbește despre o luptă de guerilă în domeniul patrimoniului, cu interese imobiliare în spate și doar o mână de profesioniști care se mai luptă pentru salvarea monumentelor și a zonelor istorice protejate.

“Zonele de patrimoniu sunt puncte cheie, atractori. Au o valoare foarte mare.”

Emil Ivănescu, președintele OAR București

“Problema este că nu există o politică generală de sprijin pentru cei care au monumente și nu au bani să le restaureze, apoi e nevoie de un cadru legal mai puternic pentru cei care intervin în mod necorespunzător pe patrimoniu.

Țările europene care au grijă de patrimoniu au politici în acest sens, iar ele surclasează interesele locale de speculă asupra acestor zone, care dacă nu sunt bine reglementate, sunt victime sigure ale intereselor locale.

Sunt niște interese foarte mari și este greu de dus o luptă de genul ăsta. Oricine ar fi la conducerea unei instituții înțelege valoarea patrimoniului, însă e foarte greu să impui o politică sănătoasă. Asta ar fi soluția, dar nimeni nu pare că are puterea necesară să impună la nivel macro.”

Președintele OAR București spune că Ștefan Bâlici este unul dintre puținii profesioniști pe care România îi mai are în domeniul restaurării și că demiterea sa nu este justificată.

“Ștefan e un foarte bun profesionist, cunoscut în toată zona de proiectare – construcții ca specialist pe monumente, iar pe lângă lucrurile astea are respect pentru monumente, iar ăsta e un lucru esențial, să ai într-un post cheie pentru monumente un om care știe într-adevăr ce înseamnă monumentul.

Știe ce înseamnă lupta pentru un monument și știe asta atât la nivel național, cât și internațional. Ștefan e recunoscut de toată comunitatea profesională ca fiind un om foarte bun pe monumente.”, a mai declarat Emil Ivănescu pentru Cultura la dubă.

Și cele mai importante ONG-uri care militează pentru salvarea patrimoniului – Pro Patrimonio, Asociația Ambulanța pentru Monumente, Herculane Project sau ARCEN – au făcut azi front comun în fața deciziei ministrului Culturii și au cerut revenirea asupra ei.

Arhitecta Oana Chirilă, fondatoarea Herculane Project, unul dintre cele mai cunoscute proiecte demarate de societatea civilă pentru salvarea Băilor Herculane, susține că Ștefan Bâlici a fost unul dintre cei mai importanți factori care au ajutat la evoluția proiectului și crede că în spatele înlăturării sale stă factorul politic, nu cel profesional.

“Decizia de a-l înlătura pe Ștefan Bâlici de la INP este iresponsabilă și sincer nu ne-o putem explica. […] Când vezi că se întâmplă astfel de lucruri – o propunere de legislație proastă [Codul patrimoniului], apoi demiterea unor oameni profesioniști – te întrebi care e scopul acestor pași. Și eu nu pot să am decât o singură concluzie: vor veni foarte mulți bani prin PNRR.”

Deși aseară a promis că azi va oferi un punct de vedere, ministrul Romașcanu a refuzat să comenteze situația la solicitarea Cultura la dubă și a transmis că mandatul lui Ștefan Bâlici se termină oficial luni, iar atunci va anunța ce decizie a luat.

În schimb, ministrul Romașcanu a fost activ pe Facebook, unde a lăsat mai multe comentarii referitoare la situația de la INP. Acesta a răspuns unei postări în care Dacian Cioloș critică, la rândul său, înlocuirea lui Ștefan Bâlici.

“Meritocrația” PSD lovește crunt din nou. De data asta, unul dintre cei mai buni specialiști din instituțiile statului, arhitectul Ștefan Bâlici, este înlocuit de ministrul Culturii de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului (INP) cu o pilă politică a Gabrielei Firea.

Probabil, asta este „răsplata” pentru că Ștefan Bâlici a pregătit dosarul includerii Roșiei Montane în UNESCO, o acțiune pe care PSD, prin brațul ministrului Romașcanu, nici nu o uită și nici nu o iartă.“, a scris europarlamentarul Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Romașcanu a răspuns astfel:

Lucian Romașcanu a susținut într-un alt comentariu că se îndoiește de calitățile manageriale ale lui Ștefan Bâlici fiindcă acesta nu a cheltuit banii pe care îi avea la dispoziție pentru Programul Național de Restaurare.

“Nu poți să spui că performanța unei instituții este să-și cheltuie bugetul, asta este absurd, mai ales că noi știm cu toții că de când au început să apară finanțările europene, specialiștii au observat, Ștefan Bâlici e unul dintre ei, că atunci când sunt prea mulți bani, rezultatele sunt de multe ori superficiale, improprii, de multe ori s-a întâmplat ca restaurările să aibă probleme grave de calitate.

Ștefan Bâlici a ținut tot timpul la calitate garantată și e normal, sunt de acord cu el. Apoi, există o problemă generalizată a forței de muncă în România, nu mai sunt meseriași, profesioniști, oameni de șantier. Nu mai sunt nici oameni în construcții pentru ce planuri are România, vedeți că au venit foarte mulți vietnamezi, meseriașii români au plecat.

Deci asta e absurd, să spună că e lipsă de performanță că n-ai reușit să cheltui banii. Ei, decât să îi cheltui prost, mai bine nu îi cheltui.”, a completat Șerban Țigănaș în interviul acordat pentru Cultura la dubă.

Între timp, aproape 4000 de oameni au semnat o petiție prin care cer reevaluarea mandatului lui Ștefan Bâlici de către o comisie de profesioniști independenți.

Cultura la dubă a încercat în repetate rânduri să obțină un punct de vedere și de la Oana Zaharia, favorită pentru a ocupa funcția de manager interimar al INP, însă aceasta nu a dorit să comenteze situația.

Citiți AICI știrea inițială despre schimbările de la Institutul Național al Patrimoniului.

The post Șerban Țigănaș: “Patrimoniul din România este sub asediul dezvoltatorilor imobiliari susținuți politic.” appeared first on Cultura la dubă.

Ștefan Bâlici, cel care a condus în ultimii 6 ani Institutul Național al Patrimoniului, a aflat azi, pe când era în concediu, că ministrul a decis să nu îi mai prelungească mandatul de director al INP.

Ștefan Bâlici a fost adus la conducerea INP în ianuarie 2016 de către ministrul Culturii Vlad Alexandrescu, a avut pentru un an mandat de interimar, după care a câștigat concursul organizat și a ocupat funcția plină timp de 5 ani.

Mandatul său s-a încheiat în decembrie 2021, dar același ministru Lucian Romașcanu i-a oferit un contract de interimar pentru două luni. Acesta expiră săptămâna viitoare, iar Ștefan Bâlici a aflat de la colegi că nu îi va mai fi prelungit.

Decizia a stârnit revolta profesioniștilor care luptă pentru salvarea patrimoniului. Arhitectul Eugen Vaida, președintele Asociației Ambulanța pentru Monumente, i-a cerut în această seară demisia ministrului Romașcanu.

De cealaltă parte, ministrul a dat de înțeles că este nemulțumit de calitățile manageriale ale lui Ștefan Bâlici, fiindcă acesta a avut la dispoziție 22 de milioane de lei pentru Programul Național de Restaurare, din care anul trecut ar fi cheltuit doar 1.5 milioane.

Cultura la dubă i-a contactat în această seară atât pe Ștefan Bâlici, cât și pe Lucian Romașcanu, pentru a le cere un punct de vedere. Ministrul Culturii ne-a transmis că mâine va oferi un răspuns. Iată ce a avut de spus fostul manager al INP, Ștefan Bâlici:

“Domnule Bâlici, cum vă explicați decizia de a fi înlocuit, mai ales că același ministru v-a oferit un interimat de două luni?

Nu-mi explic, mai ales că nu am avut niciodată o discuție despre mandatul meu de 5 ani de zile, despre rezultate, despre nemulțumiri eventuale ale domnului ministru.

Considerați că evaluarea pe care ați primit-o la finalul mandatului a fost una corectă, a respectat legea și criteriile de evaluare?

Nu, eu am considerat că este incorectă, motiv pentru care am și contestat-o. Contestația a fost respinsă, mai mult nu am ce să spun. A fost o evaluare cu multe probleme de corectitudine, a poziționării, a procedurii.

Ați simțit de-a lungul acestor 6 ani petrecuți la conducerea INP că aveți susținere politică pentru a implementa ceea ce v-ați propus?

Eu am mai spus că ar fi cazul ca între declarațiile politicienilor și faptele lor să înceapă să existe o legătură. În declarații toți politicienii și miniștrii culturii spun că trebuie susținut patrimoniul, că este un domeniu extrem de important, dar de la declarație la fapte e o distanță mare. Noi am făcut mai multe semnalări în scris către miniștrii culturii, cu privire la problemele care trebuie rezolvate în sistem, asta înseamnă și fonduri și posturi.

În aceste ultime două luni de interimat, ați avut discuții cu domnul ministru Romașcanu despre nemulțumirile sale sau planuri de viitor?

Nu, chiar a fost o surpriză să vedem declarațiile făcute de ministru la instalare, a criticat Programul Național de Restaurare fără să fi avut o discuție cu noi pentru a înțelege cauzele pentru care, într-adevăr, programul a mers rău.

Am avut o întâlnire în care i-am prezentat prioritățile patrimoniului cultural în corelare cu actualul program de guvernare, a ascultat, mai departe nu am mai avut altă discuție.

Dumnealui spune că nu v-ați folosit de banii puși la dispoziție pentru Programul Național de Restaurare. Cum comentați?

E adevărat că nu am folosit acei bani câțiva ani la rând, dar asta e o problemă complexă și pornește de la oameni. Oricare instituție care primește brusc o sumă mare de bani, nu o poate folosi dacă nu are oameni care să gestioneze acei bani. E o chestiune foarte simplă, oricine o poate înțelege, numai Ministerul Culturii nu.

Ați cerut de-a lungul timpului suplimentarea numărului de posturi?

Da. Am cerut în mod constant, în fiecare an, în bugetul nostru există un capitol special referitor la această problemă și de câte ori s-a instalat un nou ministru am revenit asupra ei, fără niciun rezultat.

Câți angajați are INP acum și de câți ar fi avut nevoie?

Are 124 de posturi aprobate, din care sunt ocupate 115, altele sunt în concurs. Asta e o altă discuție, cât de atractive sunt aceste posturi, unele dintre ele au fost reluate de mai multe ori și nu am avut candidați. Asta ține de salarizare, de statutul angajaților. E o problematică, nu o problemă, e ceva complex și nu se rezumă doar la bani. Dacă discuția se izolează în felul acesta contabil, câți bani s-au alocat, câți s-au cheltuit, nu o să se rezolve problematica asta niciodată.

Institutele din Cehia și Slovacia au 800 de angajați, 300 de angajați, țări care sunt un sfert din România. Noi suntem 100 care ne ocupăm de toate domeniile patrimoniului, imobil, mobil, imaterial, mai nou digital. În alte țări sunt institute separate.

Deci cam asta e cu capacitatea mea de management.

Conform legii, ar trebui organizat un nou concurs. Veți mai participa la el atunci când va avea loc?

Da, bineînțeles, am atâtea proiecte începute pe care vreau să le duc la bun sfârșit. Cred că s-a constituit în INP o echipă foarte bună de-a lungul acestor 6 ani, proiectele pot fi încheiate. Mi se pare o poziție foarte importantă pentru a schimba cu adevărat ceva în felul în care e tratat patrimoniul din România.”

Institutul Național al Patrimoniului va fi condus de fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei, Oana Zaharia

De profesie arhitect, specializat în restaurare, Ștefan Bâlici este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București. Conform surselor din cadrul Ministerului Culturii, acesta va fi înlocuit de Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei. Informația nu a fost momentan confirmată oficial. Interimatul va dura până la organizarea concursului public.

“Există gafe pardonabile și gafe impardonabile. Când înlocuiești persoana numărul unu din domeniul patrimoniului din România cu o persoană de care n-a auzit nimeni în acestă branșă, demisia este singura cale onorabilă care vă rămâne. Domnule Romașcanu, patrimoniul nu e vreo lucrare de asfaltare a vreunei străzi pe care dacă o faci prost să ai șansa să o refaci. Patrimoniul se distruge iremediabil dacă îl manageriezi prost.”, a scris arhitectul Eugen Vaida într-o postare pe facebook.

Conform România Liberă, Oana Zaharia a fost inculpată penal într-un dosar pentru înșelăciune. Cauza s-ar fi rezolvat pe cale amiabilă, între părți.

În declarația de avere publicată pe site-ul primăriei, Oana Zaharia avea un venit anual de aproximativ 23.000 de euro din salariul de director al Administrației Monumentelor, adică aproximativ 1900 euro/lună.

Aceasta nu deține bunuri imobile pe numele său, în schimb a declarat că are genți și bijuterii în valoare de 25.000 de euro, dobândite în perioada 2000-2005.

Articolul este în curs de actualizare.

The post Ștefan Bâlici a fost îndepărtat de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului de către ministrul Lucian Romașcanu appeared first on Cultura la dubă.

De asemenea, în 2022 ar urma să fie renovate terasele castelului.

Întreg Castelul Peleș necesită un proces amplu de restaurare, însă Ministerul Culturii anunță că reparațiile vor fi făcute progresiv, în funcție de priorități.

“Tocmai pentru că problemele de la toate clădirile ansamblului Peleş sunt presante, am prevăzut şi o etapă de intervenţii urgente, de punere în siguranţă. Primul obiectiv vizat este chiar Castelul Peleş, cu intervenţii urgente pentru acoperişuri, unde deja deteriorările sunt accentuate de mulţi ani. Anumite zone din învelitori sunt asigurate cu nişte plase ca să nu existe căderi de ardezie de la învelitoare. (…) Aceasta estimăm că va începe în a doua jumătate a anului”, a declarat Ștefan Bâlici.

Pentru prima etapă de reparații a fost demarată pe SEAP procedura de achiziţie publică, iar bugetul alocat este de 700.000 lei pentru proiectare. Valoarea estimată pentru terase este de 12 milioane de lei.

Intervenţia va cuprinde toate terasele castelului a căror structură este afectată de deteriorări importante, lucrările urmând să vizeze consolidarea zidurilor, lucrări de terasare, de restaurare a elementelor sculpturale, lucrări de amenajare peisagistică, iluminat public şi lucrări noi care vizează facilitarea unor activităţi publice exterioare de tipul expoziţiilor şi concertelor, conform Agerpres.

Ministerul Culturii intenționează să atragă fonduri europene pentru procesul major de consolidare.

The post Încep lucrări urgente pentru salvarea acoperișului Castelului Peleș appeared first on Cultura la dubă.

O imagine cu noua fațadă a conacului C. N. Popp din comuna Sălcuța, județul Dolj, publicată de pagina Monumentalist, a stârnit zilele acestea un val de revoltă din partea publicului. Din fotografiile făcute înainte și după restaurare se vede că noul aspect al cădirii istorice nu mai are nicio legătură cu bijuteria arhitecturală din trecut.

Stucaturile au fost complet înlăturate, iar la ferestre au fost montate termopane.

Proiectul a fost realizat de către Primăria Sălcuța și finanțat din fonduri guvernamentale, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, iar acolo ar urma să fie deschise cabinete medicale.

Am încercat să aflăm cum s-a ajuns la transformarea clădirii și ce valoare avea ea. Dacă directorul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, susține că proiectul este o distrugere a valorilor, primarul actual al comunei spune că “a fost varianta mai ieftină” și că îi place ce a ieșit.

Iată ce spune directorul INP, Ștefan Bâlici:

“Domnule director, ca arhitect și specialist în protejarea patrimoniului, cum comentați această restaurare făcută, așa cum arată din imagini?

Este absolut inacceptabil ce s-a întâmplat acolo. E o bătaie de joc la adresa ideii de istorie. Nu vorbim acum de statut juridic, dacă e monument istoric, nu e monument istoric. Era o clădire istorică valoroasă, cu calități arhitecturale deosebite, cu valori estetice, istorice, memoriale.

“Acum e o cutie de chibrituri, e o clădire lipsită de absolut orice fel de identitate, în condițiile în care era un monument din punctul de vedere al capacității de a evoca memorie.”

Ștefan Bâlici, directorul INP

Și nu pot să înțeleg cum un gospodar, primar, care dorește să aibă grijă de o clădire, poate să producă o astfel de anihilare, distrugere a valorilor.

Cum poate fi protejată de lege o astfel de clădire, care nu este clasată ca monument istoric, pentru ca astfel de situații să nu se repete?

Există și nivelul de protecție sub cel de monument istoric, sub protecția strictă a legii există categoria valorilor locale, care pot fi instituite prin documentație de urbanism, tot în atribuția autorităților locale.

Autoritățile chiar trebuie să fie preocupate, să identifice acele valori locale, pe care să le protejeze prin reglementările urbanistice, prin PUG sau PUZ. Este răspunderea primarilor să facă aceste lucruri.

Mai e un aspect. Observ că este finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, care este un program al Guvernului României.

“Un program guvernamental fără filtru de calitate, fără principii de calitate e o calamitate. Un program guvernamental care alocă milioane de lei pentru a distruge, n-ar trebui existe.”

Deci programul trebuie regândit, în așa fel încât așa cum finanțează mii de grădinițe, de școli, să aibă în vedere că în țara asta majoritatea școlilor sunt clădiri istorice și nu trebuie anihilată valoarea lor.

Trebuie stabilit, în primul rând, de ce dăm banii ăia? Doar ca să avem, în cazul ăsta, un cabinet medical? Sau și pentru a pune în valoare o bijuterie a patrimoniului local?

Vorbind despre valoarea clădirii, ce i-a lipsit pentru a fi clasată ca monument istoric?

Sunt convins că nu i-a lipsit nimic, decât atenția oamenilor.

Lista Monumentelor Istorice este o listă deschisă, ea crește în permanență și un pic scade, există și cazuri de declasare. E firesc că nu e un document final, el permanent necesită ajustări. Există nenumărate clădiri în țară care au calități pentru a fi recunoscute ca monumente istorice, dar nimeni n-a cerut asta și n-a parcurs procedura necesară.

Dar cine ar trebui să ceară asta? Cine are această responsabilitate?

Sunt mai mulți factori abilitați de lege să ceară clasarea. În primul rând proprietarul, în cazul ăsta comuna. În al doilea rând, pot fi instituțiile cu abilitare în domeniul protejării patrimoniului, cum sunt direcțiile județene pentru cultură și cum e institutul nostru, Institutul Național al Patrimoniului.

Noi facem anual câteva zeci de dosare de clasare și sprijinim alți solicitanți. Dar noi suntem la București.

Și de la INP nu a avut nimeni informații despre această clădire?

Nu, nu. Dar vă asigur că sunt sute de clădiri despre care nu avem informații sau pur și simplu nu avem capacitatea de a face ceva. Nicăieri în lume nu este doar statul care se ocupă de protejarea patrimoniului. Trebuie să existe și alte entități.

O altă entitate care poate cere clasarea este un ONG cu activitate în domeniul protejării patrimoniului. ONG-urile sunt foarte importante, uitați, ele ne atrag atenția.”

Comuna Sălcuța este condusă din această toamnă de primarul PSD Aurica Giurcă. Înaintea sa, primar ales a fost soțul ei, Eugen Giurcă, suspendat, însă, din funcție.

Iată ce spune doamna primar:

“Bună ziua, scriem un articol despre restaurarea conacului Popp.

Nu, greșit. Greșit restaurare.

Dar? Cum să îi spunem?

Deci e greșit restaurare. Acea casă a fost donată cu titlu gratuit către primărie, pentru reabilitare și executare și extindere cabinete medicale. Acea casă putea să fie ruină. Dar eu nu pot să vă dau detalii, pentru că sunt primar nou în funcție.

Înainte de dumneavostră, cine e fost primar?

Înainte de mine a fost soțul meu, Giurcă Eugen. A fost suspendat din funcție după 3 ani, a luat Marinescu Andrei, a fost supendat la fel, un dosar penal, o incompatibilitate, apoi a preluat mandatul din rândul consilierilor Ionescu Gheorghe, până la alegerile din toamnă.

Dar, din câte știu, dumneavoastră lucrați la primărie de mai mulți ani.

Eu am lucrat la primărie din 1996, 11 ani am fost funcționar public.

Ce ne puteți spune despre acest proiect, cine a inițiat proiectul de reabilitare?

N-aș putea să vă dau eu informații, nu știu să vă spun.

Dar ca actual primar, vă place ce a ieșit, cum arată fațada?

Normal, bineînțeles. Dar nu este gata, când se va termina lucrarea, va fi mult mai frumoasă.

Directorul Institutului Național al Patrimoniului spune că acea casă avea valoare istorică și arhitecturală și că primăria ar fi putut face demersuri pentru a o clasa ca monument istoric. De ce nu a făcut asta primăria?

Eu atât știu, că acea casă a fost primită gratuit pentru reabilitare.

“Când s-a implementat acel proiect s-au făcut anumite comisii și au ajuns la concluzia că nu se poate face o restaurare. Pe ideea că sunt costurile exorbitante. Și nu acoperea nimeni acele costuri.”

Aurica Giurcă, primarul comunei Sălcuța

Deci asta a fost varianta mai ieftină.

Da, la banii care au fost, trebuia să îi dea o utilitate la casa aia.”

Din păcate, de cele mai multe ori, nici clasarea ca monument istoric nu înseamnă protecție, deși asta presupune legea. România are nenumărate monumente istorice, chiar de valoare națională, de categorie A, care sunt lăsate în paragină, chiar și când proprietar este statul român. Cel mai bun exemplu este chiar cazul Muzeului Național de Istorie a României, despre care Cultura la dubă a scris pe larg aici.

De câțiva ani se discută despre schimbarea legislației în privința protejării patrimoniului. Directorul INP spune că asta s-ar putea întâmpla chiar anul acesta.

“E foarte actuală discuția, va apărea în consultare publică foarte curând, acum vom vedea, Ministerul Culturii va definitiva documentul și îl va pune în consultare publică, dar este aproape de final noul Cod al Patrimoniului Cultural.

Eu mă aștept ca anul acesta, în 2021, să avem un document complet nou, în analiza publică și parlamentară.

Și revin puțin la ideea de activare a tuturor părților ale societății, nu se poate doar statul. Eu nu spun pentru că încerc să scap de o responsabilitate, în niciun caz. Dar nu avem capacitatea asta. O conlucrare eficientă este cea dintre stat, care creează cadrul legislativ, și comunitate, reprezentată de autorități locale, asociații, cetățeni.”, ne-a declarat Ștefan Bâlici.

Istoricul Conacului Constantin N. Popp

Constantin N Popp, născut în anul 1877 la Craiova, a fost primarul Craiovei în 1919 și prefect de Dolj între 1914-1915. Acesta provenea dintr-o celebră familie de bancheri, care avea o avere impresionantă, printre care mai multe proprietăți în Dolj.

Bancherul N. T. Popp a lăsat moșiile urmașilor săi, după cum urmează: N. N. Popp a primit moşia Padea, M. N. Popp moşia Lăcriţa şi jumătate din moşia Ostroveni, C. N. Popp a intrat în posesia moşiei Sălcuţa, V. N. Popp a primit jumătate din moşia Ostroveni, fiica sa, Marioara, căsătorită Berlescu, a primit moşia Adâncata, Elena, căsătorită Kiriţescu, a devenit posesoarea moşiilor Teiu şi Socoleşti, Lucreţia, căsătorită Coculescu, a primit moşia Constantineşti, iar Hortenţia, căsătorită J. Vuccino, a primit partea de moşie în numerar, fiind căsătorită cu un cetăţean străin. (sursa: Bancheri de Odinioară ai Craiovei, de Georgeta Ghionea)

Unele dintre aceste clădiri cu valoare istorică pot fi încă admirate în Craiova și în împrejurimi. Din păcate, nu este și cazul conacului de la Sălcuța.

The post “Este o bătaie de joc la adresa ideii de istorie” – Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului despre reabilitarea Conacului Popp appeared first on Cultura la dubă.

Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) este o taxă extrabugetară destinată finanţării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice. Taxa este obligatorie pentru operatorii economici care dobândesc venituri din vânzări de produse și servicii care promovează sau utilizează imagini cu monumente istorice, imobile de patrimoniu sau în zona de protecţie a monumentelor istorice.

Timbrul Monumentelor Istorice a fost instituit în scopul de a sprijini activităţile de protejare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin finanţarea de lucrări (precum: intervenţii de urgenţă, amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită), investigaţii şi elaborarea de reglementări, norme şi metodologii, programe sau proiecte culturale privind monumentele istorice.

În această sesiune se primesc propuneri pentru:

• lucrări de refacere a integrității și funcționalității sistemelor de acoperire (precum șarpante, învelitori sau decorații) și a sistemelor de colectare și evacuare pluvial (jgheaburi, burlane, cazoane, sisteme de prindere, rigole, racorduri la canalizarea pluvială);

• lucrări la finisajele exterioare şi interioare (doar pentru spaţiile comune, care vor fi introduse într-un circuit public), inclusiv pavaje/pardoseli (asigurare, integrare şi completare); pot include punctual şi lucrări de conservare a componentelor artistice integrate în aparatul decorativ al faţadelor;

• lucrări de întreţinere şi reparaţii la componente tehnice istorice (ascensoare);

• lucrări la tâmplăriile exterioare – porţi, ferestre, vitrine, obloane (înlocuiri locale ale elementelor sau părţilor din elemente componente care sunt deteriorate; completări; completare / refacere a finisajelor);

• instalarea de elemente de signaletică exterioară (ex. semnalizare de monument istoric / casă memorială / element al unui circuit cultural) şi interioară (ex. ghidaj, evacuare, numerotare şi denumire spaţii);

• lucrări dedicate monumentelor de for public, inclusiv amenajarea spaţiului adiacent.

Suma maximă pe care aplicanții o pot solicita pentru finanțarea unui proiect în cadrul subprogramului dedicat Timișoarei este de 100.000 de lei.

Finanțarea se acordă doar în condițiile existenței unei surse de finanțare proprii sau atrase a beneficiarului finanțării în numerar, într-un cuantum care nu poate fi mai mic de 10% din valoarea totală a finanțării solicitate.

Înscrierile se pot face începând cu 25 ianuarie, data limită fiind 1 martie 2021, ora 16.

Mai multe detalii se găsesc aici.

The post Finanțare de 1 milion de lei pentru clădirile istorice ale Timișoarei appeared first on Cultura la dubă.