Corina Încrosnatu, fost vicepreședinte și fost secretar general al ICR, propusă acum de PSD în funcția de președinte, va conduce Institutul Cultural Român pentru următorii 4 ani. Pentru cele două posturi de vicepreședinte, plenul i-a numit pe Adriana Gae, propusă de AUR, și pe Attila Weinberger, propus de UDMR. Weinberger a ocupat aceeași funcție și în ultimii 4 ani.

Noua conducere a fost aleasă în Senat printr-o majoritate formată de AUR și PSD.  

Potrivit USR, noua președintă este o apropiată a lui Adrian Năstase, fiind în trecut vicepreședintă a Fundației Europene “Nicolae Titulescu” condusă de Năstase, poziție din care, în 2013, l-a invitat la București pe Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin.

Totodată, din Consiliul de Conducere va face parte naistul Nicolae Voiculeț (AUR), participant la protestele de susținere a lui Călin Georgescu și cunoscut consipiraționist.

Audierile candidaților în comisiile de specialitate din Parlament au fost marcate de declarații tensionate între reprezentanții partidelor.

***

Potrivit Agerpres, pentru funcția de președinte al ICR, Corina Încrosnatu, propusă de grupul PSD, a primit în plenul Senatului 81 de voturi ‘pentru’ și 34 ‘împotrivă’, Roxana Dumitrache, propusă de grupul parlamentar USR – 18 voturi ‘pentru’ și 97 ‘împotrivă’, Adrian Dupu, din partea Asociației ASTRA și Asociației Euro-26 – 15 voturi ‘pentru’ și 100 ‘împotrivă’ și Liviu Jicman, fost președinte ICR, din partea uniunilor de creație – un vot ‘pentru’ și 114 ‘împotrivă’.

Pentru cele două posturi de vicepreședinte, plenul i-a numit pe Adriana Gae, propusă de grupul parlamentar AUR, care a obținut 73 voturi ‘pentru’ și 43 ‘împotrivă’ și pe Attila Weinberger, propus de grupul UDMR, cu 89 voturi ‘pentru’ și 27 ‘împotrivă’.

Ceilalți candidați pentru funcția de vicepreședinte au obținut: Honorius Circa, propus de Asociația Euro-26, niciun vot ‘pentru’ și 116 ‘împotrivă’, Mihai Firică, din partea Uniunii Scriitorilor din România, două voturi ‘pentru’ și 114 ‘împotrivă’ și Daniela Nane – Uniunea Realizatorilor de Film din România – 35 voturi ‘pentru’ și 81 ‘împotrivă’.

Cei șapte membri propuși de grupurile parlamentare pentru Consiliul de conducere al ICR și numiți de plen sunt:

Iulian Badea – propus de grupul parlamentar PSD;
Dumitru Goldbach – propus de grupul parlamentar PACE – Întâi România;
Zsolt Karacsony – din partea grupului parlamentar al UDMR;
George Amarie-Mihalașcu – propus de grupul parlamentar PNL;
Ioana-Alina Șerban – propusă de grupul parlamentar PSD;
Radu Vancu – propus de grupul parlamentar USR;
Nicolae Voiculeț – din partea grupului parlamentar AUR.

Din partea uniunilor de creație, au fost numiți pentru Consiliul de conducere al ICR:

Benoni Ioan-Carmăzan – propus de Uniunea Realizatorilor de Film din România;
Aurelia Corbeanu – din partea Uniunii Teatrale din România;
Laurențiu Damian – din partea Uniunii Cineaștilor din România;
Dan Dediu – din partea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România;
Petru Lucaci – din partea Uniunii Artiștilor Plastici din România;
Daniela Nane – Uniunea Realizatorilor de Film din România;
Ileana Tureanu – din partea Uniunii Arhitecților din România.

Cine este Corina Încrosnatu, noul președinte al ICR

Potrivit prezentării de pe siteul oficial al ICR, Corina Raluca Încrosnatu (n. 1983, Sinaia) a absolvit în anul 2008 Universitatea București, specializându-se în filologie. În aproximativ 20 de ani, aceasta a ocupat doar funcții publice sau a lucrat pentru fundația lui Adrian Năstase.

La ICR a ajuns în 2014, unde a început ca expert în programe culturale în cadrul Direcției Generale Reprezentanțe în Străinătate. A avansat apoi la funcția de șef al Serviciului Reprezentanțe în Europa, unde a contribuit la consolidarea relațiilor culturale dintre România și statele europene prin proiectele coordonate. Ulterior, a preluat rolul de Director General al Direcției Generale Programe prin Reprezentanțe și Comunități Istorice.

În perioada noiembrie 2021 – septembrie 2024, a deținut funcția de Secretar General al Institutului Cultural Român. Din septembrie 2024, ea a fost numită vicepreședinte al ICR.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post ICR va fi condus de Corina Încrosnatu, propusă de PSD. Vicepreședinții sunt de la AUR și UDMR appeared first on Cultura la dubă.

ICR Londra îl prezintă pe Andras Demeter, ministrul Culturii, drept unul dintre invitații speciali ai unui “excepțional recital de poezie” care va marca Ziua Culturii la Londra, pe 17 ianuarie. Potrivit comunicatului transmis în engleză publicului britanic, Andras Demeter este “un actor aclamat”, precum și “un actor poliglot care pornește într-o călătorie artistică și intelectuală de o amploare excepțională”. Acesta va recita poezii eminesciene precum “Lacul”, “Dintre sute de catarge”, precum și “Flori de mucigai”, de Tudor Arghezi, sau “Vârsta de aur a dragostei”, de Nichita Stănescu.

ICR spune că evenimentul “oferă publicului britanic o experiență care deschide noi perspective asupra textelor clasice și moderne.” Demeter va apărea alături de actrița Emilia Popescu și de pianistul Cătălin Răducanu, iar recitalul se intitulează “Aplauze pentru poet”.

“Actorii Emilia Popescu și András Demeter dau viață poeziei lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Marin Sorescu și Nichita Stănescu, într-o interpretare susținută de universul sonor creat de pianistul și compozitorul Cătălin Răducanu. Recitalul este completat de proiecții video cu lecturi în limba engleză realizate de Anamaria Marinca și Sir Michael Pennington, precum și de o intervenție de arhivă a regretatului Ion Caramitru.” – se arată pe site-ul ICR

În variantă în limba engleză a evenimentului, publicată pe site-ul ICR Londra, Andras Demeter și Emilia Popescu sunt prezentați drept “acclaimed actors” (actori aclamați).

”A fi pe un podium artistic la Londra, cu poezia românească în centrul atenției e un prilej rar, care ne pune în fața unui public obișnuit cu diversitatea culturală, dar și cu rigoarea artistică. Cred că poezia noastră are forța de a traversa granițe și limbi, iar aici, la Londra, poate fi ascultată cu o altă curiozitate şi alt interes, nu doar cu o altă căldură.” spune actorul Demeter András, ministrul Culturii.

Deși recitalul se numește “Aplauze pentru poet”, pe site-ul ICR nu există nicio prezentare a poeților români incluși în program, ci doar prezentarea interpreților.

Programul cuprinde:

Piano interludes and jazz improvisations throughout the recital – Cătălin Răducanu

Mihai Eminescu

Din manuscrise – VIDEO – Ion Caramitru (RO) / From the Manuscripts – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„Și dacă” – Emilia Popescu (RO) / And if… – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„Lacul” – András Demeter (RO) / The Forest Pool – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„Dintre sute de catarge” – András Demeter (RO) / Of the Masts – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„Trecut-au anii” – Emilia Popescu (RO) / Sonnet (The Years Have Passed) – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„Cu mâine zilele-ți adaugi” – András Demeter (RO) / With Tomorrow You Add to Your Days – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„La steaua” – VIDEO – Ion Caramitru (RO) / To the Star – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„La steaua” – Live dialogue Emilia Popescu & András Demeter (RO)

All translations by Corneliu M. Popescu.

Tudor Arghezi

„Flori de mucigai” – András Demeter (RO) / Mould Flowers – VIDEO – Anamaria Marinca (EN) Translation: Andrei Bantaș

Marin Sorescu

„O amoebă” – Emilia Popescu (RO) / An Amoeba – VIDEO – Anamaria Marinca (EN)

„Segment” – András Demeter (RO) / Segment – VIDEO – Anamaria Marinca (EN)

„Trebuiau să poarte un nume” – Marin Sorescu – Emilia Popescu (RO)

Nichita Stănescu

„Necuvintele” – Emilia Popescu (RO) / The Non-Words – VIDEO – Anamaria Marinca (EN) Translation: Andrei Bantaș

„Vârsta de aur a dragostei” – András Demeter (RO) / The Golden Age of Love – VIDEO – Anamaria Marinca (EN) Translation: Andrei Bantaș

O altă variantă a spectacolului Aplauze pentru poet a mai fost prezentată anterior și în Italia și Spania, în 2024 și 2025. Inițiatorul proiectului și regizorul spectacolului este Ovidiu Miculescu, conceptul video este semnat de Virgil Oprina, iar regia muzicală de Oltea Șerban-Pârâu.

România sărbătorește anual Ziua Culturii Naționale pe data de 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu.

The post Ministrul Andras Demeter, invitat de ICR Londra să recite poezii de Ziua Culturii, în calitate de “actor aclamat” appeared first on Cultura la dubă.

Institutul Cultural Român, aflat acum în subordinea Senatului, ar urma să treacă integral sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, potrivit programului de guvernare.

Tot în program este prevăzută reorganizarea și eficientizarea unor instituții care administrează fondurile colectate din contribuții-obligație legală, precum CNC – Centrul Național al Cinematografiei, AFCN – Administrația Fondului Cultural Național și INP – Institutul Național al Patrimoniului.

De asemenea, guvernul vrea să reducă sporurile angajaților din cultură, numărul de angajări și cere “auditarea instituțiilor cu infrastructură excesivă în raport cu producția bunurilor culturale/artistice/mediatice”.

INTEGRAREA INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN ÎN MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

La capitolul “Afaceri Externe”, programul de guvernare prevede “integrarea deplină a instituțiilor reprezentative sub coordonarea Ambasadorului și a șefului de misiune – ICR, Consulate, Consilieri economici, reprezentanți ai altor instituții; MAE va integra ICR și ARICE pentru coerența politicilor de imagine și promovare în domeniul relațiilor externe, economice și culturale și va propune în primele 100 de zile cea mai bună variantă instituțională pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni și Direcția pentru Republica Moldova. MAE coordonează la nivel strategic diplomația publică și culturală românească.”

Asta ar putea însemna că președintele ICR și directorii filialelor din străinătate nu vor mai fi numiți și audiați de Senat, ci desemnați direct de către ministrul de Externe, sub coordonarea ambasadelor. Portofoliul de la Externe a fost preluat de Oana Țoiu (USR).

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția că această măsură ar însemna politizarea și mai accentuată a ICR.

“Absorbirea ICR în MAE ar fi un dezastru. Ar anula complet autonomia ICR & l-ar transforma într-un mic birou intern al MAE. Care ar exporta exclusiv cultură de stat, cultură oficială, cultură aprobată de guvern. Orice ține de natura critică a culturii, de natura ei contestatară, adică de natura ei reală, ar fi complet anulat.”- spune Radu Vancu.

În trecut, ICR se afla sub coordonarea Administrației Prezidențiale. Apoi a trecut la Senat. De-a lungul timpului, Cultura la dubă a sesizat numeroase numiri politice controversate în ICR.

SCUMPIREA CĂRȚILOR, A MANUALELOR ȘCOLARE ȘI A BILETELOR LA MUZEE

Cota TVA la vânzarea de cărți, manuale școlare și bilete la muzee, case memoriale și grădini botanice și zoologice ar urma să crească de la 5% la 9%.

Într-o scrisoare transmisă președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan, Asociația Editorilor din România atrage atenția că “măsurile fiscale care duc la scumpirea cărților nu rezolvă nici măcar o fracțiune de procent din deficitul bugetului de stat care, la rândul său, nu poate fi imputat în niciun caz culturii scrise. Scumpirea cărților doar va accentua scăderea consumului cultural, pe care o observăm de mai mulți ani, și va contribui direct la amplificarea analfabetismului funcțional, cu efecte tot mai severe asupra forței de muncă din economia românească și, în general, asupra resursei umane a țării noastre.

Anul 2025 are toate șansele să devină cel mai negru din întreaga istorie a culturii scrise de după 1989. Dumneavoastră sunteți cei care pot atenua acest șoc, care deja se face simțit.

În vreme ce, la nivel european, colegii noștri dezbat cum poate fi stăvilită încălcarea drepturilor de autor prin exploatarea comercială abuzivă a inteligenței artificiale, România este în urmă cu câteva decenii, principalul vinovat fiind tocmai statul, care nu veghează la respectarea legilor în vigoare, în principal Legea 8/1996, a drepturilor de autor și drepturilor conexe, și Legea 304/2002, a bibliotecilor, ca să le enumerăm doar pe cele mai importante și învechite în neaplicare.

Suntem, probabil, singura industrie în pericol iminent de a pierde, deodată, circa 10% din punctele de distribuție din țară. La aceasta se adaugă măsurile de creștere a taxării care vor fi implementate în curând și care vor avea un impact dezastruos în ceea ce privește obiceiurile de consum cultural al românilor.

Câteva explicații pentru iminenta catastrofă a pieței de carte: Diverta, al doilea mare distribuitor din retailul fizic de carte, cu 21 de librării, pregătește un faliment (după încă două insolvențe în interval de un deceniu); Elefant.ro, cândva cel mai mare retailer online de carte, face eforturi să revină în activitate după insolvența de anul trecut; librăriile independente se închid una după cealaltă din cauza presiunii economice, cea mai recentă fiind frumoasa librărie ”La Două Bufnițe”, din Timișoara. Pe lângă aceasta, amintim dispariția la fel de alarmantă a bibliotecilor publice, peste 8.300 de unități fiind închise din 1990 și până la finalul anului trecut.

AER propune pe această cale Guvernului să-și asume cu seriozitate misiunea de a ocroti cultura națională și să prevadă fondurile necesare pentru ca bibliotecile să achiziționeze măcar 50 de cărți noi la 1.000 de locuitori, pragul minim stabilit de Legea bibliotecilor încă din 2002.

AER a lansat, pe 15 februarie 2023, Pactul pentru Lectură, o strategie de susținere a culturii scrise ca element fundamental al identității naționale și al coeziunii sociale, pe care l-a depus la Administrația Prezidențială și la Guvernul României. Reluăm dezideratele din acest document:

– o campanie națională de promovare a cititului, susținută de stat;

– reluarea programului de 100 de euro acordați anual profesorilor pentru achiziția de cărți și extinderea acestui program și la alte categorii sociale: elevi, studenți, medici etc.;

– susținerea livrărilor de carte prin poștă/curier prin compensarea cu 50% a costurilor, conform Legii culturii scrise, nr. 186/2003.

De asemenea, amintim că Legea învățământului preuniversitar, nr. 198/2023, prevede la articolul 83 înființarea a două programe naționale: „Voucherul cultural pentru elevi“ și „O carte pentru fiecare“, menite să oprească avansul analfabetismului funcțional. Așteptăm operaționalizarea acestor programe naționale, deja de doi ani.

Legislația care reglementează domeniul culturii scrise, deși pozitivă în ansamblu, este sistematic trecută cu vederea: statul român pur și simplu nu o aplică. Pentru conformitate, Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România a calculat încă din 2022 că respectarea de către stat a obligației minimale de achiziții în biblioteci ar aduce în piață circa 80 de milioane de euro anual, adică ar dubla piața de carte, în beneficiul direct al publicului.“

REORGANIZAREA CNC, AFCN, INP;

OUG pentru legea managementului instituțiilor de cultură

Ministerul Culturii își asumă în programul de guvernare auditarea și reorganizarea instituțiilor de cultură care gestionează bugete majore și prevede, de asemenea, în continuarea mandatului Nataliei Intotero, o reformă a legii managementului instituțiilor de cultură, pregătită deja printr-un OUG. Reforma presupune eliminarea condiției de a avea studii de specialitate și lărgește domeniile de studiu pentru cei care vor să conducă instituții de cultură. Sunt acceptate studii umaniste, economice sau juridice. OUG-ul respectiv se află la Secretariatul General al Guvernului, dar ar trebui să reia circuitul de avizare, fiindcă nu a reușit să obțină toate avizele necesare.

Despre acest OUG, Natalia Intotero a vorbit recent într-un interviu pentru Cultura la dubă.

“Practic, acea modificare a legii managementului, dădea posibilitatea organizării de concursuri pentru toți managerii, deschidea ușile pentru toți specialiștii din domeniu. Dacă în momentul de față s-ar organiza aceste concursuri, ar putea să participe la concurs, în mare parte, aceleași persoane care sunt pe funcții, deoarece legea spune în momentul de față că toate persoanele care au obținut la evaluare de la 9 spre 10, dacă se organizează concurs, este concurs închis, doar cu acea persoană. A avut foarte multe sesizări din partea sindicatelor, din partea specialiștilor din domeniu, și toate acele modificări au fost făcute cu consultarea lor.

Dar vreau să vă spun, de asemenea, că cea mai mare opoziție la aceste modificări a venit din partea conducerii teatrelor din România, din partea UNITER, din păcate, care nu au înțeles că, de fapt, era o invitație și că, de fapt, toți cei care sunt în momentul de față pe funcție puteau să participe. Nu le interzicea nimeni acest lucru.

Degeaba cineva spunea că se dorește politizarea. Nu există. Politizare este acum pentru că mare parte a managerilor care există în momentul de față sunt numiți prin decizia ministrului. Concursuri nu s-au mai făcut de ani buni.

Dar, de fapt, ce aduce nou această ordonanță este că permite și unor oameni care nu au studii de specialitate, ci studii economice și juridice, să devină manageri ai unor instituții de cultură.

Am pus în acea ordonanță studii în domeniul social, umanist și de specialitate. Adică puteau să participe și cei care au studiat management, studii în domeniul administrației locale, studii de specialitate, deci nu a fost doar pentru economiști și juriști.

Asta invocă oamenii de cultură – că nu ar trebui ca instituțiile de cultură să fie conduse de oameni care nu au studii strict de specialitate.

Păi, vedeți dumneavoastră, propunerea a fost pentru funcția de manager, director plin, iar partea de adjunct să fie doar din cadrul domeniului respectiv de activitate, doar specialiști.

Dar, când vorbim de management, vorbim de o persoană care are capacitatea de a convinge o comisie de specialitate că vine cu un plan de dezvoltare a instituției, pe o perioadă de 4-5 ani, ceea ce înseamnă bună gestionare a fondurilor, dar și posibilitatea de a accesa fonduri externe. Fiindcă e foarte important să-i încurajăm să acceseze fonduri externe, care sunt la dispoziția domeniului cultural.

Deci nu a fost vorba despre o interzicere a specialiștilor, ci doar o posibilitate de concurență transparentă, astfel încât toți cei care își doresc să aibă o funcție de management în domeniul cultural, cu studii în domeniul umanist, de specialitate sau social, să poată să participe la un astfel de concurs.” – spunea Natalia Intotero pe 22 mai 2025 pentru Cultura la dubă.

Ministrul Andras Demeter își propune în programul de guvernare să organizeze concursurile de management restante la majoritatea instituțiilor de cultură din țară. Dar aceeași promisiune, pe care au făcut-o și ceilalți miniștri ai Culturii, stagnează de ani de zile.

Demeter a preluat azi ștafeta de la Natalia Intotero – ”Preiau această responsabilitate cu recunoștință și cu deplina convingere că, prin dialog, respect și profesionalism, putem consolida rolul culturii în societate. Mulțumesc doamnei Natalia Intotero pentru activitatea depusă și pentru sprijinul oferit în această perioadă de tranziție.”, a spus noul ministru.

Andras Demeter (UDMR), absolvent de actorie, a fost condamnat definitiv în 2017 pentru conflict de interese, iar în prezent se află în proces cu Ministerul Culturii, după cum Cultura la dubă a scris AICI.

De cealaltă parte, Natalia Intotero și-a încheiat mandatul prin salvarea Teatrului Cub din Iași, ca urmare a protestelor din spațiu public. Cubul va fi mutat în apropierea actualei locații, cu acordul tuturor factorilor implicați.

Printre măsurile discutate de coaliția de guvernare în cadrul consultărilor, pentru reducerea deficitului bugetar, se numără și desființarea unor instituții precum ARICE, AOSR, Institutul Levantului, Institutul Revolutiei, Academia de Stiinte Medicale, Academia de Stiinte Tehnice, Institutul Drepturilor Omului, Casa Unirea, ATOP, potrivit unui document publicat de economedia.ro.

Institutuț Revoluției Române a trecut prin mai multe solicitări de desființare, însă politicienii nu s-au pus de acord. De-a lungul timpului, el a fost condus de Ion Iliescu, în calitate de președinte, și de Gelu Voican Voiculescu, în calitate de director general. În 2021, Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, ucis de Securitate în anul 1985, a devenit director ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Consultați programul complet de guvernare mai jos:

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Ce aduce noul guvern în cultură: trecerea ICR de la Senat la MAE, scumpirea cărților, a accesului la muzee, reducerea sporurilor, auditarea și comasarea unor instituții appeared first on Cultura la dubă.

Decizia vine la aproape un an de la numirea acesteia și la câteva zile distanță de la scandalul declanșat în mediul online, după ce Catinca Nistor a cântat “Mociriță cu trifoi” la un eveniment organizat de ICR Londra, iar violoncelistul Andrei Cavassi a interpretat linia melodică a cântecului grecesc „Ah Kardoula Mou”, cunoscută în România pentru maneaua “De ce mă minți”.

Cultura la dubă a fost prima publicație care a anunțat că Nistor va fi propunerea pentru ICR Londra, în martie 2022.

În aprilie Catinca Nistor a fost audiată în Parlament, iar declarațiile făcute la acel moment au devenit virale. “Cred că sălile pline de români vor fi apreciate de englezi.”, spunea aceasta.

Ulterior, în timpul mandatului de la Londra, Libertatea a dezvăluit că directorul ICR Londra a solicitat și a primit de la Ministerul Afacerilor Externe o chirie de 6.500 de lire, după ce a refuzat să stea în locuința deja existentă și dedicată diplomaților români din fruntea ICR.

La fel ca președintele ICR, directorii filialelor din străinătate sunt numiți politic, fără concurs.

Ea a devenit cunoscută publicului după ce a acordat un interviu pentru Cultura la dubă, în care a explicat cum a ajuns să ocupe funcția de manager interimar al Teatrului Bulandra, în martie 2020.

Momentan Catinca Nistor nu a comentat decizia președintelui ICR.

The post Președintele ICR a cerut revocarea Catincăi Nistor din funcția de director ICR Londra appeared first on Cultura la dubă.

Un senator a propus amânarea votului, după ce candidata nu a putut să spună care sunt principalele sale două obiective.

“Catinca Nistor: Eu am niște idei, dar nu vreau să vorbesc.

Senator 1 : Dar știți că nu e secret, totuși, când mergeți într-o asemenea poziție trebuie să aveți niște obiective.

Senator 2: Domnule președinte, dacă doamna nu poate să vorbească, nici noi nu putem să votăm.Vă propun amânarea votului.”

Până la urmă, Catinca Nistor a primit aviz pozitiv. Iată câteva dintre declarațiile din timpul audierilor:

“Puteți avea toată încrederea că am tot sprijinul și toate relațiile și tot istoricul profesional și intelectual pentru a conduce această misiune și ca să vă spulber orice suspiciuni juridice, eu am scos și cazierul meu, l-am pregătit și puteți vedea că este imaculat.

-Nu suntem la ministerul de interne, nu ne interesează cazierul.

-Totuși, poate pentru a spulbera orice suspiciuni.

-Cel care va ocupa funcții va avea nevoie de relații și rețea la Londra și rețeaua, în stilul rețelelor politice pe care le putem avea aici, nu sunt utile acolo.”

Cultura la dubă a scris în exclusivitate, în urmă cu mai bine de o lună, că ICR o va numi pe Catinca Nistor în funcția de director al ICR Londra.

Catinca Maria Nistor are 33 de ani, este actriță și actuală colaboratoare a postului lui Adrian Sârbu, Aleph News, în calitate de prezentatoare.

Ea este fiica actorului român Stelian Nistor, fost lider al Lojei Masonice de rit scoțian, care are sediul central la Londra. Stelian Nistor a deținut președinția Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, în grad 33 şi Ultim.

Părinții Catincăi Nistor sunt nașii de cununie ai PSD-istului Valeriu Zgonea.

Catinca Nistor a fost timp de aproximativ un an director interimar al Teatrului Bulandra, în mandatul primarului Gabriela Firea.

Ea a fost dată afară după un protest public al actorilor de la Bulandra și, ulterior, trimisă în judecată de noua conducere interimară pentru că și-ar fi atribuit sume de bani necuvenite.

În primă instanță, pe 19 septembrie 2021, Tribunalul București a decis să anuleze contractele încheiate pe drepturi de autor și a obligat-o pe pârâtă să returneze teatrului aproape 7000 de euro. Decizia nu este definitivă.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă în martie 2020, pe când era managerul teatrului Bulandra, Catinca Maria Nistor declara:

“Când am împlinit 28 de ani, mi-am dat termen până la 35 să am rostul meu la Londra, unde merg frecvent. Am început să îmi construiesc un network acolo.

Visul meu e să mă trezesc dimineața, să știu cum arată bucătăria mea, make a tea și breakfast, să merg la lucru și să fac în fiecare zi același lucru, să lucrez on stage, în Londra.”

În timpul audierilor din Senat, aceasta a spus despre perioada petrecută la Bulandra că:

“Experiența de 11 luni de asigurare a interimatului Teatrului Bulandra, luni care au cuprins chiar perioada începutului pandemiei și am întâlnit situații dificile în primul rând dpdv financiar, care m-au făcut să mă folosesc de toate resursele pe care le-am avut și experiența aceasta cred că mă va ajuta în următoarea misiune, pe care urmează să o încep”.

Catinca Nistor este prietenă și cu George Ivașcu, managerul Teatrului Metropolis, fost ministru PSD al Culturii, la rândul său Mare Maestru în Masonerie. De altfel, Catinca a fost prezentă ieri în birourile Teatrului Metropolis, după conferința de presă în care Ivașcu și-a anunțat demisia. Catinca Nistor a fost distribuită și în spectacolul de la Metropolis – „O casă de păpuşi – partea a doua“, care a avut premiera în ianuarie 2022.

Despre această producție, Primăria Capitalei a declarat că “Teatrul Metropolis a cheltuit anul trecut pe producția unui spectacol în care au jucat 3 actori consacrați și o tânără actriță suma de 265.117 lei. (nr. actorii sunt Oana Pellea, Vlad Ivanov, Victoria Cociaș și Catinca Nistor)

Onorariile plătite acestor actori pentru repetiții au fost de 64.490 lei, onorariul pentru cele 9 spectacole jucate a fost de 58.047 lei și onorariul pentru premieră, de 6.443 lei.”

Comisia pentru Cultură din Senat a votat numirea Catincăi Nistor la ICR Londra astfel: 13 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Înregistrarea audierii sale poate fi urmărită mai jos, de la minutul 41.04.

The post Catinca Nistor, noul director ICR Londra: “Cred că sălile pline de români vor fi apreciate de englezi.” appeared first on Cultura la dubă.

După ce Cultura la dubă a prezentat marți seara în exclusivitate lista oficială cu propunerile făcute de ICR, transmisă senatorilor care fac parte din Comisia de Cultură pentru a se documenta înaintea audierilor, azi cei din opoziție s-au trezit că pe ordinea de zi au fost adăugate nume noi spre deosebire de informările pe care le primiseră inițial.

Audierile au fost doar de formă, iar votul s-a dat, așa cum era de așteptat, pe linie de partid.

***

Andreea Dogariu, inspector DGASPC Timiș, soția senatorului PSD Eugen Dogariu, a fost primit votul comisiei pentru postul de director adjunct al ICR Budapesta.

Istoricul Liviu Țăranu, cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, va fi director la ICR Beijing, o reprezentanță închisă în 2019, dar pentru care ICR a plătit în ultimii 2 ani o chirie de 400.000 de euro, conform relatărilor jurnalistului Dan Tomozei, stabilit în China.

Liviu Țăranu este un apropiat al PNL. În 2019 a fost invitat la marea sărbătoarea liberală, când Partidul Național Liberal a împlinit 144 de ani de la înființare. Acesta a ținut un discurs în fața președintelui Klaus Iohannis și a celorlalți liberali.

Bogdan Mihai Popescu va primi un nou mandat de director al ICR Stockholm. El a mai lucrat în ICR și ca director al Departamentului Centrul Cărții. Conform declarației sale de avere din 2018, el este unul dintre cei mai înstăriți candidați.

Pe când se ocupa de Departamentul Centrul Cărții, el avea deja 4 terenuri în București, două în Craiova și unul în Comarnic, acțiuni la multiple companii, iar în conturi aproximativ 150.000 de euro.

Dincolo de unele dintre numirile controversate, pe lista ICR au apărut și numele unor profesioniști. Din păcate, acestea sunt excepții, în timp ce normalitatea înseamnă mai degrabă politizare și nepotisme.

Printre excepții se află Andreea Dincă, o profesionistă din lumea internațională a cinematografiei. Ea este șefa biroului juriului Festivalului Internațional de Film de la Berlin și coordonatoarea departamentului de invitați tot la Berlinale. A mai lucrat la ICR Berlin, a fost coordonatoarea Festivalului Filmului European și directorul festivalului Timishort. Ea va fi director ICR Viena.

Iar director ICR Berlin va fi pianistul român Cristian Niculescu, stabilit la Berlin de 20 de ani. Cristian Niculescu a cântat ca solist cu cele mai importante orchestre germane. La audiere a susținut că are și experiență de manager cultural.

Pe lângă aceștia, au fost audiați azi și cei deja anunțați pe lista ICR, despre care Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Andreea Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Martin Ladislau Salamon – director ICR Tel Aviv
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra

După audieri, președintele Comisiei de Cultură din Senat, senatorul PNL Viorel Badea a declarat, potrivit Agerpres:

“Toţi candidaţii audiaţi ne-au demonstrat că vom avea o echipă excepţională la ICR, o echipă mult mai bună decât a fost până acum.“

Viorel Badea, senator PNL, președintele Comisiei de Cultură a Senatului

“Cei care s-au prezentat au experienţă în management cultural, sunt oameni care au puterea să facă lobby cultural la nivelul statelor în care îşi au misiunile.

Cel mai important lucru este faptul că sunt oameni care înţeleg foarte bine că o integrare culturală nu se poate face fără valorile culturale româneşti din diaspora.”

Iar președintele Liviu Jicman, cel care a făcut propunerile, s-a arătat îngrijorat de faptul că foarte multe posturi de conducere din reprezentanțele ICR sunt neocupate.

“Situaţia reţelei ICR este una foarte gravă, pentru că mai sunt doar câteva posturi de directori ocupate în prezent şi restul – vacante.”

Liviu Jicman, președintele ICR

“Sunt reprezentanţe închise de mai mulţi ani şi mă gândesc la Beijing, unde este lacătul pus din 2019.

Sunt reprezentanţe foarte importante – Viena, Londra, Paris fără nicio funcţie de conducere, aşa că sper ca, după ziua de astăzi, să facem un pas înainte la nivelul de coordonare. În ceea ce priveşte candidaţii propuşi, cred că există un echilibru important din mai multe puncte de vedere – de gen, experienţă.

Mai avem până în vară conduceri pentru ICR New York, ICR Madrid şi ICR Budapesta. La finalul anului am fi ajuns în situaţia ca doar directorul ICR Bruxelles să mai fie în funcţie şi în rest toate funcţiile vacante”, a declarat Jicman potrivit Agerpres.

Zilele următoare audierile în senat vor continua cu candidații Catinca Maria Nistor, propusă director ICR Londra, Ștefan Claudiu Marin, propus director adjunct ICR Viena, Victor Dobre, propus director ICR Lisabona și alții.

The post Noi nume au apărut azi pe lista ICR, la audierea în Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.

Cultura la dubă a dezvăluit numele acestora în exclusivitate.

Este vorba despre:

• Catinca Maria Nistor – director ICR Londra
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra
• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Adriana Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Salomon Marton Laszlo – director ICR Tel Aviv

Propunerile făcute de președintele ICR Liviu Jicman au primit deja avizele Ministerului de Externe și ale Ministerului Culturii, iar audierea din Senat este doar o formalitate, fiindcă votul va fi unul politic, așa cum sunt și numirile în cauză. AICI puteți citi legăturile dintre persoanele propuse și partidele aflate acum la putere – PSD și PNL.

Președintele Comisiei de Cultură a Senatului este PNL-istul Viorel Badea, vicepreședinte este Gabriela Crețu (PSD), iar secretar este Sorin Lavric (AUR).

Din comisie fac parte 4 senatori PSD, 3 senatori PNL, 2 senatori USR, 1 senator AUR și 1 senator UDMR. Actuala conducere a ICR este formată din oameni propuși de cele 3 partide ale coaliției de guvernare: președinte Liviu Jicman – PNL, vicepreședinte Mirel Taloș – PSD și vicepreședinte AG Weinberger – UDMR.

The post Viitorii directori ICR în marile capitale vor fi audiați azi de Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.

***

Catinca Maria Nistor este propunerea oficială pentru funcția de director al ICR Londra, după cum Cultura la dubă a anunțat în exclusivitate săptămâna trecută.

Catinca Maria Nistor are 33 de ani, este actriță și actuală colaboratoare a postului lui Adrian Sârbu, Aleph News, în calitate de prezentatoare.

Ea este fiica actorului român Stelian Nistor, fost lider al Lojei Masonice de rit scoțian, care are sediul central la Londra, și prietenă de familie a actorului George Ivașcu, la rândul său mason și fost ministru PSD al Culturii.

Stelian Nistor a deținut președinția Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, în grad 33 şi Ultim. El și soția sa sunt nașii de cununie ai PSD-istului Valeriu Zgonea.

Catinca Nistor a fost timp de aproximativ un an director interimar al Teatrului Bulandra, în mandatul primarului Gabriela Firea.

Ea a fost dată afară după un protest public al actorilor de la Bulandra și, ulterior, trimisă în judecată de noua conducere interimară pentru că și-ar fi atribuit sume de bani necuvenite.

În primă instanță, pe 19 septembrie 2021, Tribunalul București a decis să anuleze contractele încheiate pe drepturi de autor și a obligat-o pe pârâtă să returneze teatrului aproape 7000 de euro. Decizia nu este definitivă.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă în martie 2020, pe când era managerul teatrului Bulandra, Catinca Maria Nistor declara:

“Când am împlinit 28 de ani, mi-am dat termen până la 35 să am rostul meu la Londra, unde merg frecvent. Am început să îmi construiesc un network acolo.

Visul meu e să mă trezesc dimineața, să știu cum arată bucătăria mea, make a tea și breakfast, să merg la lucru și să fac în fiecare zi același lucru, să lucrez on stage, în Londra.”

Alături de ea, pe postul de director adjunct al ICR Londra va merge Claudiu Florian, care și-a încheiat în decembrie 2021 mandatul de director al ICR Berlin.

***

Adriana Pietrăreanu este propusă pentru un nou mandat de director adjunct al ICR Bruxelles, după prima sa numire din 2017. Adriana Pietrăreanu este soția lui Viorel Pietrăreanu, ambii prieteni de familie ai liderului PSD Marcel Ciolacu. Viorel Pietrăreanu a fost director al Casei de Cultură din Buzău, iar după ce acesta a decedat în 2016, Marcel Ciolacu l-a numit “fratele meu”.

Până să ajungă la ICR Bruxelles, Adriana Pietrăreanu era profesoară de engleză și franceză în Buzău.

La ICR lucrează din 2020 și nepoata lui Marcel Ciolacu, Andreea Ciolacu.

***

Dragoș Tiberiu Niță urmează să devină director ICR Istanbul. Acesta a terminat Teologie și Drept (Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”). În 2017 a fost propunerea PSD pentru un post în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Niță a mai lucrat la ICR pe diverse funcții începând cu 2014 până în prezent, precum și la Ministerul Tineretului și Sportului între 2001-2007. Din noiembrie 2021, el a fost coordonator de programe la ICR Istanbul.

***

La ICR Paris este propusă pentru un nou mandat Doina Marian, fostă “specialistă în relații publice la Autoritatea Rutieră Română” în 2014. Aceasta a mai fost în trecut director al unei agenții de PR, director al Asociației Editorilor din România și “consilier al ministrului”, după cum precizează în CV, fără să specifice despre ce ministru este vorba.

Alături de ea, rămâne pe lista de propuneri, în calitate de director adjunct al ICR Paris, PNL-istul Cezar Preda, al cărui nume a fost deja dezvăluit în presă.

Din CV-ul său reiese că nu are nicio legătură cu cultura. El a fost parlamentar PNL, șef la REBU sau al Comisiei SRI din cadrul Parlamentului.

***

Pentru postul de director al ICR Tel Aviv este propus pentru un nou mandat maghiarul Salamon Marton Laszlo, controversat deja în cadrul comunității evreiești, după activitatea sa la ICR.

Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română a adresat în 2018 o sesizare Parlamentului prin care a susținut că a fost exclusă de ICR Tel Aviv din programul de evenimente pe anul 2019.

Momentan, pe lista numirilor nu se află o propunere pentru ICR Lisabona, un alt post vacant, unde trebuia să ajungă fostul membru al Partidului Comunist Român, Victor Dobre.

Despre politizarea ICR sub actuala conducere a lui Liviu Jicman, Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

The post Catinca Maria Nistor, director ICR Londra. Lista oficială a numirilor ICR pentru reprezentanțele din Paris, Londra, Bruxelles, Istanbul și Tel Aviv appeared first on Cultura la dubă.

“Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei.” Așa scrie în regulamentul de funcționare și organizare a ICR.

În realitate, ICR este de ani buni încă o instituție românească sufocată de partidele politice, de la vârf până la rădăcini. Funcțiile publice de la ICR au devenit mici recompense pentru cei care au fost fideli partidelor, activi în campaniile electorale și extrem de flexibili.

De altfel, dacă analizăm CV-urile acestor persoane, constatăm că adaptabilitatea ar fi principala lor „calitate”, fiindcă, veți vedea mai jos, pot trece cu lejeritate de la servicii de salubritate la securitate națională, de la sănătate la cultură sau de la utilități publice la diplomație culturală la nivel european.

Din noiembrie 2021, Institutul Cultural Român are o nouă conducere, în persoana Președintelui Liviu Jicman, propunerea PNL.

Numirea sa în funcție a fost votată de Senat, fiindcă ICR este o instituție teoretic autonomă, practic supusă controlului Senatului, deci al partidelor politice.

În trecut, ICR a fost sub administrația prezidențială. Deși numeroși oameni de cultură i-au cerut președintelui Iohannis revenirea la acea formulă, tocmai din cauza politizării și a nepotismului din ICR, liderul statului a rămas imun la protestele artiștilor și ale managerilor culturali.

Zilele acestea urmează ca președintele Liviu Jicman să facă publice listele pentru conducerile filialelor ICR din orașe majore, precum Londra sau Paris. Numirile sunt cunoscute momentan în cercul restrâns al celor implicați direct, dar unele dintre ele au apărut deja și în spațiul public.

În cele ce urmează, vă vom prezenta cum arată un institut care ar trebui să fie impregnat de profesioniști, dar este sufocat de politicieni și de rude.

***

ADINA NICOLESCU, DETAȘATĂ ȘEF DE SERVICIU EUNIC

Adina Nicolescu, o tânără de 32 de ani, a fost detașată recent pe postul de Șef de Serviu pentru rețeaua EUNIC, organizație care reunește toate institutele culturale europene.

Adina Nicolescu a avut o ascensiune rapidă în PNL, fiind nora Danielei Nicolescu, membru activ al PNL, actual secretar de stat în Ministerul Economiei, apropiată de Ludovic Orban.

Fiul său, Radu Nicolescu, soțul Adinei, este și el membru PNL și a deținut numeroase funcții publice, penultima fiind cea de consilier de stat în cabinetul premierului Orban, iar actuala fiind cea de director general al Companiei Municipale pentru Managementului Traficului din București. El a fost în 2019 și liderul din sectorul 6 al organizației controversatului Alexandru Cumpănașu.

Revenind la Adina Nicolescu, ea a obținut în 2020 funcția de consilier local la Primăria Sectorului 6, acolo unde în trecut a activat și soacra sa. Conform CV-ului său, e licențiată în Relații Economice Internaționale la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir și a lucrat inițial la mai multe agenții de turism. A absolvit un curs de expert în accesarea de fonduri europene, apoi s-a dedicat politicii.

Dincolo de funcția de consilier local în primăria condusă de Ciprian Ciucu, ea a obținut și o funcție guvernamentală, de expert în cadrul Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice din cadrul Ministerului Dezvoltării.

De pe acest post a fost detașată la Institutul Cultural Român.

Am contactat-o pe Adina Nicolescu pentru a-i solicita un punct de vedere referitor la numirea sa la ICR, în urmă cu trei săptămâni.

Aceasta ne-a transmis că nu înțelege de ce detașarea ei pe o funcție publică la ICR este subiectul unui articol de presă și ne-a propus să ne vedem chiar a doua zi, pentru a discuta în detaliu. Ulterior, tânăra nu ne-a mai răspuns la niciun apel sau mesaj.

În schimb, iată ce a avut de spus președintele ICR, Liviu Jicman.

„Domnule președinte, care sunt motivele din spatele detașării Adinei Nicolescu?

Da, nu sunt motive în spatele detașării, e un context ceva mai complicat care, pe fondul unui audit pe care l-am solicitat în cadrul departamentului EUNIC, am constatat acolo o serie de neconcordanțe în câteva contracte aflate în negociere sau care au fost deja încheiate, și din punct de vedere al sumelor angajaților și din punct de vedere al credibilității prestatorilor și al partenerilor implicați. E vorba despre implicarea unui angajat al instituției.

Și ați transmis aceste informații unor instuții abilitate pentru a le cerceta? Cum ar fi DNA?

Nu, mă feresc să mă gândesc că problemele ar merge atât de departe, eu am solicitat un audit. Nu pot decât să-mi doresc ca aceste neconcordanțe să fie lămurite după această etapă. Și așa am decis detașarea persoanei care lucrează acolo într-un alt departament și am căutat o soluție pentru gestionarea activității de acolo.

O cunoșteați pe Adina Nicolescu, știați ce o recomandă? Mai exact, care au fost motivele din spatele acestei alegeri?

Am văzut că are expertiză în domeniul gestionării fondurilor europene, respectiv în ceea ce privește fonduri de coeziune.

Având în vedere că la EUNIC activitatea se conturează în jurul parteneriatelor europene, am apreciat că poate să răspundă provocărilor de acolo.

Înțeleg. Pe acel post nu se dă concurs în ICR?

Pentru orice post din ICR care nu presupune o numire, angajarea se face conform legii în vigoare, atât a Codului Muncii, cât și a Regulamentului de Funcționare și Organizare al ICR.

Îmi doresc foarte mult ca angajările în ICR să se facă în mod transparent. Regret foarte mult că în ICR nu a avut loc niciun concurs în ultimii 5 ani.

Din păcate, acum suntem implicați într-un litigiu cu toți angajații, pe tema salariilor și asta m-a făcut să nu demarez foarte rapid concursuri.

Deci aici am luat o măsură rapidă, fiind permisă prin lege atât angajarea prin concurs, cât și detașarea.”

La doar 32 de ani, Adina Nicolescu deține împreună cu soțul său 6 terenuri intravilane și 4 terenuri agricole, 8 conturi bancare și acțiuni la numeroase societăți comerciale, printre care Nokia și DIGI.

Conform legii salarizării, aceasta câștigă la ICR un salariu de aprodximativ 8000 de lei lunar.

Soțul său deține și o firmă care s-a ocupat de postările plătite ale lui Klaus Iohannis în campania electorală, conform Europa Liberă.

CATINCA MARIA NISTOR, PROPUNERE PENTRU ICR LONDRA

Potrivit surselor din cadrul ICR, actrița Catinca Maria Nistor va fi propunerea PSD pentru ICR Londra. Contactat de Cultura la dubă, informația nu a fost confirmată, dar nici infirmată de președintele Jicman.

„Mi se pare un gest de respect să nu anunț public propunerile înainte ca acestea să fie avizate sau aprobate”, ne-a transmis Liviu Jicman.

Catinca Maria Nistor are 33 de ani, este actriță și actuală colaboratoare a postului lui Adrian Sârbu, Aleph News, în calitate de prezentatoare.

Ea este fiica actorului român Stelian Nistor, fost lider al Lojei Masonice de rit scoțian, care are sediul central la Londra.

Stelian Nistor a deținut președinția Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, în grad 33 şi Ultim.

Catinca Nistor a fost timp de aproximativ un an director interimar al Teatrului Bulandra, în mandatul primarului Gabriela Firea.

Ea a fost dată afară după un protest public al actorilor de la Bulandra și, ulterior, trimisă în judecată de noua conducere interimară pentru că și-ar fi atribuit sume de bani necuvenite.

În primă instanță, pe 19 septembrie 2021, Tribunalul București a decis să anuleze contractele încheiate pe drepturi de autor și a obligat-o pe pârâtă să returneze teatrului aproape 7000 de euro. Decizia nu este definitivă.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă în martie 2020, pe când era managerul teatrului Bulandra, Catinca Maria Nistor declara:

“Când am împlinit 28 de ani, mi-am dat termen până la 35 să am rostul meu la Londra, unde merg frecvent. Am început să îmi construiesc un network acolo.

Visul meu e să mă trezesc dimineața, să știu cum arată bucătăria mea, make a tea și breakfast, să merg la lucru și să fac în fiecare zi același lucru, să lucrez on stage, în Londra.”

Catinca Maria Nistor

CEZAR PREDA, PROPUNERE PENTRU ICR PARIS

Cezar Preda, un politician cu bogată experiență, este propus de Liviu Jicman pentru a ocupa postul de director adjunct al ICR Paris. Informația a fost confirmată de ministrul Culturii Lucian Romașcanu pentru Hotnews. Acesta a avizat propunerea, argumentând că pe Cezar Preda îl recomandă „experiența de parlamentar.”

Cezar Preda este de profesie inginer în metalurgie. A fost de-a lungul timpului viceprimarul Buzăului, membru PD, PDL și PNL. Potrivit Libertatea, a fost șef la REBU, deputat timp de 16 ani, președinte al Comisiei de Securitate Națională și președinte al Comisiei de Control a activității SRI.

Contactat de G4Media aseară, pentru a explica legătura sa cu ICR, acesta a declarat că:

“Suveranitatea noastră, a României, este absolut importantă să o facem în domeniul culturii, pentru că, în altă parte, nu”

Cezar Preda pentru G4Media

De asemenea, el a afirmat următoarele:

”Cultura noastră are valențe nu numai literare, de arte, muzicale, are și valențe tehnice, de informatică, de inteligență artificială.”

VICTOR PAUL DOBRE, PROPUNERE PENTRU ICR LISABONA

Victor Paul Dobre, un alt politician care a deținut numeroase funcții publice, este propunerea pentru conducerea ICR Lisabona, conform diplomatului Ciprian Mihali.

Victor Paul Dobre are 70 de ani. Timp de 13 ani a fost membru al Partidului Comunist Român.

După Revoluție, din 1991 a devenit membru PNL, partid pe listele căruia s-a aflat 16 ani în Parlament. De asemenea, el a fost secretar de stat în MAI.

LIVIU JICMAN, PREȘEDINTELE ICR

Liviu Jicman este licențiat în drept și în studii economice și este, de asemenea, absolvent al Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I”.

A intrat în politică de tânăr. A candidat alături de PNL pentru un post de parlamentar, cu mesajul “cel mai tânăr deputat pentru București”.

Nu a prins, însă, loc, pe listele finale ale partidului.

Între 2004 și 2006, PNL l-a răsplătit cu un post de director la cabinetul Ministrului Sănătății, în guvernul Tăriceanu. În paralel a primit salariu și pentru funcția de consilier în Senat.

În 2007 a devenit consilier al președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Din 2010 și-a început cariera în domeniul cultural, unde a și rămas.

A lucrat în departamentul de PR al Teatrului Masca, la cabinetul ministrului Culturii Daniel Barbu, a fost membru în comisii la RADEF, Sahia Film și la AFCN, iar în 2013 a devenit vicepreședinte ICR.

Fără să fi avut vreo experiență anterioară în domeniul muzeal sau studii de specialitate, așa cum prevede legea și regulamentul Muzeului Național Cotroceni, din 2016 până în 2021 a condus instituția aflată chiar în curtea Administrației Prezidențiale, deși nu îndeplinea condiția fundamentală de a fi managerul unui muzeu, de a avea studii în științe umaniste și arte.

Ca simplu director de muzeu, Liviu Jicman a reușit să facă o avere impresionantă.

Conform declarației de avere din 2021, publicată pe siteul Muzeului Național Cotroceni, la finalul mandatului de director acesta deținea acțiuni la 37 de companii, printre care Romgaz, Biofarm, Medlife, BRD, Fondul Proprietatea, IAR Brașov, SIF Oltenia sau Purcari.

Valoarea totală a acțiunilor deținute de Liviu Jicman este de aproape 300.000 de euro și doar în 2021 acestea i-au adus un profit de 22.000 de euro.

Din noiembrie 2021, Liviu Jicman este președintele ICR.

UPDATE 22 martie 2022: Conform unui răspuns transmis de Administrația Prezidențială la solicitarea Cultura la dubă, Liviu Jicman a obținut postul de director general al Muzeului Național Cotroceni în urma unui concurs organizat pe 5 decembrie 2016.

Concursul a fost anunțat de Administrația Prezidențială la sediul instituției, nu și pe site sau în presă, așa cum ar fi fost normal.

De asemenea, condițiile de participare au fost modificate față de 2015, astfel încât studiile economice ale lui Liviu Jicman au fost considerate adecvate nevoilor Muzeului Național Cotroceni, fără să mai fie nevoie de studii de specialitate specifice managementului unui muzeu.

The post ICR, filială de partid appeared first on Cultura la dubă.

Adina Pintilie, regizoarea română care a câștigat Ursul de Aur la Berlin cu filmul “Touch me not” în 2018, va expune la Pavilionul României de la Veneția, în cadrul Bienalei de Artă din 2022, proiectul „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului”.

Acesta a fost desemnat câștigător de către un juriu stabilit de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român și este o continuare a cercetării începute de Adina Pintilie odată cu filmul “Touch me not”.

Așa cum a declarat în repetate rânduri, Adina Pintilie duce mai departe cercetarea artistică asupra intimității, de data aceasta printr-o experiență senzorială multimedia, intitulată „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului”.

Curatorii proiectului, Cosmin Costinaș și Viktor Neumann, remarcă actualitatea demersului Adinei Pintilie și militează pentru deschiderea unor dialoguri provocate de actul ei artistic: „prezentarea acestui proiect la prima ediție de artă a Bienalei de la Veneția de după începutul pandemiei, cu toate transformările și diviziunile sociale din ce în ce mai adânci pe care aceasta le-a produs, e de o profundă actualitate.

Acest virus omniprezent marchează fără îndoială o schimbare de paradigmă atât în politica atingerii, cât și pe alte paliere personale, societale și politice, aducând în discuție noi realități, adesea contradictorii: distanța fizică și izolarea, dar și noi forme de conectare, o conștientizare mai profundă a fragilității și impermanenței corpului, vieții și a lumii, dar și o nevoie reînnoită de solidaritate și de construire a unor noi alianțe.

În acest context, o explorare profundă, autoreflexivă și lipsită de prejudecăți a teritoriilor intimității și corporalității este mai urgentă ca niciodată.”

Tema celei de-a 59-a ediții a Bienalei de la Veneția este The Milk of Dreams, iar numele este identic cu cel al cărții semnate deLeonora Carrington, care a inspirat-o pe curatoarea Bienalei de anul acesta, Cecilia Alemani: “Este vorba despre o lume magică, unde viața este constant redefinită prin prisma imaginației, o lumea în care oricine se poate schimba, transforma, poate deveni altcineva sau altceva, o călătorie imaginară prin metamorfozele corpului și definițiile umanității.“

Potrivit lui Cosmin Costinaș și Viktor Neumann, “Pintilie reimaginează Pavilionul încărcat de istorie ca pe o ‘catedrală’ contemporană care celebrează corpul, diferențele și conexiunea umană. În spiritul vechiului salut mayaș ‘Tu ești un alt Eu’, ‘catedrala corpului’ își propune să creeze punți de comunicare și să transceadă dihotomiile care ne separă.” 

Bienala de Artă de la Veneția va avea loc între 23 aprilie și 27 noiembrie și este considerată cel mai important eveniment dedicat artei contemporane, reunind 90 de țări printre expozanți.

The post Adina Pintilie va reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneția, cu proiectul „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului” appeared first on Cultura la dubă.