Anihilare de Michel Houellebecq, publicată în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Daniel Nicolescu – este disponibilă acum în librăriile din București și din țară și pe site-urile lanțurilor de distribuție partenere.

La evenimentul de azi vor participa 𝐒𝐚𝐛𝐢𝐧𝐚 𝐅𝐚𝐭𝐢, 𝐎𝐯𝐢𝐝𝐢𝐮 𝐍𝐚𝐡𝐨𝐢 și 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐫𝐞𝐝𝐚. Moderatorul întâlnirii va fi 𝐃𝐞𝐧𝐢𝐬𝐚 𝐂𝐨𝐦𝐚̆𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮, director al Editurii Humanitas Fiction. Intrarea este liberă, cu o rezervare făcută în prealabil AICI.

“Au fost ani mai grei sau mai ușori: părea că 2019 a însemnat pentru Humanitas Fiction anul cu cele mai bune vânzări de carte. A venit pandemia și s-a dovedit că, fiind în recluziune, oamenii au citit mai mult ca de obicei, comandând masiv cărți online, astfel încât 2021 a devenit anul de vârf al vânzărilor noastre.

Motorul publicării cărților la Humanitas Fiction sunt traducătorii, ei sunt apa vie, ei re-creează în interiorul limbii române ceea ce au creat autorii străini în interiorul limbii lor. Un cald omagiu traducătorilor editurii noastre!

Echipa Humanitas Fiction mulțumește cititorilor ei pentru încredere și fidelitate. Sper să fim în continuare la înălțimea sloganului pe care l-am ales și respectat în cei 15 ani de existență a Editurii Humanitas Fiction: să publicăm 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐟𝐢𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐢𝐭𝐞𝐫𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐥𝐮𝐦𝐢𝐢.“, a declarat Denisa Comănescu.

Publicat în ianuarie 2022 într-un prim tiraj de 300 000 de exemplare, socotit unul dintre evenimentele literare al anului în Franța, cel de-al optulea roman al lui Michel Houellebecq, Anihilare, a cunoscut rapid numeroase traduceri. Iconoclastul autor își intrigă din nou publicul, imaginând o poveste profund umană, cu vibrări de melancolie, dar și cu neașteptate și tulburătoare tresăriri metafizice, pe care până acum nu le lăsase să transpară în paginile sale de proză.

„Romanul cel mai delicat, mai melancolic și mai sensibil al lui Michel Houellebecq.“

Publicația Charlie Hebdo

“Paul Raison are 50 de ani, e înalt funcționar într-un minister și trăiește într-un cartier șic al Parisului, alături de o soție de care s-a înstrăinat. Navighează abulic pe coridoarele puterii, consiliind un ministru tehnocrat care vrea să-și reînnoiască mandatul într-o perioadă tulbure, când terorismul digital ia amploare: o grupare misterioasă postează pe net pentagrame, mesaje ciudate, apoi deep-fake-uri pline de cruzime, pentru ca apoi să treacă la fapte.

Însă nimic nu mai poate zgudui opinia publică, amorțită de circul mediatic al unor alegeri din Franța anului 2027, în care oameni politici și foști moderatori de televiziune își dispută întâietatea. Când tatăl lui are un grav atac cerebral, Paul se vede nevoit să se desprindă de rutina anesteziantă a profesiei și căsniciei, întorcându-se înspre el. Profund marcat de complexitatea relațiilor de cuplu ale surorii, fratelui și tatălui său, începe să își pună sub semnul întrebării existența, regretând că nu a întrevăzut mai devreme posibilitatea unui refugiu, unicul, de altfel, în fața agoniei vieții și a morții – iubirea. O revelație prea târzie, în urma diagnosticului nemilos primit după o vizită la stomatolog?

Nu, este răspunsul surprinzător al unui autor care ne-a obișnuit cu dezabuzarea și cinismul: fiecare clipă trăită cu adevărat înaintea deznodământului răscumpără totul și oferă șansa contemplării senine a sfârșitului, fie el extincție biologică sau disoluție a umanității.” – Humanitas Fiction

MICHEL HOUELLEBECQ, pe numele său real Michel Thomas, s-a născut în insula Réunion, la 26 februarie 1956 sau 1958 (după afirmația autorului). După absolvirea Institutului Național de Agronomie Paris-Grignon, se înscrie la secția Cinematografie a Școlii Naționale Superioare Louis Lumière, abandonând-o înainte de a-și lua diploma. Poet, romancier, eseist și regizor, este cel mai important scriitor francez contemporan, cunoscut ca atare în toată lumea. Cariera literară și-o începe publicând versuri. Prima sa culegere de poeme atrage atenția criticii: În căutarea fericirii (La poursuite du bonheur) primește în 1991 Premiul Tristan Tzara, iar următoarea, Sensul luptei (Le sens du combat), obține în 1996 Premiul Flore.

În 2015 îi apare la Gallimard Neîmpăcat. Antologie personală 1991–2013 (Non réconcilié. Anthologie personnelle 1991–2013; Humanitas Fiction, 2016).

Ca romancier cunoaște un succes fulminant după ce publică în 1994 Extinderea domeniului luptei (L’Extension du domaine de la lutte) și Particulele elementare (Les Particules élémentaires, 1998), câștigător al Premiului Novembre și, în 2002, prin traducerea engleză, al Premiului Internațional IMPAC Dublin.

Fiecare nou roman al autorului – Platforma, (Plateforme, 2001), Posibilitatea unei insule (La possibilité d’une île, 2005), pentru care primește Premiul Interallié – trezește polemici înverșunate, iar numărul admiratorilor săi nu este egalat decât de cel al detractorilor.

În 2010, Harta și teritoriul (La Carte et le territoire) e încununat cu Premiul Goncourt.

Înainte de apariția pe piață (prevăzută pentru 7 ianuarie 2015, dată care, printr-o coincidență tragică, a fost ziua atentatului din redacția Charlie Hebdo), romanul Supunere (Soumission; Humanitas Fiction, 2015) a fost piratat și citit de mii de internauți, ajungând ulterior bestseller internațional.

Pe 4 ianuarie 2019 apare Serotonină (Sérotonine; Humanitas Fiction, 2019), care urcă amețitor în topurile de vânzări din lume. De același succes se bucură și Anihilare (Anéantir; Humanitas Fiction, 2022), publicat pe 7 ianuarie 2022. În aprilie 2019, Michel Houellebecq primește Legiunea de Onoare.

The post “Anihilare”, cel mai nou roman semnat de Michel Houellebecq, va fi lansat în această seară la Humanitas Fiction appeared first on Cultura la dubă.

Grupul Humanitas organizează joi, 7 aprilie, la ora 13.00, în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, o conferință de presă privitoare la cazul jurnalistei Emilia Șercan, care a fost supusă în ultimele luni unei campanii de intimidare și discreditare.

Emilia Șercan va participa la o discuție moderată de Radu Paraschivescu, iar gazdă va fi Gabriel Liiceanu.

La eveniment a fost invitat inclusiv premierul Nicolae Ciucă, cel care a fost subiectul unei investigații realizate de Emilia Șercan, care a demonstrat că acesta a plagiat în lucrarea sa de doctorat.

Redăm, mai jos, scrisoarea trimisă de Gabriel Liiceanu lui Nicolae Ciucă:

“Stimate Domnule Prim-Ministru,

Știți, desigur, că meseria de jurnalist e una sacră în orice democrație și că orice atentat la profesiunea sau la integritatea lui ne trimite cu gândul la cele mai negre autoritarisme ale istoriei.

Pentru intelectualii care cred în menirea lor de voci ale societății, orice adiere de agresare a unui jurnalist ne duce automat cu gândul la soarta pe care au avut-o în anii din urmă în Rusia jurnaliștii care și-au ridicat glasul în numele adevărului. Ei au plătit fidelitatea față de mandatul lor cu viața: de pildă, au fost împușcați, precum Anna Politovskaia în 2006 în casa scării unui bloc din Moscova.

Am avut prilejul să pășesc într-o bună zi, ca invitat la o dezbatere în jurul statului de drept în România, în sala Parlamentului Europei care poartă numele acestei eroine. Și vă rog să nu vă mire faptul că pentru noi, intelectualii umaniști, orice agresare a unui ziarist ne trimite cu gândul la aceste orori la care poate ajunge un stat în derivă.

Despre un jurnalist, de astă-dată român, este vorba în rândurile mele acum: despre doamna Emilia Șercan. În 2019, în urma „crimei” de a fi denunțat plagiatele doctorale în serie care aveau loc la Academia de Poliție, Emilia Șercan a fost amenințată cu moartea – iar Poliția și DNA au făcut lumină în acest caz în două luni – de rectorul Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și de prorectorul acestei instituții, Mihai Marcoci.

Acest comportament mafiotic nu s-a terminat aici. Începând cu data de 19 ianuarie a acestui an, doamna Emilia Șercan a fost supusă unei campanii susținute de amenințări, intimidări și denigrări, în urma căreia a făcut repetate plângeri penale.

La acestea, autoritățile statale, a căror menire este să apere pe orice cetățean amenințat sau pus sub presiune de infractori, au răspuns prin derobări și tăcere și au ales practic să blocheze ancheta ce ar urma să ducă la depistarea și pedepsirea făptașilor.În punctul de vedere pe care l-a transmis ieri, guvernul a afirmat că susține libertatea de exprimare (deși, în treacăt fie spus, rolul unui guvern nu e să susțină, ci să garanteze libertatea de exprimare).

Am dedus, așadar, că v-a intrigat, ca pe noi toți, acest straniu și îngrijorător comportament al autorităților statului nostru.Stimate Domnule Prim-Ministru,Grupul Humanitas organizează joi, 7 aprilie, la ora 13.00 o conferință de presă privitoare la cazul jurnalistei Emilia Șercan.

Mi s-a părut firesc să vă adresez invitația de a participa la această conferință de presă, socotind că un punct de vedere al dumneavoastră în legătură cu atacurile la care a fost supusă Emilia Șercan și, deopotrivă, cu ceea ce are aerul unei tergiversări a rezolvării pe cale instituțională a obstrucționării statului de drept, ar duce la o clarificare a unei situații care ne îngrijorează pe toți cei care credem că rolul dumneavoastră este și acela de garant al democrației în România și de funcționare imparțială a instituțiilor statului.

Vă așteptăm, așadar, cu speranța că veți găsi timp pentru noi.

Gabriel Liiceanu, Președinte al Grupului Humanitas”

The post Emilia Șercan susține joi o conferință de presă, alături de Gabriel Liiceanu și Radu Paraschivescu appeared first on Cultura la dubă.