Însă cel mai vechi susținător al său este actorul, regizorul și scriitorul Dan Puric.

Acesta vorbea în 2022 despre cartea lui Călin Georgescu “Marea Renaștere” drept o “carte strigăt” care “ne reîmproprietărește cu inteligență, cu propriul pământ românesc și cu propriul suflet românesc, o carte care ne îndeamnă să ieșim din istoria altora și să ne-o facem pe a noastră.”

De altfel, Dan Puric a promovat idei ultranaționaliste chiar pe scena Teatrului Național din București, la conferințe susținute în sălile închiriate de TNB. În martie 2022, câțiva actori ai TNB au reclamat faptul că în instituție sunt răspândite ziare naționaliste, cu acordul și sub privirea managerului interimar de atunci, Mircea Rusu. Lucian Romașcanu, ministrul Culturii din partea PSD, a declarat că a trimis Corpul de Control să ancheteze situația, însă raportul nu a fost niciodată transmis presei, dacă el a existat.

“Binele nu vine din distrugere, vine din zidire. Domnul Călin Georgescu este un ziditor, este un om luminat care gândește românește. Ar trebui să ne trezim!”, spune și Dorel Vișan într-un clip de promovare electorală publicat de Călin Georgescu pe conturile sale de social media.

“Am găsit acest om care poate să salveze totul, să-i reunească pe români, să le dea imboldul în piept, să sune a viforniță puternică, a munte, să miroase a pădure, a floare, să auzi păsările cântând – cu onoare […] și peste ele toate, le-am băgat într-un cerc, și am pus credința și am găsit acest om… care e frumos și pe dinăuntru și pe din afară și care este de-o cinste ireproșabilă. Hrană, Apă, Energie – cele trei elemente care definesc un popor, o civilizație, o istorie. Am găsit omul adevărat care poate să reprezinte România […] în persoana lui Călin Georgescu!”, a spus Gheorghe Zamfir tot într-un clip de promovare.

Actorul Florin Zamfirescu a declarat și el că singurul candidat în care are încredere este Călin Georgescu. “Eu îl cunosc pe Călin Georgescu de vreo 5 ani. Și discutăm din când în când. A fost la Viena, discutam prin mail, suntem prieteni.” – se arată într-un fragment de emisiune tv, publicat pe TikTok.

“Iubesc să cânt, iubesc poporul român și iubesc credința mea ortodoxă. Un candidat independent, Călin Georgescu, al cărui partid este unic, este poporul român. Un român pentru poporul român. Un președinte pentru România. Un înalt demnitar de stat, pe care cred că îl merităm.”, a susținut Dida Drăgan.

Printre susținătorii lui Călin Georgescu se numără și actorul Teatrului Evreiesc din București, George Remeș, fiul politicianului PNL Decebal Traian Remeș, decedat în 2020. Aseară, acesta a postat pe pagina sa de facebook:

Călin Georgescu un susținător declarat al liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, mișcare paramilitară care a asasinat doi prim-miniștri în funcție (Ion Gheorghe Duca, 29 decembrie 1933 și Armand Călinescu, 21 septembrie 1939), precum și pe fostul prim-ministru Nicolae Iorga, la 27 noiembrie 1940.

Călin Georgescu a declarat în repetate rânduri că îl admiră pe Corneliu Zelea Codreanu, pe care îl plasează printre “eroii români”, alături de Mareșalul Ion Antonescu, apropiatul lui Hitler care a condus holocaustul din România.

Georgescu este și un susținător vădit al lui Vladimir Putin și în repetate rânduri a promovat ideea că România nu ar trebui să mai trimită ajutoare în Ucraina.

Mai multe despre trecutul lui Călin Georgescu AICI.

The post Artiștii care l-au susținut pe Călin Georgescu în campanie: Dorel Vișan, Dan Puric, Florin Zamfirescu, Gheorghe Zamfir, Dida Drăgan appeared first on Cultura la dubă.

UNITER a anunțat în urmă cu câteva zile nominalizările la Premiile UNITER, precum și premiile speciale care vor fi acordate. Printre acestea, UNITER a decis să acorde Premiul pentru întreaga activitate lui Alexandru Repan, actor al Teatrului Nottara.

În 2012, Curtea de Apel a stabilit că Alexandru Repan a fost colaborator al Securității. A turnat foști colegi artiști, diplomați sau ziariști care criticau regimul comunist sau aveau intenții să părăsească țara, încălcând dreptul acestora la viața privată și la libera circulație. Actorul nu a contestat decizia.

Prin necontestare, decizia a devenit definitivă și irevocabilă și a fost publicată în Monitorul Oficial. Repan se află astfel pe lista oficială a colaboratorilor, publicată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În 1974 Alexandru Repan avea 34 de ani și era deja unul dintre cei mai vizibili actori ai generației sale, atât pe scena Teatrului Nottara, cât și în filme sau în televiziune. Tot în 1974, Repan semna angajamentul său cu Securitatea, sub numele conspirativ “Hans”, cu scopul de a furniza informații despre diferiți diplomați străini.

Ironic, numele de turnător era inspirat chiar de primul rol pe care Repan l-a jucat pe scena Teatrului Nottara, într-o piesă scrisă de directorul de atunci, Horia Lovinescu – ‘Și eu am fost în Arcadia’.

”Spectacolul ăsta m-a așezat pe o cu totul altă orbită. Era pus în scenă de Dan Nasta. Eu jucam rolul principal, Hans, un profesor de matematici misogin, mizantrop, acrit în toate, calat pe matematică. Total diferit de veșnicul june amorez.”, declara actorul într-un interviu.

În motivarea deciziei Curții de Apel, care a decis în 2012 că Repan a fost colaborator al Securității, se arată detaliat că acesta nu s-a limitat doar la sarcina asumată inițial, de a da informații despre un ambasador, ci a turnat inclusiv colegi de teatru și apropiați.

Într-una dintre notele-raport transmise securității, “Hans” reclama o atitudine nepotrivită a muzicianului Gheorghe Zamfir:

“Discută cu deosebită insolență despre realitățile din România, cu aprecieri jignitoare la evenimente și personalități politice de prim rang din România. Am fost nevoit să atrag atenția celui ce ne-a invitat că dacă nu curmă acest gen de monolog, mă simt obligat să părăsesc localul. Incidentul odată încheiat, mi s-a explicat că probabil nu se va mai întoarce în România”

Nota-raport semnată de “Hans” (Alexandru Repan)

Cu o altă ocazie, în 1975, actorul transmitea informații despre un coleg de breaslă:

“P.P speră că va pleca și el – legal – pentru întregirea familiei, prin Crucea Roșie, dacă nu va profita de o ieșire cu trupa teatrului sau cu o altă ocazie. Îi era teamă, însă, că soția sa va găsi un alt bărbat și nu îl va mai chema în R.F.G. P. era foarte supărat și nemulțumit că o piesă de teatru în care avea rol principal nu se va mai juca și că i s-a făcut o percheziție și i-a fost luată arma cu aer comprimat pe care o avea la domiciliu.”

Nota-raport semnată de “Hans” (Alexandru Repan)

În motivarea instanței se arată că raportările lui Repan au avut urmări asupra persoanelor turnate. Au intrat în vizorul ofiterilor de Securitate, li s-a interzis să părăsească țara, viețile lor luând astfel o turnură nedorită.

Mai mult decât atât, din dosarul CNSAS reiese că tânărul Repan a avut o atitudine “binevoitoare” la propunerea de colaborare cu Securitatea.

Contactat de Cultura la dubă pentru a comenta colaborarea sa cu Securitatea, Alexandru Repan a transmis “Nu doresc să vorbesc despre asta”.

Premiul pentru întreaga activitate este acordat în urma unor propuneri făcute de instituții de cultură către Senatul UNITER. Potrivit informațiilor noastre, numele lui Alexandru Repan a fost propus și anii trecuți, însă nu a fost niciodată votat până acum, când Senatul a decis să îi acorde premiul. Alexandru Repan a fost propus de Teatrul Nottara și de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru – Teatrologie.

Din mandatul Senatului pe 2022-2026 fac parte: Dragoș Buhagiar, Aura Corbeanu, Emil Boroghină, Virginia Mirea, Ana Ciontea, Victor Rebengiuc, George Mihăiţă, Miklós Bács, Vlad Zamfirescu, Radu Afrim, Tompa Gábor, Puiu Antemir, Marina Constantinescu și Alice Georgescu.

La solicitarea Cultura la dubă, conducerea UNITER, formată din Dragoș Buhagiar – președinte și Aura Corbeanu – vicepreședinte executiv, a declarat: “Nu am avut cunoștință despre statutul său de colaborator al Securității. Vom informa urgent Senatul și vom discuta speța.”

Alexandru Repan s-a născut pe 26 februarie 1940 la București. În 1961 a absolvit Facultatea de Istorie a Universității București, iar în 1965 Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, București, Secţia: Arta actorului.

A jucat în zeci de spectacole și filme, printre care Mihai Viteazul, regia: Sergiu Nicolaescu, 1970, Dimitrie Cantemir, regia: Gheorghe Vitanidis, 1973, Rochia albă de dantelă, regia: Dan Piţa, 1989, Youth without Youth / Tinerețe fără tinerețe, regia: Francis Ford Coppola, 2007.

În 2002, Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Cultural în grad de Cavaler.

The post Actorul Alexandru Repan, fost colaborator al Securității, va primi Premiul UNITER pentru întreaga activitate appeared first on Cultura la dubă.