În ultimii 20 de ani clădirea fusese lăsată în paragină și ajunsese un focar de infecție în mijlocul capitalei. În mandatul său, Gabriela Firea a renovat fațada, dar structura clădirii a rămas șubredă.

Actualul proiect, depus de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), presupune consolidarea seismică și renovarea energetică moderată a clădirii. Perioada de implementare este de 3 ani și 4 luni de la semnarea contractului de finanțare.

Blocul Rosenthal a fost construit după planurile lui Radu Dudescu, la acea vreme arhitectul șef al Băncii Naționale a României.

Timp de 30 de ani a găzduit “Casa de Pensiuni, Împrumuturi și Ajutoare” a angajaților BNR. Din anul 1968, a fost sediul Băncii Române de Comerț Exterior. După 1999, imobilul nu a mai avut vreo utilitate publică.

Imobilul a fost printre primele din București care avea prăvăliile retrase de la bulevard și care a permis trecătorilor să circule pe sub coloane. Numele l-a căpătat de la magazinul cu porțelanuri de lux Rosenthal, pe locul căruia a fost ridicată clădirea.

Potrivit primarului Nicușor Dan, după consolidare, imobilul va fi folosit drept clădire administrativă.

The post Blocul Rosenthal de pe Calea Victoriei va fi restaurat prin PNRR. Lucrările vor costa 8 milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

Fosta campioană olimpică și fost ministru al Sportului, Gabriela Szabo a fost înlăturată de la conducerea Clubului Sportiv Municipal București, din subordinea Primăriei Capitalei, prin detașare la vârful Centrului Metropolitan de Educație și Cultură “Ioan Dalles”.

Anunțul a fost făcut de către primarul Capitalei Nicușor Dan. Totodată, acesta a precizat că va trimite Corpul de Control la CSM pentru a verifica activitatea din mandatul Gabrielei Szabo.

“Am luat decizia de a schimba conducerea Clubului Sportiv Municipal București. Directorul general al CSM, Gabriela Szabo, va fi detașată la conducerea Centrului Dalles, iar în locul ei va fi numit interimar unul dintre directorii adjuncți.

Înainte de a lua această decizie, am discutat cu membrii Consiliului de Administrație al CSM București, iar concluzia a fost clară – schimbarea e necesară.

Actuala conducere a ratat obiective competiționale, a determinat plecarea unor oameni valoroși și a avut un management defectuos (decizii pripite și fără consultare, dar și tergiversarea luării altor decizii, incapacitatea de a armoniza relațiile interne, abordări conflictuale în interacțiunile cu șefii secțiilor sportive).

În același timp, în urma semnalelor primite din interior, voi trimite Corpul de Control pentru a verifica activitatea CSM București.

Precizez că am toată prețuirea pentru performanțele sportive ale Gabrielei Szabo, dar decizia pe care am luat-o privește activitatea ei în fruntea CSM București.”, a transmis Nicușor Dan.

Primarul nu a argumentat, însă, de ce a ales să o numească pe Szabo în fruntea unui centru cultural, mai ales după ce a etichetat activitatea acesteia drept “management defectuos”.

Gabriela Szabo a devenit campioană olimpică la atletism la Sidney 2000, la proba de 5000m.

După retragerea din cariera sportivă, ea a ales calea politicii, alături de PSD, fiind prietenă apropiată a Gabrielei Firea.

A condus Ministerul Tineretului și Sportului în guvernul Ponta și a candidat pe listele PSD la mai multe alegeri. În 2020, ea a fost prima pe lista PSD pentru Consiliul Județean Ilfov.

Din 2017, era director al CSM București, fiind numită de Gabriela Firea.

Centrul Metropolitan de Educație și Cultură „Ioan I. Dalles” organizează cursuri de formare în fotografie, design vestimentar, croitorie, modă, aranjamente florale și Ikebana, peisagistică, actorie, public speaking, comunicare și relații publice, astrologie, arta imprimării pe material textil sau nutriție și educație alimentară.

Dispune de două săli de spectacol în centrul Bucureștiului, unde au loc spectacole de teatru, concerte, expoziții de artă sau târguri:

1. Sala Dalles cu 344 locuri, situată în Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 18, sector 1, București;
2. Sala I. C. Brătianu cu 200 de locuri, din str. Biserica Amzei nr 5-7,  sector 1, București.

Momentan nu se știe pentru cât timp va conduce Gabriela Szabo această instituție.

The post Gabi Szabo a fost detașată la conducerea Centrului Dalles, după înlăturarea de la CSM appeared first on Cultura la dubă.

La finalul anului trecut, Comisia Europeană anunța oficial implementarea proiectului Anul European al Tineretului pentru 2022. 

Considerând că tinerii sunt categoria care a sacrificat cel mai mult în cei doi ani de pandemie, Uniunea Europeană(UE) și-a luat angajamentul ca anul acesta să găsească noi metode prin care să vină în sprijinul lor.

La bază, proiectul pentru 2022 are patru obiective: să evidențieze modul în care tranziția verde și digitală le poate oferi noi oportunități, să-i sprijine pe cei defavorizați și vulnerabili, să le facă cunoscute oportunitățile pe care UE le pune la dispoziție și să-i implice activ în demersurile Uniunii prin participarea la Conferința privind viitorul Europei. 

Însă de la stabilirea unor obiective la nivel european și până ca ele să aibă efecte concrete pentru tinerii pe care îi vizează, sunt mulți pași de urmat. 

În acest sens, Parlamentul European a adoptat în februarie anul acesta „Rezoluția pentru tineri”, un text care însumează problemele identificate în rândul tinerilor europeni și care oferă Comisiei indicații în legătură cu soluțiile care se pot implementa. 

Pentru a afla care a fost procesul din spatele inițiativei și mai ales, cum se va traduce ea concret pentru tinerii din Uniunea Europeană și din România, Cultura la dubă a stat de vorbă cu europarlamentarul Dragoș Pîslaru, raportorul „Rezoluției pentru Tineri”.

Amintim că Parlamentul European nu are inițiativă legislativă (aceasta aparține Comisiei Europene), ci doar drept de vot asupra acesteia. În schimb, acesta are la dispoziție un instrument numit rezoluție pentru a lista probleme identificate la nivelul societății civile și a propune soluții.

„În acești termeni discutăm și despre „Rezoluția pentru Tineri”. Este vorba despre a culege problemele pe care le au tinerii, în discuții directe cu ei sau cu asociații, și mai apoi a indica care sunt soluțiile prioritare, pe care noi în Parlamentul European le considerăm necesare.

Comisia Europeană trebuie să preia propunerile și să vină cu clarificări. Exemplu: “Comisia Europeană trebuie să vină cu o interpretare legat de cam cum ar trebui să arate un cadru legal pentru a clarifica problema internshipurilor pe tot ce înseamnă zona Uniunii Europene”, explică Dragoș Pîslaru.

Europarlamentarul a venit cu inițiativa Rezoluției pentru tineri în Comisia de Muncă și Afaceri Sociale încă de la începutul anului 2021, după consultări cu asociații de tineret din 13 țări europene pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență:

„Ei, de atunci mi-au atras atenția că lucrurile sunt destul de dure, că pandemia i-a afectat într-un mod disproporționat față de alte segmente. Mi-au dat mărturii directe cu privire la modul în care ei sau colegi de-ai lor sau chiar la nivel de cohorte largi au fost afectate. Și ne-au dat și date concrete. De exemplu, cu privire la creșterea alarmantă a cazurilor de anxietate și depresie în rândul tinerilor, lucruri care acum nu sunt doar o poveste”.

Tinerii din UE și din România după doi ani de pandemie. Câteva date 

Agenția Eurofound atrage atenția că criza COVID-19 a fost dublată de o a doua pandemie, a problemelor de sănătate mintală. 

Potrivit raportului, în primăvara anului 2021 aproape două treimi din europenii din grupa de vârstă 18-34 de ani se aflau în risc de depresie, corelând cifrele cu lipsa unei perspective de ocupație pe termen lung sau ca rezultat al izolării sociale. 

La nivel european, a doua cauză a morţii pentru persoanele între 19 şi 29 de ani este suicidul, iar în România,  procentul tinerilor cu gânduri suicidale în Europa a crescut de la 2 la 16% anul trecut.

Pe măsură ce optimismul tinerilor pentru viitor s-a diminuat, anxietatea în rândul tinerilor a fost în creștere. Acest efect poate fi atribuit, potrivit OECD, îngreunării accesului la serviciile de sănătate mintală pe timpul pandemiei, impactul închiderii instituțiilor de învățământ și de asemenea, criza locurilor de muncă. 

Pentru tineri, criza COVID-19 a adâncit decalajele generate de inegalitatea educațională, socială și economică. 

Eurofound atrage atenția asupra faptului că s-au luat puține măsuri pentru tineri, axate în principal pe piața muncii și învățământul online, cu un accent limitat pe tinerii dezavantajați. 

La nivel european, în 2020 17,6 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani din UE nu aveau niciun loc de muncă și nici nu urmau cursuri de educație sau formare profesională, în creștere din 2019, când rata era 16.4%. 

Din această categorie, denumită NEET („Not in Education, Employment, or Training”), fac parte în România aproximativ 400.000 de tineri, potrivit datelor Eurostat. 

Ca pondere(16,8%), țara noastră se află pe locul al treilea în UE în ceea ce privește tinerii din categoria NEET, după Italia, cu o rată de 22,2%, şi Bulgaria, cu 17,7%.

Printre cele mai vulnerabile la efectele economice ale pandemiei au fost tinerii deja expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială: potrivit Eurofound, 35% din tinerii din România se află în această categorie. 

Dintre statele membre ale UE, cea mai mare proporție de tineri care au fost grav privați din punct de vedere material și social în 2020 a fost înregistrată în România (24%), urmată de Bulgaria (21%) și Grecia (16%). 

Ce propune Rezoluția pentru rezolvarea acestor probleme?

„Ce cerem noi Comisiei Europene să facă? În acest moment există o multitudine de programe de finanțare pentru tineri la nivelul UE, deci nu e o problemă de bani, ci mai degrabă de modul în care acestea țintesc tinerii și de măsura în care tinerii aud de aceste programe și știu că aceste oportunități există.”, spune Dragoș Pîslaru.

Iată câteva dintre măsurile propuse de acesta, în calitate de raportor, în cadrul Rezoluției pentru tineri: 

• Crearea unei platforme digitale unice, One Youth, One Europe, care să reunească oferte de muncă, ghiduri de CV și materiale suport pentru angajare, oferte de studii, burse și stagii, programe de mentorat şi de asistenţă, acces la cultură, posibilităţi de voluntariate la ei în zonă dar şi în alte părţi ale UE şi, mai ales, surse posibile de finanţare pentru toate acestea şi pentru ideile tinerilor. 

Potrivit europarlamentarului, platforma ar trebui să producă şi conţinut adaptat la nevoile tinerilor, „chiar şi pe TikTok sau Twitch, dacă este nevoie”;

• Crearea unui Serviciu Civic European pentru grupul de vârstă 18-30, unde tinerii vor putea face câte un program de voluntariat la ei în ţară, urmat de unul în alt stat european. 

Acesta ar fi menit să coreleze nevoia tinerilor de experienţă în CV-uri cu nevoile multor regiuni de resurse umane, mai ales în domeniul social şi civic, cel puţin temporare;

• Crearea unei reţele europene de sănătate mintală, care să asigure coordonarea între statele membre și schimbul de bune practici. Propunerea include un program prin care tinerii din statele UE să beneficieze de o primă consultație psihologică finanțată din bani europeni, urmând ca aceștia să fie îndrumaţi către soluţiile naţionale. 

Pentru țările ca România, unde acestea sunt limitate, Rețeaua ar reprezenta o resursă de modele implementate în alte state membre UE;

• Consiliere în carieră, accesul grupurilor vulnerabile la oportunităţi, asistenţă pentru locuire, asistenţă specială pentru tinere (care sunt mai afectate de discriminare şi problemele generate de pandemie);

• Cooptarea tinerilor în procesul de decizie, în grupuri de lucru europene, acolo unde se formulează toate politicile şi legile care le vor descrie viaţa. 

Acest lucru ar include şi o clauză prin care viitoarele legislaţii trebuie să fie evaluate şi din punct de vedere al impactului asupra tinerilor, la fel cum se face azi, de exemplu, cu evaluarea din perspectiva impactului de mediu;

• Un cadru legislativ comun european pentru stagii plătite. 

„În Europa există țări în care internshipurile sunt deja implementate ca fiind plătite. Cel mai frumos e că în România, începând cu 2018, există legea 176 care prevede că orice intern are dreptul să fie plătit și există chiar și o sumă minimă, adică 50% din salariul brut. 

Sunt inclusiv instituții publice care fac internship-uri neplătite! Dacă plecăm de la ideea că avem o politică națională de a ajuta tinerii de a-și face tranziția de la educație la cariera profesională, păi instituțiile publice trebuie să fie primele care să ofere competențe sau experiența necesară ca tinerii să aibă această tranziție”, argumentează Dragoș Pîslaru.

România, cel mai prost performer la absorbția de fonduri europene dedicate tinerilor

Dragoș Pîslaru amintește că au mai existat programe și fonduri dedicate tinerilor la nivelul UE în trecut. Însă o problemă cu care România se confruntă este absorbția acestora: 

„Garanția pentru tineri a fost un program făcut special pentru a ajuta tinerii înainte de pandemie. România a fost cel mai prost performer în absorbția de bani din acest proiect.”

Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR +

“Au fost peste 300 de milioane de euro disponibili exact pentru a investi în educație, formare, parcurs profesional din care România n-a tras decât vreo 6%. Niște sume absolut ridicole, iar asta e frustrant”, spune Pîslaru.

Întrebat de Cultura la dubă care crede că este motivul pentru care România are această problemă şi cum poate fi ea rezolvată, Pîslaru amintește de momentul 2016, când era ministru al Muncii în guvernul condus de Dacian Cioloș. 

Propunerile de strategii pentru a ajunge la tinerii NEET din România sunau la nivelul cabinetului său astfel, spune Pîslaru:

„Cumpărăm microbuze și luăm 5-6 oameni de la minister care să se ducă cu microbuzul din sat în sat și întreabă:  « Cine este tânăr NEET? ». Și îi înregistrează într-un tabel, iar mai apoi îi sună pe tinerii respectivi să le povestească despre program. Altcineva a venit cu ideea să mergem prin sate și să oferim eșarfe, freebies, eventual facem și un concert și iată vin tinerii și îi înregistrăm.

Acum avem din nou bani. Se numește Garanția pentru tineri ranforsată, un fel de Matrix Reloaded. 

Problema e că dacă nu schimbăm ceva radical, suntem în situația în care vrem să facem cu aceeași oameni, cu aceleași metode și să obținem rezultate diferite, ori asta frisează absurdul. 

Vrem să ne asigurăm că Comisia Europeană va pune presiune pe statele membre pentru a exista această schimbare de optică importantă”.

Cum arată Anul European al Tineretului în România 

În prezent, politicile dedicate tinerilor din România intră în atribuțiile Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de Gabriela Firea. 

De altfel, potrivit site-ului dedicat Anului European al Tineretului, coordonatoarea națională a proiectului în România este Lelia Preoteasa, care face parte din cabinetul Gabrielei Firea. 

Aceasta a ocupat funcții de consilier sau de conducere în cadrul instituțiilor guvernamentale pentru programe dedicate tinerilor din 1994 până în prezent, potrivit CV-ului.

Pe portalul Anului European al Tineretului sunt listate pe teritoriul României 106 de evenimente în cadrul proiectului Anul European al Tineretului, la momentul redactării acestui material. Printre ele se numără workshop-uri pe teme precum Pactul Verde European, sesiuni de training de accesare a fondurilor europene, concursuri, dar și dezbateri adaptate contextului actual, pe teme precum războiul din Ucraina. 

Marea lor majoritate au loc în marile orașe, dintre care Timișoara conduce detașat, cu 42 evenimente marcată pe hartă, urmată de București, cu 17 evenimente. 

83 dintre evenimente ar fi avut deja loc, însă o bună parte dintre cele incluse reprezintă etapele locale sau județene ale concursului „Made for Europe”. Acesta nu reprezintă o inițiativă specială de Anul Tineretului, ci este o competiție națională de prezentare de proiecte derulate de școli cu susținerea instituțiilor europene, ajunsă la a 15-a ediție.

Printre evenimentele semnalate pe site ca fiind „în desfășurare”, cinci la număr, se numără inclusiv un proiect care ar fi avut loc în 2019: „Little Passenger Car Safety Week”, organizat de Fundația „Siguranța Auto Copii” în parteneriat cu Ministerul Transporturilor și Poliția Rutieră, în București. Chiar dacă datarea poate reprezenta o simplă eroare, evenimentul nu figurează pe pagina de Facebook a organizației sau pe site, nici în trecut și nici ca fiind programat.

De altfel, majoritatea evenimentelor prezentate pe platforma Anului European al Tineretului nu pot fi găsite pe rețelele sociale, asta deoarece multe dintre ele sunt organizate de școli sau organizații locale, având circuit închis și un impact limitat. 

Există o pagină de Facebook a Anului European al Tineretului în România, însă aici nu există o secțiune de evenimente. Sunt anunțate periodic discuții cu oficiali europeni sau diverse organizații și, mai rar, oportunități și evenimente pentru tineri, dar pagina are un reach foarte limitat. 

În schimb, Gabriela Firea a fost foarte activă în luna aprilie în ceea ce privește promisiunile pentru tineri. 

La începutul lunii anunța colaborarea între minister și 10 organizații de tineret pentru evenimentele organizate cu ocazia Anului European al Tineretului și promitea cursuri de educație financiară pentru tineri, un salon național de creație și inventică pentru tineret, tabere sociale și pentru tinerii cu dizabilități, dar și o gală Tineretului din România. 

Pentru tinerii din mediul rural, Firea are în plan o caravană, „pentru a-i învăța, de exemplu, ce înseamnă fondurile europene și cum pot fi ele atrase”, idee care, se pare, a rămas în abordarea statului român față de tineri din 2016.  Potrivit ministrului Familiei, sunt în analiză proiecte pentru tinerii din România în valoare de 10 milioane de euro, fonduri europene, din care jumătate sunt nerambursabile.

Ce așteptări au tinerii din România de la Anul Tineretului?

„Despre Anul European al Tineretului am aflat, sincer, de pe social media. Nu am văzut nimic concret legat de ce se întâmplă în România în perioada asta. Știu că vor să se propună proiecte care să susțină tinerii. 

Nu se vorbește la facultate despre asta și nici nu m-am interesat care sunt avantajele că sunt tânăr în anul 2022. 

Cred că asta vine și în legătură cu perioada peste care am trecut, cu Covid-19, cred că vor să susțină tinerii acum, să-i integreze mai bine, dar concret, nu am participat anul acesta la niciun proiect legat de Anul European al Tineretului”, spune Denisa Borza, studentă în anul I la Facultatea de Drept din Universitatea din București.

Având în vedere cadrul restrâns în care au fost organizate și lipsa unei promovări semnificative a evenimentelor din primele patru luni ale Anului European al Tineretului, ele nu au reușit să ajungă la majoritatea tinerilor din România. 

O spune pentru Cultura la dubă și Alexandru Manda, vicepreședintele organizației Group of the European Youth for Change și recent ales membru în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei:

„Cel puțin în primele patru luni, eu simt că Anul European al Tineretului nu este atât de prezent pe cât ar trebui să fie. Compar cu ceea ce se întâmplă în alte state.

În România, din păcate, până în acest moment nu am asistat încă la nimic concret din partea Guvernului în materie de politici publice și măsuri concrete pentru creșterea calității vieții tinerilor, accesul tinerilor la drepturile lor, pentru a adresa problemele tinerilor.”

Iar acestea nu pot fi rezolvate de singur minister, cel al Familiei, Tineretului și Egalității de șanse. Nevoile tinerilor sunt mai degrabă transversale și intră în activitatea mai multor instituții, spune tot Alexandru Manda:

„De exemplu, tinerii din România au nevoie de o educație și formare profesională de calitate, care să le asigure competitivitate pe piața forței de muncă de mâine. 

Tinerii din generația noastră sunt martorii celei de-a patra revoluții industriale, care deși ne face viața mai bună, vine și cu un risc imens, cel de a crește decalajele între tinerii care au acces la educație și cei care n-au parte de una de calitate. 

Acest lucru îi va face să plece cu un handicap față de ceilalți, iar la nivel macro, pe noi ca societate ne va lipsi de competitivitate la nivel european și internațional.  

În al doilea rând, avem probleme ce țin de locuire.

Tinerii din România nu au încă posibilitatea să se mute, de exemplu singuri din momentul în care ajung la facultate. 

Alexandru Manda, membru în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei

Ba mai mult, avem în continuare tineri de 30 de ani care stau cu părinții pentru că nu-și pot permite nici să-și închirieze un apartament, nici să își cumpere, creditele fiind împovărătoare și mai mult decât atât, nesustenabile pentru tineri în actualul context al modului în care arată piața forței de muncă. 

Ca să primești un credit trebuie să dovedești că ești angajat și ai un venit constant, pe când multe dintre lucrurile pe care le fac tinerii în zilele noastre sunt activități de freelancing. De aceea ar fi nevoie ca statul să sprijine tinerii printr-o măsură concretă de subvenționare a chiriilor sau de chirii preferențiale pentru tineri.”

„Îmi doresc atât de mult ca Anul Tineretului să nu fie o simplă ocazie pentru discursuri frumoase…”, spune Ana-Maria Crețu, studentă la jurnalism în București.

Însă, susține ea, cel mai important lucru care ar trebui să se întâmple ar fi ca tinerii din România să revendice, într-o voce unitară, că acesta este anul lor și își doresc să vadă acțiuni concrete din partea decidenților politici:

„Mi-aș dori ca în anul ăsta, măcar în anul ăsta, lumina să fie, cu adevărat, pe noi. Să arătăm că suntem mulți și că vocea noastra merită auzită. Sa fim mai determinați noi ca tineri, asta e prima și cea mai importantă așteptare pe care o am, care ne vizează pe noi, tinerii.”

“Nu poți cere autorităților să te asculte, dacă tu, ca tânăr, nu știi ce vrei și ce trebuie sa ceri sau cum să ceri, și lași să treacă ocazia.”

Ana-Maria Crețu, studentă la jurnalism în București

Întrebat de Cultura la dubă când se pot aștepta tinerii din România să resimtă efectele concrete ale măsurilor propuse în Rezoluția pentru Tineri, Dragoș Pîslaru răspunde de la Bruxelles:

„Cât de repede vom implementa niște lucruri care să se simtă în viața tinerilor, aici deși sunt politician și ei promit multe chestii, mi-e mai greu să-mi dau cu părerea. 

M-aș bucura foarte mult ca tinerii să realizeze că într-un astfel de demers, implicarea lor este necesară. 

Tinerii au o mică dovadă că vocea lor a fost ascultată și ar trebui să se folosească în orice discurs public de elementele care sunt în Rezoluție pentru a cere lucruri.”

The post 2022 este Anul European al Tineretului. Ce înseamnă asta pentru tinerii din România? appeared first on Cultura la dubă.

Palatul Voievodal „Curtea Veche” este cea mai veche construcție a Bucureștiului, datând din 1458, de pe vremea lui Vlad Țepeș.

Într-o țară normală, aici am vedea zilnic sute de turiști dornici să descopere istoria orașului, într-un muzeu modern, care conservă mărturiile de patrimoniu.

În România, de Ziua Internațională a Monumentelor Istorice, Curtea Veche este un șantier abandonat sub cerul liber, iar pe zidurile încărcate cu o istorie de peste 500 de ani, curg șiroaie de ploaie.

***

Palatul Voievodal a fost închis de Primăria Capitalei pe 18 noiembrie 2015, cu scopul de a fi renovat. Primarul de atunci, Gabriela Firea, a promis un “Palat Voievodal redat prezentului”. Lucrările efectuate de Compania Municipală de Consolidări ar fi trebuit să dureze 3 ani și să coste 8 milioane de euro.

Potrivit comunicatului de atunci, “la finalul lucrărilor, publicul va avea acces la un nou spațiu muzeal ce va conține expoziții permanente și temporare, precum și spații special amenajate pentru activități culturale și interacțiune cu publicul.”

În realitate, șantierul a fost deschis abia 2 ani mai târziu, în 2017, iar în 2020, la data alegerilor locale, lucrările erau realizate în proporție de doar 5%.

Între timp, noul primar Nicușor Dan a pornit propria luptă cu companiile înființate de Gabriela Firea, iar activitatea acestora s-a oprit complet, cu câteva excepții pe care primarul a agreat să le păstreze.

La Curtea Veche, șantierul a fost blocat, iar de 2 ani acolo nu se mai întâmplă nimic.

Însă clima și lipsa unei structure de rezistență consolidate au pus și mai tare în pericol monumentul, spun arheologii. Într-un reportaj realizat de Alex Dima pentru emisiunea România, te iubesc, de la Pro tv, se vede cum acoperișul clădirii nu mai are nici măcar o folie protectoare, iar zidurile istorice au rămas direct sub ploaie și în bătaia vântului.

Întrebat de această situație, Nicușor Dan, devenit cunoscut în trecut tocmai datorită luptei sale pentru salvarea patrimoniului, prin organizația Salvați Bucureștiul, părea că acum, chiar în calitate de primar, nu știe despre ce e vorba.

“Alex Dima, România, te iubesc: Nici măcar pentru această poveste nu avem pârghiile să preluăm cumva această lucrare și măcar să o acoperim, dacă nu suntem în stare să o punem în valoare?

Nicușor Dan, primarul Capitalei: Nu am detaliile asupra ce se întâmplă acolo, dacă vreți o să revin după ce mă interesez.”

Reportajul România, te iubesc poate fi urmărit mai jos, de la minutul 15.38.

Muzeul Palatul Voievodal “Curtea Veche” se află în subordinea Muzeului Municipiului București, condus de istoricul Adrian Majuru. Acesta a primit recent peste 9 la evaluarea finală a mandatului de 4 ani și dreptul de a candida singur la un nou concurs.

ISTORIC

Potrivit Institutului Național al Patrimoniului, Cetatea București sau Cetatea Dâmboviței a fost construită de Vlad Ţepeş, între anii 1458 şi 1459. Ea a constituit nucleul viitorului palat voievodal, care, în faza iniţială, i-a reprodus conturul exterior.

Clădirea inițială a fost distrusă parţial, în 1470, în urma unui asediu. S-au păstrat, însă, toate fundaţiile şi partea inferioară a pereţilor perimetrali ai subsolului, pe laturile sale de est, vest şi nord.

Cetatea nouă s-a construit pe ruinele cetăţii lui Vlad Ţepeş, între 1476 şi 1480, la ordinul lui Laiotă Basarab.
Cetatea a conservat, în mare, configuraţia celei vechi.

Palatul a fost început de Mircea Ciobanul în prima sa domnie (1545-1554). El s-a înscris în conturul cetăţilor precedente, dar, prin suprimarea curţii interioare şi prin extinderea subsolului pe toată suprafaţa construcţiei, și-a modifică esenţial planul.

În vremea lui Pătraşcu cel Bun (1554-1557), palatului Voievodal i s-a adăugat o casă domnească, dincolo de extinderea făcută de Laiotă Basarab.

De altfel, istoria ne arată că toți domnitorii Țării Românești și-au pus amprenta asupra Curții Vechi.

Potrivit Muzeului Municipiului București, “între anii 1459 și 1660, Bucureştiul a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti, în paralel cu vechea capitală a Târgoviştei, iar după anul 1660 a rămas capitală unică.

Perioada de glorie a Curţii Domneşti a fost în timpul domniei lui Constantin Bracoveanu (1688-1714), când suprafaţa palatului și a grădinilor însumau 25 ooo mp., într-un perimetru delimitat azi, la sud, de râul Dâmboviţa, la vest de străzile Smârdan şi Şelari, la nord de artera comercială Lipscani, iar la est de Bulevardul I.C. Brătianu. După anul 1798, acest perimetru a fost licitat, iar pe locul său au apărut străzi şi cartiere moderne.

Muzeul a fost amenajat între anii 1969 și 1974 şi păstrează, în cea mai mare parte, amprenta istorică a secolului al XVIII-lea, precum şi fragmente de ziduri din timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456-1462), alături de fundaţiile primei reşedinţe din secolul al XIV-lea.”

The post Palatul Voievodal “Curtea Veche”, cel mai vechi monument al Bucureștiului, este un șantier abandonat de Primăria Capitalei appeared first on Cultura la dubă.

PROEDUS, centrul educațional din subordinea Primăriei Capitalei, înființat în 2009 de primarul Sorin Oprescu, dar devenit cunoscut abia în mandatul Gabrielei Firea, ocupă anul acesta locul 2 în topul bugetelor acordate de Primăria Capitalei instituțiilor de cultură și educație din subordine.

Pe primul loc se află, la fel ca anul trecut, Opera Comică pentru Copii, cu o subvenție de 20.615.000 de lei, iar pe locul al doilea regăsim Muzeul Municipiului Bucureși, dar și Centrul Educațional PROEDUS, cu o subvenție de la Primărie de 18 milioane de lei, peste ARCUB, cel mai important centru cultural al PMB, care primește doar 16.838.000 de lei.

PROEDUS este condus încă din mandatul Gabrielei Firea de către Zvetlana Preoteasa, o profesoară de engleză din Vâlcea care a avansat în carieră după ce în ultimii 20 de ani s-a dedicat politicii, la PNL și ALDE.

***

Zvetlana Preoteasa a devenit cunoscută mai întâi pe plan local, în jurul anului 2007, ca șefă a Organizației Naționale a Femeilor Liberale și consilider județean PNL.

Aceasta a râvnit la un post de parlamentar și a candidat la alegerile din 2008 pe listele PNL, dar nu s-a calificat printre câștigători.

A rămas fidelă partidului și, pe când Călin Popescu Tăriceanu era premier, a fost numită secretar de stat în Ministerul Educației, fiind responsabilă de învățământul preuniversitar. Pe atunci, presa a poreclit-o “Bacaloreat”, fiindcă așa obișnuia să pronunțe cuvântul bacalaureat.

Ulterior, după ce i-a fost șefă de cabinet, ministrul Cristian David a numit-o director al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni. IEH a fost subiectul unei anchete a Curții de Conturi, care a constatat mai multe nereguli privind cheltuielile, evaluarea personalului sau politicile întreprinse.

Ministrul Dan Stoenescu a demis-o pe Preoteasa, iar aceasta a contestat în instanță înlăturarea sa din funcție.

După desprinderea lui Tăriceanu de PNL, Preoteasa l-a urmat la ALDE.

În 2016 a candidat pe listele ALDE pentru un post de senator. Mai jos redăm mesajul său din campania electorală:

Nu a prins nici de această dată un post de senator, însă a devenit director al Biliotecii Metropolitane București.

Apoi, în 2019 a câștigat prin concurs funcția de director al PROEDUS, Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive al Primăriei Capitalei. Potrivit unui răspuns transmis redacției Cultura la dubă, mandatul său este pe o perioadă nedeterminată.

În prezent ea nu mai este membrul unui partid, dar în declarația de interese precizează că este membră a Marii Loje Feminine a României, parte a Ordinului Masonic Român, și membru în Consiliul Director al Institutului Liberal Democrat.

În mandatul Gabrielei Firea, instituția pe care o conduce s-a bucurat de bugete de peste 40 de milioane de lei anual.

În 2020, în plină campanie electorală, Firea și Preoteasa au inaugurat Muzeul Copiilor, după o investiție rapidă, care a implicat cheltuieli de 1 milion de euro în doar două luni, după cum a scris Buletin de București.

În 2021, Nicușor Dan a tăiat drastic suma alocată PROEDUS, la 14.221.000 de lei, echivalentul a 2.876.000 de euro.

În 2022, în schimb, subvenția a crescut semnificativ, la 18 milioane de lei, adică 3.640.000 de euro. Suma este aproape egală cu banii pe care îi primește Muzeul Municipiului București, care are în subordine alte 12 muzee și case memoriale din București.

Deși este finanțat din banii bucureștenilor, Muzeul Copiilor nu este accesibil oricui. Pentru un tur Ocolul Pământului în 80 de curiozități sau Kids in Roman Empire, un bilet costă 30 de lei, pentru o ediție specială a Ocolului Pământului biletul este 50 de lei, iar accesul la Escape Room “History of Light” costă 20 de lei.

Tururile se adresează copiilor cu vârste între 3 și 14 ani, iar intrarea este gratuită până la vârsta de 3 ani, adică doar pentru copiii care nu pot beneficia, de fapt, de vizită.

Printre proiectele PROEDUS se numără și un Târg Educațional care prezintă oferta liceelor bucureștene, stagii de formare pentru tineri voluntari, tabere și stagii de dezvoltare personală, unele organizate în parteneriat cu biserica.

PROEDUS are 45 de consilieri angajați

Zvetlana Preoteasa a avut în 2021, potrivit declarației de avere, un salariu net lunar de 10.437 de lei. Instituția are nu mai puțin de 20 de funcții de conducere și un total de 79 de angajați. Dintre aceștia, se remarcă un număr de 45 de consilieri.

De exemplu, șeful Serviciului Parteneriate și Finanțări are 5 consilieri, la fel ca Biroul Logistic.

Șeful Biroului Voluntariat are 3 consilieri, șeful Biroului Evenimente are 3 consilieri, șeful Biroului Multimedia – 3 consilieri, și așa mai departe. De precizat că pentru posturile de consilieri nu sunt susținute concursuri, ci conducerea face numiri.

Mai jos puteți vedea lista cu posturile din PROEDUS și salariile aferente.

Din suvenția acordată de PMB pe 2022, de 18 milioane de lei, mai mult de o treime din bani nu se duce către proiecte educaționale pentru tinerii bucureșteni, ci către salariile angajaților PROEDUS, reprezintând un total 6.199.000 de lei, echivalentul a 1.253.000 de euro.

Centrul PROEDUS se află sub supervizarea Direcției de Cultură. În fruntea Direcției de Cultură, Învățământ și Turism din cadrul Primăriei Capitalei se află de Liliana Fedorca, la rândul său fost membru ALDE și PNL, numită în funcție chiar la începutul mandatului lui Nicușor Dan. Despre aceasta, Cultura la dubă a scris AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Centrul PROEDUS, condus de Zvetlana Preoteasa, fost membru ALDE și PNL, primește unul dintre cele mai mari bugete acordate de Nicușor Dan instituțiilor culturale și educaționale appeared first on Cultura la dubă.

“La sesizarea unui grup de 15 angajați (printre care și actori), am trimis Corpul de Control la Teatrul Nottara. Managementul în instituțiile subordonate primăriei trebuie să fie unul corect și urmează să vedem care e situația în cazul Teatrului Nottara.”, a transmis Nicușor Dan.

Teatrul Nottara a avut pe 2021 un buget de aproximativ 18 milioane de lei, peste Teatrul Bulandra (15 milioane de lei) sau Teatrul Odeon (14 milioane de lei). Nottara, cunoscut și ca “teatru de bulevard”, este condus de Marinela Țepuș, apropiată de Gabriela Firea în mandatul primarului PSD.

Marinela Țepuș a răspuns la anunțul primarului printr-un comentariu la postarea sa:

“O, Doamne, ce bucurie îmi faceți, Domnule Primar General!

Noi, managerii teatrelor bucureștene din subordinea PMB și CGMB, am fost făcuți ”sinecuriști”, infractori”… E un bun prilej să demontăm astfel de false acuzații! În privința celor 15 reclamanți de care vorbiți, vă aduc la cunoștință faptul că, la fel ca în oricare instituție, sunt câțiva angajați cărora trebuie să li se amintească foarte des faptul că e obligatoriu să munceacă pentru salariile pe care le primesc din bugetul PMB.

Nu este cazul celorlați 135 dintre cei 150 de angajați ai Teatrului Nottara, dupa cum reiese din postare.

Acești colegi ai mei se fac adesea de râs acuzându-mă că îi “hărțuiesc/ discriminez” atunci când le explic faptul că trebuie să muncească în conformitate cu obiectivele/ programele culturale care se regăsesc in Proiectul meu de management, aprobat de PMB!

De pildă, unii dintre ei au invocat fel de fel de pretexte pentru a nu reface un spectacol invitat să paricipe la prestigiosul Festival Shakespeare de la Craiova (ceea ce ar oferi posibilitatea ca Teatrul Nottara să intre în circuitul european al marilor festivaluri Shakespeare).”

CONTROVERSA SEDIULUI TEATRULUI NOTTARA

Clădirea Nottara de pe Bulevardul Magheru are o situație seismică incertă, după ce în urma tragediei din Colectiv a fost pe lista instituțiilor de cultură închise, din cauza riscului seismic.

Pe atunci, în 2015, Teatrul Nottara era clasat pe lista clădirilor cu risc seismic I, având bulină roșie, după o expertiză realizată în 1997. Ulterior, 19 ani mai târziu, conducerea teatrului a reexpertizat clădirea și a obținut o declasare a riscului seismic de la clasa I la clasa a II-a, fără ca între cele două expertizări să fi avut loc vreo lucrare de consolidare seismică. Astfel a fost posibilă redeschiderea teatrului, cu sprijinul Gabrielei Firea. Conducerea teatrului a dat atunci bulina roșie jos de pe clădire, într-o ceremonie festivă.

Deși logica spune că orice clădire se degradează în timp, nimeni nu a explicat cum este posibil ca între 1997 și 2016, pericolul riscului seismic să scadă.

Tot Firea a promis Teatrului Nottara un sediu nou, iar în 2016 a fost acuzată că a plagiat proiectul noului teatru. Într-un final, proiectul a rămas la stadiul de promisiune.

CORPUL DE CONTROL A FOST TRIMIS ȘI LA TEATRUL EXCELSIOR

Pe 21 februarie 2022, Nicușor Dan a trimis Corpul de Control la Teatrul Excelsior.

„După verificările făcute de către Direcţia Cultură cu privire la spaţiile de depozitare închiriate de instituţiile culturale din subordinea Primăriei Capitalei, am hotărât să trimit Corpul de Control la Teatrul Excelsior, pentru o documentare mai detaliată a utilizării resurselor publice la această instituţie. Cultura primeşte în continuare sprijinul PMB şi, în acelaşi timp, dăm un nou semnal că banii publici trebuie folosiţi cât mai bine.”

Teatrul Excelsior a făcut în 2018 o cheltuială uriașă, cu un spectacol de teatru controversat, montat în Piața Constituției. Producția “Vlaicu Vodă” a costat 400.000 de euro, iar după reprezentații, conducerea Excelsior a închiriat un spațiu pe care cheltuiește lunar 5000 de euro doar pentru a depozita decorurile de la “Vlaicu Vodă”, scrie publicația Scena.ro.

Momentan Primăria Capitalei nu a făcut public un rezultat al anchetei Corpului de Control, trimis la Excelsior.

The post După Teatrul Excelsior, Nicușor Dan a trimis Corpul de Control și la Teatrul Nottara appeared first on Cultura la dubă.

România sărbătorește azi, pentru prima dată, o Zi Națională a Lecturii, după o lege adoptată în acest sens de Parlament. Sărbătoarea are loc pe 15 februarie, de ziua de naștere a lui Titu Maiorescu și a lui Spiru Haret, și e menită să atragă atenția asupra importanței cititului într-o țară care se află la coada clasamentelor europene privind consumul de carte.

Cu această ocazie, Cultura la dubă a contactat cei mai importanți politicieni ai momentului, de la președintele țării la primari, din toate partidele politice parlamentare, pentru a vedea dacă și ce fel de cărți citesc cei care ne conduc.

Misiunea nu a fost simplă, fiindcă niciodată nu e ușor să aduci cultura în atenția politicienilor, mai ales în plină criză economică și cu un război care ar putea să izbucnească în orice moment la vecinii ucraineni.

Din 23 de politicieni cărora le-am adresat rugămintea de a ne recomanda o carte pe care au citit-o, doar 11 au putut să facă asta. Ne-au răspuns prim-ministrul țării, președintele Camerei Deputaților, câțiva miniștri și primari, președinți de partide. Nu ne-au răspuns, însă, de Ziua Lecturii, ministrul Culturii și cel al Educației.

***

Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, vicepreședinte PNL – “Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică”, Radu Mărculescu

„M-a impresionat enorm această carte. Puterea de reziliență a celor nouă ani în lagărul sovietic, urmați de alți cinci ani de închisoare la întoarcerea în România, este o pildă pe care merită să ne-o reamintim de fiecare dată când suntem tentați să trecem cu ușurință peste importanța valorilor democratice într-un stat de drept.

Astăzi, când ne bucurăm de apartenența la NATO și UE, alături de unele dintre cele mai puternice democrații occidentale, trebuie să privim cu atenție la lecțiile durerosului nostru trecut, marcat de derapajele dictaturilor prin care am trecut ca popor.

Autorul acestei cărți, la capătul suferințelor  sale, a reușit să regăsească o cale către o viață normală de familie, să își crească nepoții și să scrie cărți. În semn de respect față de istoria noastră, mai ales față de cea recentă, pentru că nu e, de fapt, așa de îndepartat în timp spectrul abuzurilor staliniste și comuniste, merită să includem printre lecturile noastre mărturiile scrise ale celor care au ajuns să reprezinte dovada vie a nedreptăților pe care le îndură cei căzuți sub greutatea unei istorii nedrepte.”

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, președintele PSD – “Homo Deus”, Yuval Noah Harari

“Am citit cu plăcere “Homo Deus”, o continuare fireasă, ironică prin expunere, dar cât se poate de actuală prin provocarea pe care o expune și în care, iată, umanitatea se regăsește într-un ciclic triplu punct de inflexiune: boala, războiul și foametea.

Dacă Harari ne arată visurile, dar mai ales coșmarurile cu care umanitatea se va confrunta, în încercarea Omului de a deveni Dumnezeu prin intermediul inteligentei artificiale – o întrebare la care atât instituțional, cât și în plan personal ar trebui să reflectăm, firul roșu al cărților sale este mai actual decât ne-am dori.

Vedem cum pandemia de Covid-19 a provocat peste 5,8 milioane de decese, a îmbolnăvit peste 400 de milioane de oameni și a provocat pierderi de zeci de miliarde de euro.

Situația tensionată din Ucraina este al doilea factor care provoacă îngrijorare în plan regional, dar și în relațiile dintre actorii trans-atlantici.

Iar triunghiul actual va fi în mod dramatic completat de inflația la nivel Mondial, care scade puterea de cumpărare și, implicit, va aduce mulți oameni în pragul foametei.

Dacă nu învățăm din istorie, istoria ne va învăța că “surplusul” și modalitatea lui de distribuție nu va fi pentru oricine…așa cum simplu îi explica Yanis Varoufakis (n.r. parlamentar grec, economist și autorul cărții „Economia pe înțelesul fiicei mele”) fiicei sale Xenia.”

George Simion, deputat, copreședinte AUR – “Portocala mecanică”, Anthony Burgess

„Vorbește despre capacitatea unei persoane de a se schimba, despre sistemul corupt care aduce tinerii în situații fără de ieșire.

Mi-a plăcut în special finalul cărții, care e diferit față de finalul din filmul lui Kubrick.”

Cătălin Drulă, deputat, președintele USR PLUS – “Jurnal 1935 – 1944”, Mihail Sebastian

„ O (re)citire în vremurile acestea e foarte potrivită, pentru că e despre a rămâne om în mijlocul nebuniei și al revărsării de ură.”

Gabriela Firea, ministrul Familiei, prim-vicepreședinte PSD – “Dragoste în vremea holerei”, Gabriel Garcia Marquez

“Este una dintre cărțile mele de suflet. Pentru că despre suflet este și vorba. Despre oameni și destine, cu tot zbuciumul vieții.

Este un roman profund despre iubire, sentimente neîmplinite, frământările oamenilor, evoluțiile istorice. Un roman pe care îl recomand. Putem găsi similitudini cu situația omenirii de azi, în plină pandemie.”

Rareș Bogdan, europarlamentar, prim-vicepreședinte PNL – “Inamici publici”, Michel Houellebecq, Bernard – Henri Levy

„Una dintre cele mai spectaculoase cărți citite în ultima perioadă. O recomand cu toată deschiderea și căldura. Participați la ceea ce au afirmat francezii că este “meciul de ping-pong intelectual al secolului”. Realmente plăcută și foarte vie această carte. Nu o ratați. O să vă placă!”

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, membru fondator USR – “Vine Iarna! De ce trebuie opriți Vladimir Putin și inamicii lumii libere”, Garry Kasparov

„Garry Kasparov este unul dintre cei mai influenți oponenți ai liderului de la Kremlin. Critic vocal al președintelui Rusiei, fostul campion mondial la șah a fost una dintre primele personalități care au avertizat public asupra pericolelor putinismului pentru actuala ordine a lumii moderne.

“Vine iarna!” descrie ascensiunea fostului locotenent-colonel KGB Vladimir Putin până la funcția de președinte al Rusiei, moment în care țara s-a îndepărtat de democrație. Garry Kasparov este un adevărat erou în lupta sa pentru drepturile omului și un luptător împotriva corupției regimului Putin.”

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, președinte al Consiliului Național PSD – “Demența digitală”, Manfred Spitzer

“În ultima vreme mi-a plăcut cartea lui Manfred Spitzer, “Demența digitală”, recent tradusă, pentru că explică dependența noastră patologică față de noile tehnologii, mai ales patologiile cognitive, dar și tulburările de personalitate. Dacă vom adăuga apoi și o carte de deschidere a domeniului – “Generația internetului”, de Jean M Twenge, ori “Selfie”, de Will Storr, atunci vom înțelege unde merge lumea și îi vom putea înțelege și pe copiii noștri.”

Dan Barna, deputat, vicepreședinte USR PLUS – “Tatuatorul de la Auschwitz” și “Călătoria Cilkăi”, Heather Morris

„Vă recomand o poveste care se găsește în două cărți: începe cu „Tatuatorul de la Auschwitz” și continuă cu „Călătoriile Cilkăi”. Autoarea este Heather Morris, o jurnalistă care a petrecut trei ani discutând cu personajele acestei povești reale despre destin, despre o perioadă neagră a istoriei și despre forța și capacitatea umanității de a supraviețui în cele mai abjecte condiții.

Esența acestor cărți stă în adevărul că dacă există o forță care te face să suporți orice și să treci peste orice, această forță este iubirea.

Vă îndemn să citiți aceste două cărți pentru că între paginile lor există inspirație, există umanitate și există speranță.”

Gigel Știrbu, deputat, vicepreședinte PNL – “Balcanii în secolul XX”, Oliver Jens Schmitt

“Oliver Jens Schmitt este un reputat cercetător al spațiului din sud-estul Europei. Balcanii sunt un spațiu definit prin realități etnice și religioase extrem de complexe, realități create și menținute de imperii timp de secole, prin structuri care păreau abolite odată cu sfârșitul Marelui Război. Autorul arată o perspectivă nouă a despărțirii noilor state naționale de trecutul imperial.

Totodată arată cât de radicală a fost ruptura statelor comuniste de politicile etnice, culturale și sociale dinainte de 1945.”

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, președinte USR PLUS Timiș – “Jacob se hotărăște să iubească”, Cătălin Dorian Florescu

“Sunt puține cărți pe care le citesc de mai multe ori, care mă fac să vreau să mă împrietenesc din nou cu personajele sale, să descopăr din nou lumea prin ochii lor. “Jacob se hotărăște să iubească” este una dintre aceste cărți. Povestea transgenerațională a unei familiei de șvabi bănățeni dintr-un sat de lângă Timișoara peste care a venit, din nou și din nou, istoria. 

Foamete, războaie, deportare, trădare și iertare – cronica lui Jacob este a unei comunități bănățene, devastată de tăvălugul secolului xx, al extremelor totalitariste, și despre zbaterea omului de a-și păstra demnitatea.

Este descrisă cu empatie, frumusețe a detaliului, simț al fantasticului, de scriitorul elvețian Cătălin Dorian Florescu, născut în Timișoara, care o transformă într-o istorie universală. Istoria unui băiat inocent prins în vâltoarea și cruzimea unor crize mondiale, dar care, indiferent ce se întâmplă, răspunde cu iubire. 

Este cartea pe care am descoperit-o căutând, acum mulți ani, să înțeleg mai bine istoria Banatului. E lectură obligatorie pentru prietenii din alte țări care mă vizitează la Timișoara, dar de fapt o recomand tuturor care vor, prin oglinda istoriei țării noastre, să-și reconfirme încrederea în umanitate.”

Cultura la dubă i-a mai contactat pentru realizarea acestui material pe Klaus Iohannis, Florin Cîțu, Sorin Câmpeanu, Lucian Romașcanu, Nicușor Dan, Kelemen Hunor, Dacian Cioloș, Ciprian Ciucu, Sorin Lavric, Robert Negoiță, Bogdan Gheorghiu, Tanczos Barna și Gheorghe Flutur. Aceștia nu au oferit un răspuns până la data publicării articolului.

The post De Ziua Lecturii, am rugat liderii politici să ne recomande o carte. Iată ce a ieșit appeared first on Cultura la dubă.

Mihaela Păun, cea care a condus din 2006 până în 2018 centrul cultural al Bucureștiului, ARCUB, din subordinea Primăriei Capitalei, redevine directorul instituției, după 2 ani în care a fost detașată de Gabriela Firea la Centrul Expo Arte.

Îndepărtarea Mihaelei Păun a avut loc după un conflict deschis dintre acesta și Gabriela Firea. În decembrie 2017, primarul Firea dorea să facă un târg de Crăciun în Piața Victoriei, simbolul protestelor din ianuarie – februarie 2017, de după ordonanța 13. Însă Mihaela Păun s-a opus public, susținând că nu este normal să organizeze târgul acolo.

Detașarea sa a expirat acum și ea se va întoarce la conducerea ARCUB, unde își propune să implementeze Strategia Culturală a Bucureștiului, gândită cu ocazia candidaturii la Capitala Culturală Europeană, și să readucă la viață fosta clădire ARCUB, de pe Strada Batiștei, încadrată în clasa de risc seismic I.

Despre toate acestea, Mihaela Păun a vorbit pentru Cultura la dubă.

Care a fost motivul detașării dumneavoastră, în 2018?

Nu știu, nu am primit un motiv, pur și simplu mi s-a înmânat o hârtie de înștiințare.

Dar dumneavoastră care credeți că a fost motivul?

Pot să merg pe două variante. 1 – că sunt atât de bună și numai eu puteam să preiau o instituție de la zero și s-o ridic, 2 – că am fost o persoana non-grata și doamna primar nu și-a dorit să continue colaborarea cu mine.

Nu știu să spun, nu am primit niciodată o explicație.

Cert este că mi-am luat echipă și am construit o instituție nouă.

Și acum ce se întâmplă cu Centrul Expo Arte?

Eu am făcut o propunere la primărie de comasare. Din punctul meu de vedere, Expo Arte dublează activitatea ARCUB, mare parte din colegii mei erau detașați de la ARCUB, adică s-au detașat la cerere, ca să vină cu mine. Instituția avea un număr mic de angajați, nu asigura nici măcar necesarul, în sensul că nu aveam o persoană la departamentul de achiziții, care e foarte important și a trebuit să luăm un colaborator, că nu aveam un post pentru el, la fel am luat și juristul.

Acesta este unul dintre motivele pentru care am cerut comasarea.

În plus, clădirea în care noi aveam birourile este cu risc seismic, prima clădire a ARCUB-ului.

Dar ea nu se închisese din cauza riscului seismic?

Ba da, s-a închis pe motiv că este o clădire cu risc seismic I, numai că legea îți spune că nu poți avea activități culturale cu public, birouri puteam să avem. Ea este o clădire superbă.

Ați avut o discuție cu Nicușor Dan și v-a propus să vă întoarceți la ARCUB?

Nu a fost o discuție, pur și simplu mi-a expirat detașarea. Eu am fost detașată pe termen de 1 an la decizia șefului, după care am fost întrebată din 6 în 6 luni dacă sunt de acord să fiu detașată. Iar eu, evident că pe toată perioada mandatului Gabrielei Firea mi-am dat acordul. Era clar că intram la un conflict și nu avea sens.

În timpul mandatului Gabrielei Firea ați avut conflicte vădite, în sensul că vă cerea să faceți anumite tipuri de evenimente și nu ați dorit să le faceți?

Am avut un singur conflict, acela legat de solicitarea de a face un târg în Piața Victoriei, când eu am zis că nu e în regulă, ținând cont de simbolul pe care îl reprezenta piața și nu e nici un loc potrivit să faci târguri, în mijlocul circulației.

Revenind puțin la ARCUB, aș vrea să vă întreb care este situația clădirii Hanul Gabroveni. Am înțeles că ar fi niște probleme cu umezelea, deși ea este o clădire renovată recent.

Asta fac acum, de o săptămână, de când am venit, încerc să văd ce probleme sunt, dacă sunt. Problemele cu umiditatea nu au apărut acum. Noi am preluat o clădire care a stat zeci de ani de zile în umezeală și frig.

Noi am deschis-o în 2014 și din momentul ăla am pus dezumidificatoare. Ele sunt în funcțiune și acum și în mod sistematic ele adună apă, dar nu e ceva care se întâmplă de ieri. E o consecință a faptului că acele ziduri au stat în frig și ploi.

Când am preluat-o era o ruină, cu vegetație pe ea.

În ceea ce privește clădirea de pe Batiștei, există vreun proiect pentru restaurarea ei?

Există un proiect, eu m-am ocupat inclusiv de studiul de fezabilitate care mi-a dat proiectul tehnic și ce sumă implică. Am avut aprobată suma în 2017 pentru consolidare.

20 de milioane de lei pentru consolidare și încă o sumă de 900.000 de euro pentru cumpărarea bucății din subsolul clădirii, care nu mai era la ARCUB din 2003.

Deci, în 2017 noi am avut bani să consolidăm clădirea, ne-am lovit de refuzul proprietarului care deținea partea din subsol, era un restaurant acolo, după aia am pierdut banii, fiincă n-am primit acordul lor și am încercat de 3 ori în 2019 să intru în consiliu, să reîntregesc clădirea prin cumpărarea ei.

Și, din păcate, nu a primit două treimi din vot.

Așadar, lucrurile sunt blocate la cumpărarea părții din subsol?

Acum eu zic că da. Aveam 20 de milioane 600 de mii de lei pentru consolidare, fără bucata de restaurant. Iar cei de la restaurant ar fi trebuit să dea partea lor pentru consolidare, dar nu au vrut, nu s-a putut face consolidarea, a trecut anul, n-am început investiția, am pierdut banii.

Iar cu puțin timp inainte de a fi eu detașată, prin martie 2018 parcă, au venit la mine proprietarii și au spus că vor să vândă. Din momentul acela am început să fac toate demersurile ca să o reîntregim, să cumpărăm bucata aceea.

Dar am fost detașată, am mers apoi în consiliu și nu au mai votat suma de 900.000 de euro.

Acum o luați de la capăt, cu un alt consiliu, alt primar.

Da, eu am încredere că fiind vorba de patrimoniu, primarul va înțelege, dacă sunt bani la buget sunt convinsă că va înțelege necesitatea.

Care sunt obiectivele pentru următorii ani la ARCUB?

Dincolo de această clădire, pe care îmi doresc foarte tare să o refac, trebuie să repunem pe picioare activitatea la Hanul Gabroveni și să reluăm Strategia Culturală pe care noi am comisionat-o la momentul candidaturii la Capitala Culturală.

Era o condiție necesară ca orașul să aibă strategie culturală, Bucureștiul nu a avut niciodată una.

Ea fusese votată în 2018, dar niciodată pusă în aplicare.

Apoi, vreau să reiau ceea ce ARCUB a făcut până în 2017 – sesiunea de finanțare care a fost oprită. ARCUB are în regulamentul de funcționare să facă sesiuni de finanțare, să deschidă call-uri de proiecte.

Și mai mult ca sigur vom avea o serie de proiecte proprii.

Vorbeați mai devreme despre comasare și aș vrea să știu dacă vă gândiți și la o posibilă comasare cu Creart. De altfel, de ce a fost înființat Creart de la bun început, dacă exista deja ARCUB?

E o decizie care a fost luată în 2010 și nu am fost întrebată. Creart exista deja, se numea Centrul de Conservare și Valorificare a Tradițiilor și se ocupa de această zonă. De ce a început din 2010 să facă aceleași proiecte ca și ARCUB, nu știu să vă spun.

Considerați că ar fi oportună comasarea lor? Ca Bucureștiul să aibă un singur mare centru cultural?

În ceea ce privește comasarea ARCUB cu Expo Arte, sunt absolut de acord. Dar dacă s-ar crea un monstru, ar fi o problemă. Nu merg pe varianta comasării ARCUB cu Creart, ci merg pe varianta ca fiecare dintre aceste centre să își definească foarte clar activitatea și fiecare să își ducă la îndeplinire obiectivul.

Cred că e bine să existe, Bucureștiul e un oraș care are nevoie de cultură, dar nu trebuie să își dubleze activitățile.

Dacă Strategia Culturală va deveni funcțională, din ea va reieși cum trebuie să funcționeze fiecare centru și pe ce să se concentreze, să nu ne trezim că facem toți aceleași lucruri și în același timp.

The post Mihaela Păun se întoarce ca director la ARCUB, după ce Gabriela Firea o îndepărtase appeared first on Cultura la dubă.

Mandatul său a coincis cu dezastrul organizării alegerilor prezidențiale în diaspora, în 2014, când zeci de mii de români au stat la cozi ore în șir pentru a își exercita dreptul la vot, iar mulți dintre ei nu au apucat să facă asta.

După ce Victor Ponta a pierdut atunci alegerile în fața lui Klaus Iohannis, premierul a fost forțat de colegii de partid să schimbe garnitura guvernului. Ponta i-a luat apoi portofoliul lui Stanoevici și l-a făcut secretar de stat la Ministerul Culturii.

Mandatul lui Stanoevici la Cultură s-a terminat odată cu venirea guvernului tehnocrat, după Colectiv. De atunci, actorul se află într-o luptă continuă de a reveni pe marea scenă a politicii.

Între timp, Gabriela Firea i-a găsit un loc la Circ.

Bogdan Stanoevici a fost directorul Circului Globus București în mandatul Gabrielei Firea. În 2019 a vrut să devină președintele României, fiind unul dintre candidații independenți la Cotroceni.

Nu a reușit, așa că a încercat să fie primar general și a ajuns pe listă alături de partidul lui Marian Vanghelie, PSDI.

Nici de data asta, actorul nu a ajuns în funcție. Și a zis să încerce la parlamentare.

Bogdan Stanoevici candidează acum pentru un post de deputat pe listele Partidului Ecologist Român, avându-i colegi de partid pe Șerban Nicolae, Marian Vanghelie, Cătălin Rădulescu (zis Mitralieră), Liviu Pleșoianu, Sanda Ladoși și Marcel Pavel.

Despre toate acestea am stat de vorbă cu însuși Bogdan Stanoevici.

Domnule Stanoevici, vă rog să ne întoarcem puțin în timp și să ne spuneți de ce ați plecat din țară în 89.

Da, am plecat în 89 prin căsătorie, de fapt. Dar, din motive de sistem, pentru că eu eram gură mare, profitam de notorietatea mea ca să spun texte nu tocmai ortodoxe. La un moment dat, niște băieți d’aia cu ochi albaștri mi-au sugerat că ar fi mai bine pentru mine și pentru familia mea să îmi stabilesc domiciliul în străinătate.

Păi și cum de v-au lăsat să plecați? Că fix asta nu aveau voie să facă românii.

Eu făceam parte din categoria celor care deranjau și atunci, dat fiindcă eram cunoscut și țineau oamenii la mine, nu prea aveau ce să-mi facă. Și atunci au preferat să scape de mine.

Ce ați făcut în perioada petrecută în Franța?

Am reușit în câteva luni să contactez mai multe agenții de casting, mi-am găsit un impresar în Paris și am început să lucrez.

Am făcut seriale, multă televiziune, am creat o trupă de teatru cu un francez, mi-am trăit meseria mea, e o mare realizare să faci meseria de actor într-o altă limbă.

Ce v-a făcut să vă întoarceți în România în 2011?

Știți cum se spune la noi, că te trage ața…

Cu siguranță a fost acest lucru. Nu aveam motive să plec, îmi era bine, îmi creasem o familie, câștigam bine, nu aveam alte motive să mă întorc.

Totuși, ce v-a făcut să vă întoarceți în țară?

S-a întâmplat și că am pierdut-o pe mămica mea. Asta a contribuit mult la întoarcerea mea. Când ea nu a mai fost, am simțit cumva să revin la matcă.

Din 2011, cu ce v-ați ocupat în România?

“Când m-am întors, deși lipsisem 22 de ani, am constatat că omenii mă știau foarte bine, mă opreau pe stradă bucuroși că m-am întors.”

Bogdan Stanoevici

Am reluam ușor activitatea, am făcut un film cu Lucian Pintilie, care se numea Tertium non datur (scurtmetraj), am făcut o emisiune la TVR, se numea Bastonul de mareșal, o prezentam eu, era la două săptămâni.

Am început să lucrez la Teatrul Elisabeta, unde joc și acum, și în tot contextul ăsta eu am început să mă implic foarte mult în viața politică, dar să zicem din punct de vedere al societății civile.

Devenisem un fel de reprezentant al oamenilor, care exprima niște puncte de vedere pe care ei, oamenii ceilalți, nu aveau cum să o facă – la televizor și așa mai departe.

Între timp am făcut și un film în rol principal – Cel ales, regia Cristian Comeagă –  a fost și unul dintre cele mai premiate filme românești în străinătate.

Păi și cum se pupă succesul din actorie cu intrarea în politică?

“Pentru că am primit un telefon de la Victor Ponta, cu care mă știam mai demult, mai discutasem, aveam multe puncte în comun, de gândire.”

M-a sunat să îmi propună funcția de Ministru delegat pentru românii de pretutindeni, dat fiind că eu trăisem 22 de ani ca un român de pretutindeni.

V-ați înscris și în PSD atunci?

Nu, chiar a fost o condiție. Și Ponta a spus că preferă să rămân așa, să îmi văd eu de treaba mea, ca să nu trebuiască să răspund la ordine de partid.

Ceea ce am apreciat, oricum nu aș fi intrat în PSD.

Dar puteți să îmi spuneți de unde vă știați, mai exact, cu Victor Ponta? Ați spus că vă știați de mai mult timp.

El mă știa pe mine, de când era el puștan, mă văzuse jucând, veneau probabil cu școala la teatru, la Național, la Giulești, înainte să plece și el din țară.

Eu l-am cunoscut în platourile de televiziune și ne-am apropiat. Am început să schimbăm idei.

Chiar în timpul mandatului dumneavoastră au fost acele probleme grave cu organizarea alegerilor prezidențiale din 2014, în diaspora.

Da. Probleme cu care eu nu aveam niciun fel de legătură, prin fișa postului meu. S-a zvonit că eu i-aș fi împiedicat. Asta e o prostie fără margini. A spus-o și Ponta că poziția de Ministru delegat pentru românii de pretutindeni nu are nicio treabă cu organizarea alegerilor.

Dar cu ce vă ocupați, de fapt?

Fișa postului presupunea păstrarea legăturii dintre românii plecați în străinătate și țară, mai ales din punct de vedere cultural, spiritual și al integrării românilor acolo.

Cum s-a încheiat mandatul dumneavoastră? Vi s-a cerut demisia sau v-ați dat demisia?

Nici vorbă. După ce a pierdut alegerile prezidențiale Ponta, noi eram un grup, de 5 oameni, aduși de el în guvern, care nu eram din PSD, au fost discuții în PSD și au zis că trebuie să fie oameni de-ai lor pe toate posturile.

Și atunci, Ponta m-a numit secretar de stat în Ministerul Culturii. Am stat acolo până a venit guvernul tehnocrat și m-a scos din schemă.

În 2019 ați candidat la prezidențiale și anul acesta la Primăria Capitalei. De ce ați candidat?

“Eu am considerat întotdeauna că noi toți avem o temă de îndeplinit pe acest pământ. Și eu consider că tema mea e aici în România, în legătură cu oamenii, adică pentru oameni.”

Când au venit alegerile prezidențiale, eu aveam niște idei despre ce ar trebui schimbat în România, eram independent, fără partid, fără bani. Dar am vrut să demonstrez două lucruri:

1. Dacă se vrea, se poate. Și trebuie mers până la capăt întotdeauna.
2. Să demonstrez că în țara asta nu se poate să exiști dacă nu faci parte dintr-o structură. Nu ai loc, nu ai bani, nu ai nimic.

Am fost mulțumit să constat că eu singur singurel, din banii pe care îi pusesem deoparte din salariu, am adunat semnături, am candidat și am avut 40.000 de voturi.

Pentru cineva care nu avea nimic, 40.000 de voturi înseamnă mult.

Dar, realist vorbind, la ce vă ajută să candidați când știți că șansele sunt infime?

Eu nu am plecat pe această idee. Am plecat crezând că România chiar vrea o schimbare și că eu aș putea să vin cu această schimbare.

Care este, mai exact, tema aceasta? Spuneați că aveți o temă cu oamenii, cu românii.

Nu e o temă anume. Toți, când venim pe pământul acesta avem câte o temă pe care trebuie să o îndeplinim.

“Cu siguranță tema vieții mele, nu degeaba m-am făcut actor, e pentru oameni. Actorie asta înseamnă. Depinzi de oameni. Ca om politic, automat mă dedic oamenilor.”

Spuneați că la momentul începerii colaborării cu Victor Ponta nu ați vrut să vă înscrieți în partid. Acum v-ați înscris în Partidul Ecologist. Care e diferența?

În primul rând nu am vrut să fac parte din PSD din motive personale, nu voiam să mă implic politic, dar am constatat pe pielea mea că nu se poate. Nu se poate.

Dacă vrei să schimbi ceva, trebuie să o faci din interior. Ca să fii în interior, trebuie să faci parte dintr-o structură.

Am intrat în Partidul Ecologist pentru a ne mări șansele de a intra în parlament.

Nu aveți nicio problemă cu faptul că sunteți coleg de partid cu Șerban Nicolae sau Marian Vanghelie?

Nu. Nu am nicio problemă. Eu am fost în partidul lui Vanghelie, PSDI, la locale pentru că mi-a făcut această propunere, în momentul în care am fost trădat de altcineva (Onțanu).

Și cu Marian Vanghelie cum ați intrat în legătură?

Ne știam pentru că e o lume mică și ne întâlnim.

Ce ați vrea să faceți dacă veți primi un mandat de deputat?

Exact ce trebuie să facă un deputat. Acele texte de lege făcute pentru oameni, nu pentru ei.

Toate partidele parlamentare nu fac altceva decât să își aranjeze între ei lucrurile, legile pe care să le poată încălca.

V-ați gândit la o anumită inițiativă legislativă? Poate pentru sectorul cultural?

Deocamdată eu fiind implicat la Mureș sunt concentrat pe problemele de la Mureș. 

Dacă veți fi ales, cum se va împăca actoria cu funcția de parlamentar? Veți continua să jucați?

Absolut. Eu și când eram ministru am făcut filmul acela, am adus la premiera filmului aproape tot guvernul României, după care am continuat să joc pentru că mi se pare normal ca dacă ai o meserie, să nu rupi legătura cu realitatea.

Dacă veți avea ocazia, veți vota împotriva pensiilor speciale pentru parlamentari?

Evident! Asta spun și în live-urile mele.

Pe Sanda Ladoși și pe Marcel Pavel i-ați convins dumneavoastră să candideze și ei?

Da. Da.

De ce vreți să se implice și ei?

Noi, artiștii, nu trebuie să facem politică, de fapt. Bun, eu fac, dar ei nu.

Ei, prin meseria lor, dedicați fiind oamenilor, pot face asta la un alt nivel. Din parlament. Ei nu pot fi cumpărați sau mituiți. Nu.

“Plus că ecologia e un subiect la care artiștii sunt foarte sensibili, în special Sanda și Marcel. Noi, toți 3, suntem foarte buni prieteni.”

Apropo de ecologie, ce măsuri ați lua împotriva defrișărilor ilegale?

Eu, personal, vreau să fie obligativitatea ca pentru orice arbore tăiat, să fie plantați alți 10 arbori.

La conducerea Circului Globus cât ați stat?

Din 2017 până m-a dat Firea afară (februarie 2020) pentru că mi-am permis să candidez la primărie și am refuzat lucruri care mi s-au cerut, ilegalități. Am deranjat cu foarte multe lucruri, pentru că mi-am făcut treaba.

Puteți să ne ziceți care este cea mai importantă realizare a dumneavoastră ca director al Circului?

Da. Am pus circul pe hartă.

Am reconstruit totul, au fost interzise animalele, am adus-o pe Sanda Ladoși director artistic, ne-am inspirat de la Cirque du Soleil.

Au venit cei de la Cirque du Soleil la două spectacole și ne-au zis că nu își puteau imagina că cineva o să ducă stilul lor atât de departe încât spectacolele să fie mai reușite decât ale lor.

The post Curiosul caz al unui actor care vrea cu orice preț să fie în politică. Bogdan Stanoevici: “Am o temă în viață.” appeared first on Cultura la dubă.

După ce actorul Constantin Dogioiu a fost demis de Teatrul Bulandra, fără vreo explicație, în ciuda faptului că acesta avea roluri importante în cele mai mari și noi producții ale instituției, iar actorii Alexandra Fasolă și Alin State și-a anunțat azi demisia de la Bulandra, actorul Marius Manole anunță că încetează orice colaborare cu Teatrul Bulandra.

Marius Manole a sperat inițial că venirea unei tinere la conducerea unui teatru este un lucru pozitiv, însă acțiunile acesteia și faptul că ocupă un post public de conducere, fără să fi dat concurs, l-au făcut să își schimbe radical opinia. Demiterea lui Constantin Dogioiu a fost și pentru Marius Manole picătura care a umplut paharul.

Marius Manole a declarat în această seară pentru Cultura la dubă:

“Decizia mea este o reacție la ceea ce se întâmplă la Bulandra. Aș fi făcut asta față de orice alt director. Înțeleg, decizia sa este legală, dar cum rămâne moral? Moral este un abuz. Legal, ea are tot dreptul. Dar cum faci moral?

E un abuz când un director te dă afară doar pentru că este legal. Asta nu funcționează. Ah, nu jucai? Nu erai bun? Ai venit beat la repetiții, la spectacol? Da, înțeleg. Dar doar pentru că îți permite legea, așa ceva nu există. Legea e făcută strâmb, de aia spun că e un abuz. Iar ei, managerii de teatru, asta fac.

Și efectele imediate sunt că tu nu vei mai apărea în spectacolele în care jucai la Bulandra, corect?

Da. Nu mai. Gata. Gata.

Ce te va face să revii asupra deciziei?

Nu știu, nici nu m-am gândit la așa ceva deocamdată. Repararea daunelor morale pe care le-au suferit oamenii.”

Marius Manole joacă într-unul dintre cele mai iubite spectacole ale Teatrului Bulandra, Oscar și tanti Roz, precum și în Ivanov, Crimă și pedeapsă și în recenta producție Richard al III-lea.

În aceste condiții, mai multe spectacole ale Teatrului Bulandra nu se vor mai putea juca.

În paralel, actorii teatrului au înaintat o scrisoare deschisă Primăriei Capitalei, în subordinea căreia se află Bulandra, prin care cer verificarea comportamentului managerului interimar Catinca Maria Nistor. Doi actori importanți ai teatrului, Șerban Pavlu și Vlad Zamfirescu, au luat atitudine:

Cultura la dubă a scris încă din luna martie cum Catinca Maria Nistor a ajuns să conducă Teatrul Bulandra.

Aici puteți citi și povestea demiterii lui Constantin Dogioiu, precum și motivația demisiei Alexandrei Fasolă și a lui Alin State.

The post Marius Manole renunță la colaborările cu Bulandra. Actorii Teatrului Bulandra cer ca Primăria Capitalei să ancheteze posibile abuzuri ale managerului. appeared first on Cultura la dubă.