Organizatorii de evenimente private susțin că se află la limita supraviețuirii și cer reprezentare din partea ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu.

„Am fost aduși în punctul de a transforma ceea ce era o pasiune și o ambiție, anume proiectele noastre culturale, într-o nevoie disperată de a câștiga ceva, pentru a spera la supraviețuire”, au transmis semnatarii scrisorii.

Documentul a fost întocmit în contextul în care, în urmă cu câteva zile, Dan Barna a declarat într-o emisiune televizată că pentru a stimula campania de vaccinare ar trebui aplicate restricții și mai dure în ceea ce privește accesul la evenimente.

„Cât credeți că sectorul cultural mai poate încasa lovituri după lovituri?”, sunt întrebați guvernanții.

Asociațiile spun că această scrisoare deschisă este un ultim semnal de alarmă transmis autorităților, înainte de a se ajunge în fața instanței de judecată.

Redăm conținutul integral al scrisorii:

„Noi ai cui suntem?

Noi organizatorii de evenimente, producătorii de spectacole, companiile de scenotehnica , tehnicienii, artiștii și toate organizațiile culturale din România, ai cui suntem? Către care din instituțiile Statului ar trebui să ne orientăm pentru suport și pentru cooperare? Care este organismul care ar trebui să aibă în vederea și grija și buna desfășurare a industriei culturale și de spectacole din România? Pentru că noi, de mai bine de un an, întrebăm și încercăm să găsim un partener de dialog peste tot și nu ne descurcăm nici cum.

La debutul pandemiei, am fost primii restricționați, dar am înțeles de ce. Nimeni nu s-a opus, ba chiar mulți dintre operatorii culturali au încercat să facă ce le-a stat în putere ca să ajute: de la donații, campanii de conștientizare, intervenții logistice, sau activități pentru oamenii care trebuiau să stea închiși în case.

Ne-am așteptat cuminți și înțelegători rândul la masa discuțiilor cu autoritățile publice, înțelegând de fiecare dată care sunt cele mai presante probleme. Însă lună după lună, problemele sectorului cultural au fost amânate, evitate sau ignorate, până când s-a împlinit deja mai bine de un an de la primele discuții.

Apoi, odată cu venirea verii, am fost păcăliți cu o redeschidere a evenimentelor, în realitate un miraj care a părut ca o relaxare în ochii publicului larg, dar pentru noi, oamenii care chiar trăim din aceste proiecte, e o corvoadă. Am fost aduși în punctul de a transforma ceea ce era o pasiune și o ambiție, anume proiectele noastre culturale, într-o nevoie disperată de a câștiga ceva, pentru a spera la supraviețuire. Nu, în acest moment, situația în cultură nu este nici pe departe bună. Așadar, vă întrebăm cine ar trebui să se preocupe și de noi?

Domnule Ministru Bogdan Gheorghiu, toată lumea înțelege că Ministerul pe care-l reprezentați nu are resurse proprii să ne ajute. Dar ce nu putem înțelege este de ce nu vă luptați pentru noi? Nici măcar nu contează rezultatul. Am vrea măcar să știm că cineva ne apără. Am vrea să vă auzim vorbind public despre sectorul  cultural privat. Am vrea să vedem că faceți un efort, că trimiteți scrisori și în numele nostru către alte Ministere pentru fonduri, că vă luptați pentru a clarifica regulamentele de organizare a acțiunilor culturale. Am vrea să vedem, și dacă rezultatul nu e favorabil, că liderul Ministerului Culturii, care ar trebui să apere întreg sectorul cultural, vorbește și despre noi.

Domnule Prim Ministru Florin Cîțu, dumneavoastră aveți experiență în guvernare, economie și finanțe. În baza acestei experiențe, vă întrebăm: cât credeți că putem supraviețui într-o țară care niciodată nu a prioritizat cultura și care acum o nedreptățește cel mai tare?

Zilele trecute, Domnul Vicepremier Dan Barna a declarat într-o emisiune televizată că pentru a stimula campania de vaccinare, ar trebui restricționat și mai tare accesul la evenimente. Domnule Dan Barna, cât credeți că sectorul cultural mai poate încasa lovituri după lovituri? Cât de rezistenți credeți că suntem: primii închiși, niciun ajutor de stat acordat, cei mai reglementați, într-o industrie în care nici înainte nu se supraviețuia ușor. De ce nu ați propus reglementarea și altor activități sau spații publice, sau locuri de adunare?

Cât mai continuăm șarada asta în care evenimentele și activitățile culturale sunt considerate cel mai periculos factor de răspândire a virusului și în egală măsură cel mai potent stimulent al campaniei de vaccinare? Uitați-vă la rezultate.

De asemenea, atâta timp cât există numeroase industrii și sectoare care lucrează cu publicul și care au funcționat nereglementate în toată această perioadă, măsurile restrictive aplicate evenimentelor nu fac nimic altceva decât să îngroape sectorul. Spre exemplu, evenimentele au un caracter punctual. Spațiile comerciale funcționează zilnic fără aproape nicio restricție. Un spațiu comercial de succes are pe zi mai mulți vizitatori decât majoritatea evenimentelor din România. Nu există o logică în modul în care sunt aplicate restricțiile.

În perioada scurtă de redeschidere a sectorului de evenimente culturale, au apărut multe proiecte, organizate sau puternic finanțate de instituții publice, cu acces gratuit. Asta în contextul în care operatorii culturali privați au devenit practic obligați să pună bilete, fiindcă altfel nu se descurcă cu bugetul de organizare. Practic, Statul nu doar că nu a ajutat sectorul cultural privat, dar îi și face concurență acum.

Nedreptatea pe care o trăim de atâta timp ne-a stors de toate puterile.

Efectele măsurilor discriminatorii și a ignoranței cu care sectorul cultural este tratat de mai bine de un an se resimt tot mai tare și tot mai mulți operatori culturali sunt afectați ireversibil. Ne-am întors la nivelul cultural la care eram în 2010. Dispar tot mai mulți operatori. Pe lângă toate acestea, puține evenimente au succes în această perioadă. Publicul are reticență în a cumpăra bilete, timpul și posibilitățile de organizare sunt limitate. Nu mai putem aștepta.

Vă solicităm de urgență acordarea finanțării pentru schema de stat aprobată în luna Ianuarie, încetarea discriminării cu scopul folosirii evenimentelor și activităților culturale ca pretext de vaccinare prin acordarea de norme care nu au nici o justificare medicală și întocmirea unui plan de sprijinire a operatorilor culturali prin care să-și revină după tot regresul trăit. În cazul în care nici acum nu primim vreun răspuns și semn de cooperare din partea autorităților Statului, ne vedem nevoiți să încercăm să ne obținem dreptate prin căi legale și alte acțiuni, pe care, din dorința de colaborare, nu le-am făcut până acum.

Cu deosebită considerație,

AROC – Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale

PaCTE – Patronatul Companiilor de Tehnică în Evenimente

AST – Asociația Serviciilor de Ticketing

MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans

ALIS – Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolelor”

The post “Cât mai continuăm șarada în care evenimentele culturale sunt considerate cel mai periculos factor de răspândire a virusului?” – Scrisoare deschisă către guvern appeared first on Cultura la dubă.

Sâmbătă seară, premierul Florin Cîțu și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu au fost în prim plan la evenimentul pilot organizat la Teatrul Național București – spectacolul “Dineu cu proști”, regizat de Ion Caramitru.

Alături de ei s-a aflat și Victor Costache, fostul ministru al Sănătății, cu care România a început pandemia anul trecut. În ultimele luni, acesta fost o voce importantă în grupul interministerial organizat pentru găsirea unor soluții dedicate sectorului cultural.

De la eveniment a lipsit, însă, un personaj cheie – secretarul de stat Raed Arafat.

În paralel, organizatorii de festivaluri și spectacole încă încercau să digere noile măsuri adoptate de Comitetul pentru Situații de Urgență(CNSU) vineri seara. Anunțată ca un plan de relaxare de premierul Cîțu, seria de măsuri dedicate evenimentelor culturale organizate în exterior i-a șocat pe cei care așteaptă de un an revenirea la normalitate.

În realitate, aceștia sunt folosiți acum pentru a face lobby pentru accelerarea campaniei de vaccinare și chiar și așa, noile măsuri nu le permit nici pe departe să organizeze un festival așa cum ar fi sperat ei.

În aceste condiții, Electric Castle a devenit luni primul festival major care a anunțat anularea evenimentului pe 2021.

Am stat de vorbă cu reprezentanții Electric Castle, Untold, Neversea, Jazz in the park, Summer Well și cu cei ai Asociației Lucrătorilor în Industria Spectacolelor și vă prezentăm mai jos cum va fi afectat, din nou, sectorul cultural.

***

“Îi amintim domnului Cîțu că a promis o vară cu festivaluri.”

Edy Chereji, director de Marketing și Comunicare Untold/Neversea

“Începând de astăzi este primul pas din revenirea la normalitate, un pas important pe care România îl face şi cred că este prima ţară din Uniunea Europeană care face acest pas, datorită românilor. Românii au înţeles să se vaccineze”, a declarat Florin Cîţu la evenimentul pilot organizat sâmbătă la TNB.

Noile măsuri dedicate sectorului cultural nu seamănă, însă, deloc cu normalitatea de altădată.

Mai mult, deși sunt prezentate ca un plan, dat fiind că sunt condiționate de rata de vaccinare la nivel național, ele accentuează impredictibilitatea organizării unui eveniment major.

Iată care sunt principalele decizii anunțate în Hotărârea CNSU:

“Art.1 – (1) Începând cu data de 15.05.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 500 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară, dacă incidența cumulată la 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(2) Începând cu data de 01.06.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 1.000 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară, dacă incidența cumulată la 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(3) Începând cu data de 01.07.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 2.500 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară, dacă incidența cumulată la 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(4) Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 5.000 de persoane, cu participarea publicului fără limită de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară și cu condiția ca evenimentul să nu aibă o durată mai mare de 1 zi.”

Țintele de vaccinare, anunțate de guvernul Cîțu sunt: 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie, 6 milioane – până la 1 iulie şi 7 milioane – până la 1 august. Până la această oră există 3.963.176 persoane vaccinate, dintre care:

– 1.091.616 persoane vaccinate cu 1 doză;

– 2.871.560 persoane vaccinate cu 2 doze.

În aceste condiții, un festival depinde direct de rata de vaccinare la nivel național. De exemplu, chiar dacă la un festival de la Cluj ar dori să participe în iulie 2500 de persoane vaccinate, acest lucru nu ar fi permis, dacă în toată țara nu ar fi atinsă ținta stabilită de guvern.

Neversea & Untold ar putea fi reprogramate

Neversea era primul festival care urma să aibă loc vara aceasta, între 7-11 iulie 2021. În urma regulamentului publicat vineri seara, conform căruia numărul maxim de participanți ar putea fi 2500, iar asta doar în cazul în care rata de vaccinare la nivel național atinge pragul prevăzut pentru luna iulie, organizatorii au luat decizia de a renunța la organizarea festivalului în acea perioadă.

„În cazul Neversea, în luna iunie noi trebuie să începem deja să construim orășelul pe plajă. Să ne apucăm să construim, dar să ne trezim la final de iunie că ni se spune că, din păcate, nu putem organiza festivalul la început de iulie așa cum este el anunțat.” – Edy Chereji, Director de Marketing și Comunicare Untold/Neversea

Edy Chereji ne spune că ia în considerare mutarea festivalului, dacă autoritățile vor reanaliza și adapta reglementările care țin de organizarea unui eveniment mare. De aceleași modificări depinde și Untold, programat pentru 5-8 august 2021.

Dacă limita de 5000 de participanți prevăzută pentru luna august rămâne valabilă, cel mai probabil cele două festivaluri vor fi, de asemenea, amânate pentru 2022.

“Nu am cum să nu mă întreb dacă autoritățile chiar înțeleg cum funcționează industria noastră? Sau daca e cumva rea intenție la adresa industriei noastre? Cum să spui că înțelegi industria, întelegi prin ce am trecut de 1 an de zile, cum să spui că înțelegi că mii de oameni și societăți comerciale nu au avut activitate, să zici peste tot că vei susține reluarea, să te consulți cu industria, ca în final să ieși cu norme care NU SE POT APLICA în industrie?”, a afirmat Edy Chereji într-o postare publică pe facebook.

Acesta a completat că dacă măsurile vor rămâne în acest stadiu, atunci guvernul ar trebui să ofere compensațiile financiare pe care le promite de un an încoace.

Electric Castle nu se mai ține în 2021

Electric Castle a fost primul festival care a anunțat că anulează ediția din 2021. Aceasta urma să aibă loc între 14-18 iulie 2021. Hotărârea CNSU a venit într-un moment în care graficul de implementare a evenimentului era deja cu mult depășit.

„Nu ne-am imaginat că vom ajunge până în mai fără o decizie.”

Renate Rozenberg, PR Manager Electric Castle.

Conform reglementărilor, capacitatea maximă pentru un eveniment în luna iulie este de 2500 de participanți, un număr extrem de mic pentru un festival care la ultima ediție, în 2019, a strâns 231.000 de oameni în 5 zile de concerte.

În aceste condiții, organizatorii au decis reprogramarea festivalului pentru 13-17 iulie 2022. Toate marile trupe anunțate – twenty øne piløts, Gorillaz și Deftones – au reconfirmat prezența pentru anul viitor.

Biletele deja achiziționate de fani rămân valabile pentru ediția din 2022, dar cei care vor dori returnarea banilor vor avea și această opțiune.

Summer Well, ediție restrânsă

Summer Well este programat să aibă loc între 13 și 15 august 2021. Pentru această perioadă sunt cele mai multe confuzii în Hotărârea CNSU. În primul rând, nu se înțelege dacă evenimentele vor fi limitate la 5000 de participanți sau nu și, în plus, apare condiția ca evenimentul „să nu aibă o durată mai mare de o zi”. 

Organizatorii ne-au transmis că majoritatea artiștilor au confirmat prezența pentru ediția de anul acesta. Însă, în cazul în care capacitatea va fi limitată, ceea ce ar însemna că numele mari nu s-ar justifica financiar, Summer Well va avea loc doar cu artiștii programați în prima parte a zilelor de festival și cu artiști locali.

„Ce ne spunem noi toți din industria asta e că există o intenție bună în spatele deciziilor pe care le ia guvernul. Și atunci poate din aproape în aproape se vor corecta niște lucruri care sunt clar erori și se va reveni asupra unor decizii care ne pun clar în imposibilitatea de a plăti sume către artiști, de a face vânzare de bilete.

Momentan, noi putem afla cu o zi înainte că nu s-a atins pragul de vaccinare.”, ne-a declarat John Varbiu, organizator Summer Well

Evenimentele mici, dezavantajate și ele de noile măsuri

Un alt detaliu care provoacă incertitudine e că evenimentele se pot desfășura „cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană”. Nu este clar pentru nimeni dacă această distanță trebuie păstrată în zona de scenă sau pe toată suprafața locației unui eveniment. În al doilea caz, această regulă ar însemna o limitare încă și mai dură a numărului de participanți:

„Să luăm ca exemplu Arenele Romane: Chiar dacă 5000 de oameni pot participa în aer liber, ele au 1500 metri pătrați. Deci acolo ai putea băga 750 de oameni.”, ne explică Bogdan Nedelcu de la Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolele

Jazz in the Park, ediție altfel

Jazz in the Park este singurul eveniment muzical major care a avut o ediție și în 2020. Atunci au participat 500 de persoane pe zi. Anul acesta, pentru a se conforma reglementărilor, festivalul se va ține în patru locații diferite în oraș. Jazz in the Park va avea loc în perioada 2-5 septembrie 2021 iar line-up-ul va fi anunțat la începutul lunii iulie.

„Într-un scenariu optim, noi gândim festivalul cu multiple capacități, la o limită maximă de 3000 de persoane. Aici am vrea să ne încadrăm, mai ales în contextul în care va trebui să verificăm de vaccin sau să facem teste rapide. Din acest motiv ne gândim la un maxim de 3000 de persoane per locație, pe zi.” ne-a spus Alin Vaida, organizator Jazz in the Park

Reguli diferite pentru EURO 2020

Hotărârea CNSU prevede măsuri diferite pentru evenimentele sportive organizate în aer liber, chiar dacă, de exemplu, UNTOLD ar fi fost organizat tot pe stadion.

Regimul special acordat meciurilor de fotbal se explică prin organizarea EURO 2020, de care Guvernul României este responsabil. România va găzdui 4 meciuri de la Campionatul European de Fotbal pe Arena Națională din București.

Conform măsurilor anunțate vineri:

“Art. 5 (2) Începând cu data de 01.06.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune organizarea și desfășurarea competițiilor sportive în spații deschise cu participarea spectatorilor până la 25% din capacitatea maximă a spațiului.”

Prin urmare, la un meci de fotbal ar putea fi prezenți până la 15.000 de spectatori.

The post Dineu cu proști. În timp ce s-au afișat la un aparent eveniment cultural relaxat, autoritățile au dat o nouă lovitură industriei festivalurilor appeared first on Cultura la dubă.

Guvernul Cîțu pregătește o Ordonanță de Urgență prin care Institutul Cultural Român va fi trecut în subordinea Guvernului României.

Informația a fost confirmată pentru Cultura la dubă de către președintele Comisiei de Cultură din Senat, senatorul PNL Viorel Badea. Conform acestuia, “initiațiva aparține celor 3 lideri ai coaliției de guvernământ: Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.”. Am cerut celor trei un punct de vedere, însă nu au răspuns până la această oră.

Până acum, ICR se afla sub control parlamentar, la Senatul României, iar mai mulți oameni de cultură, printre care scriitorii Mircea Cărtărescu și Radu Vancu, cereau revenirea institutului sub tutela administrației prezidențiale și, implicit, depolitizarea lui.

În acest sens, a fost formulată și semnată o petiție adresată președintelui României, Klaus Iohannis. Cultura la dubă a scris la acea vreme despre inițiativa oamenilor de cultură.

Mircea Cărtărescu și Radu Vancu susțineau în acea scrisoare publică: “Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesioniști și s-a umplut de sinecuriști. Cei care au nimicit ICR sunt aceiași politicieni pe care azi societatea românească îi respinge la unison.”

Azi, Radu Vancu a criticat mutarea ICR la guvern.

“E o veste oribilă: s-a ajuns la cel mai prost scenariu cu putință în privința Institutului Cultural Român. ICR nu doar că nu se depolitizează, trecând înapoi sub Președinție. Dar se duce în cea mai politizată zonă imaginabilă – trecând direct la Guvern. E distrugerea definitivă a ICR.”, a scris Radu Vancu pe pagina sa de facebook.

După adoptarea ordonanței, premierul Florin Cîțu ar urma să desemneze un nou președinte ICR. Până atunci, actualul președinte interimar, Mirel Taloș, al cărui mandat expiră pe 24 aprilie 2021, va rămâne în funcție.

The post ICR va trece de la Senat în subordinea Guvernului appeared first on Cultura la dubă.

De Ziua Culturii Naționale, peste 150 de oameni importanți din domeniul cultural seamnează o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis și premierului Florin Cîțu, prin care contestă reacțiile publice ale ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, afișate în ultimele zile și le cer conducătorilor țării să reacționeze la criza din sectorul cultural.

Scrisoarea este inițiată de regizorii Alexandru Solomon și Florin Iepan, iar printre semnatari se numără producătoarea Ada Solomon, actorul Victor Rebengiuc, regizorul Radu Jude, producătorul și regizorul Tudor Giurgiu, actrița Ana Ularu sau directorul de imagine Marius Panduru.

Ministrul Culturii a declarat ieri că schema de ajutor de stat de 100 de milioane de euro a fost trimisă la Ministerul Economiei și că misiunea Ministerului Culturii este încheiată. Mai mult, acesta a susținut că nu își dorește ca ministerul pe care îl conduce să preia schema de ajutor pentru producătorii de film străini, pentru care România are deja o datorie de zeci de milioane de euro.

Redăm mai jos scrisoarea publică:

“Domnule Președinte Klaus Iohannis,

Domnule Prim-Ministru Florin Cîțu,     

Sectorul cultural din România trece prin cea mai gravă criză din existența sa.

De la începutul pandemiei, Ministerul Culturii nu a reușit să pună în practică o politică de sprijinire a culturii și a industriilor creative. Nu s-a făcut nimic substanțial în sprijinul lucrătorilor, creatorilor și a companiilor din domeniu.

Mii de oameni își văd amenințate ocupația, teatrele, galeriile și trupele independente sunt în pericol existențial, festivalurile de toate genurile sunt anulate, la Centrul Național al Cinematografiei nu s-a mai organizat niciun concurs de proiecte, producția de film s-a prăbușit, iar cinematografele sunt în pragul falimentului.

Ce face Ministrul Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, în acest context? Mai întâi, încearcă să-l discrediteze pe regizorul Alexander Nanau care – pe 12 ianuarie – a tras un semnal de alarmă, refuzând să primească o distincție oferită de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis. Ministrul scoate din raft dosarele cu finanțările obținute de filmul domnului Nanau începând cu anul 2016, ca și cum ar fi vorba de sume acordate prin grația domnului Gheorghiu, iar petentul și-ar fi pierdut astfel dreptul de a protesta. Atacă un om care contribuie la prestigiul internațional al culturii române și implicit al României, dar evită fondul problemei… Apoi înșiră o listă de fonduri alocate culturii în 2020, dintre care majoritatea funcționează chinuit de ani de zile, ca și cum ar fi vorba de formule de sprijin pe care Ministerul le-a creat în contextul pandemiei.

A doua zi, pe 14 ianuarie, domnul Ministru continuă să manipuleze opinia publică și declară că Ministerul Culturii și-a încheiat misiunea, trimițând către alte ministere o propunere de ajutor pentru domeniul de care se ocupă. Restul nu mai e treaba dumnealui. Continuă, spunând că nu vrea să preia de la Ministerul Economiei o schemă de ajutor pentru cinematografie, pentru că aceasta l-ar obliga să ia bani de la teatre. Ori schema în cauză se bazează pe un buget propriu deja alocat. E greu de spus cât e vorba de incompetență și în ce măsură este minciună.

Faptul că Ministrul Culturii s-a descalificat total este evident.

Mai grav este că ne confruntăm cu o atitudine care compromite nu doar credibilitatea celor care gestionează destinele unui întreg sector care aduce beneficii importante, inclusiv financiare, statului român, dar și credibilitatea celor care ne guvernează în ansamblu.

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, nu ne dorim medalii și festivități. Ne dorim, în schimb, în fruntea Ministerului Culturii oameni competenți, care nu îi disprețuiesc pe cei care lucrează în domeniu și care pricep problemele cu care aceștia se confruntă.

Așteptăm o reacție publică din partea Președinției și a Guvernului României în ceea ce privește importanța pe care o acordă culturii și o strategie coerentă, funcțională de salvare a domeniului cultural în perioada de criză pe care o traversăm.

Dar, în primul rând, cerem ca Ministrul Culturii să își ceară public scuze pentru că a manipulat intenționat opinia publică, din poziția de ministru al unui stat european.

Nu putem accepta să fim reprezentați de către un om politic care compromite misiunea Ministerului Culturii și mecanismele sale.  

15 ianuarie 2021

Semnează

  Florin Iepan – cineast Andrei Ujică – cineast Alexandru Solomon – cineast Mona Nicoară – cineastă Monica Lăzurean-Gorgan – cineastă Andrei Dăscălescu – cineast Raluca Durbacă – cineastă Andrei Rus – critic de film, director artistic festival de film Radu Popescu, regizor, dramaturg, director Bucharest Fringe și Teatrul Apropo Beatrice Popescu – manager cultural Laura Căpățână – cineastă Gabriel Spahiu – actor Ada Solomon -producător de film Cosmin Manolescu – coregraf, manager cultural Alexandra Gulea – cineastă Andra Popescu – producător de film  Alina Ușurelu – artist visual, manager cultural Ilinca Manolache – actrita Daniel Popa – actor Radu Vancu -scriitor Raya Al Souliman – regizor Alex Călin – actor Gianina Cărbunariu – regizor, dramaturg Adriana Moca – actriță, manager cultural Adina Pintilie – cineast, curator Andrei Tănăsescu – curator, selecționer festivaluri Anamaria Pravicencu – artistă, manager cultural Alex Tocilescu – scriitor Victor Rebengiuc Mariana Mihuț Roxana Stroe – regizor Gabriela Forfotă – cineastă Bogdan Theodor Olteanu – regizor Oana Stoica – critic de teatru Alexandru Radu – cineast Cinty Ionescu – designer video Elena Vlădăreanu, scriitoare Dana Bunescu – cineast Cristina Haneș – cineastă Claudiu Mitcu – cineast  Luminița Marcu, scriitoare Adrian Buz, scriitor Alina Manolache, regizoare Ionuț Niculae, actor Alina Grigore – actor, regizor Paul Negoescu – cineast Ana Drăghici – cineastă Gabriela Suciu – producator si distribuitor de film Adrian Pădurețu – director imagine Eugen Erhan – designer Alina Tofan – actriță/performer Ioana Țurcan – cineast Andrei Gorzo – critic de film Monica Felea – distribuitor de film Ștefan Bradea – distribuitor de film Bogdan Răileanu – scriitor Oana Popa – actriță Radu Apostol – regizor, Centrul de Teatru Educațional Replika  Viorel Cojanu  – actor, Centrul de Teatru Educațional Replika  Dan Nuțu – producător Aristoteles Workshop Cătălin Cristuțiu – cineast Toma Danila – actor si regizor  Nora Agapi – cineast  Eliza Zdru – cineastă Cecilia Ștefănescu – scriitoare, cineastă Irina Trocan – critic de film Ileana Cecanu – distribuitor de film, organizator festival Marian Crisan, cineast Tudor Pojoni – cineast István Téglás, actor Victor Morozov – critic de film Flavia Dima, critic și curator de cinema Carmen Tofeni – cineastă  Roxana Gamarț – manager cultural, curator Marius Olteanu – regizor Cosmin Bumbuț – fotograf Igor Cobileanski – regizor, scenarist Laurențiu Brătan – critic de film Ligia Soare – traducător audiovizual, organizator festival Radu Stancu – producător de film Patrick Brăila – cineast Dan Samoilă – artist vizual Alexandra Bălășoiu – coregraf Paula Oneț – cineast Andrei Crețulescu – cineast Codruța Crețulescu – producător de film Levente Kozma – artist, manager cultural Radu Jude – regizor dr. Marius Panduru – operator Andra Petrescu – critic de film Ioan Maxim – manager cultural Gabriela Filippi- istoric de film Diana Rotaru – compozitor Cătălin Neagoe – director de producție Anamaria Antoci – producător de film Anca  Damian – producator si regizor Ana Ularu – actor Marghidan Liviu – cineast Andra Bărbuică – cineast Andreea Cristina Borțun – regizoare, scenaristă Maria Mora – performer, producător cultural Ioan Andrei-Ionescu – actor Gabi Albu – arhitect, scenograf Diana Smeu – critic de film Mihai Calin – actor Florentina Bratfanof – casting director Irina Malcea-Cândea – producător de film Tudor Giurgiu – regizor, producător Dan Angelescu – manager cultural, curator Miki Braniște – manager cultural, curator Raluca Răcean Gorgos – cineastă Radu Gorgos – cineast Angela Nita – agentie licentieri muzica film Mihaela Constantinescu, manager cultural, cineast Andra Tarara – cineastă,  Geo Doba – regizoare, scenarista Adrian Lăcătuș – scriitor, profesor de literatură Clara Trăistaru – manager cultural Apostol Daniela – cineast Raluca Munteanu – arhitect Livia Rădulescu – producător, manager cultural Vlad Petri – cineast Călin Boto – critic de film Roxana Ardelean – cineast Oana Maria Babes – cineast Iulia Lumânare – actriță, scenaristă Peter Kerek – regizor Ana Lungu – cineasta Catalina Simion-Calin – cineasta Bogdan Balla – cineast Constantin Dogioiu- actor Bogdan Iancu – antropolog Iulia Verdeș – actor Cristian Batran – cineast Cătălin Olaru – critic de film Cristian Pascariu – regizor, scenarist Ana Maria Sandu – scriitoare, jurnalistă Adrian Pîrvu – cineast Marcela Motoc – actor Svetlana Cârstean – scriitoare, manager cultural Matei Câlția – galerist Tudor Elian – arhitect și curator Ilinka Mihăilescu – distribuitor de film, organizator festival Karin Budrugeac – PR cultura Bogdan Zamfir – actor Liviu Săndulescu – cineast Mircea Sorin Albuțiu – fotograf și autor de film Florin Serban – regizor Ozana Nicolau – regizoare, manager cultural  Gratiela Amelia Ene-actor, pedagog teatral Cosmina Stratan – actriță Sarra Tsorakidis – regizoare Ruxandra Ghițescu -regizoare, scenaristă Andrei Cristea – actor păpușar  ·         Anelise Sălan- cineastă ·         Vivi Dragan Vasile-cineast”

The post Peste 150 de regizori, actori, producători de film îi cer ministrului culturii să își ceară scuze public appeared first on Cultura la dubă.