Evenimentul se numește Noaptea de Poezie și începe de la ora 18.00. Intrarea este liberă. 49 de poeți vor citi în cinci orașe diferite: Arad (sediul HUB mARTA, fostul cinema Dacia), Bistrița (Sinagoga), București (Muzeul Național al Literaturii Române și Humanitas Cișmigiu), Târgu Jiu (Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”) și Timișoara (Muzeul Apei) vor citi 49 de poete și poeți din generații și geografii literare diferite.

Coordonatorii programului sunt poeții Dan Mircea Cipariu, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Cosmin Perța, Robert Șerban, Gabriela Toma, Gelu Vlașin și Andrei Zbîrnea.

Formatul din acest an este unul diferit. Fiecare poet va citi un singur poem din propria creație și va alege câteva poezii ale unor autori care l-au inspirat.

Ziua Internațională a Poeziei a fost instituită de UNESCO începând din anul 1999.

Lecturi publice şi concert de jazz la Sinagoga din Bistrița

Vineri 21 martie, ora 19.00 – lecturi publice susținute de Nicolae Avram, Ana Ciobanu, Amalia Levey, Ioan Pintea și Noemi Sabo. Răzvan Țupa este invitatul special al proiectului de la Bistrița, organizat și moderat de Gelu Vlașin, care va citi câteva poeme din regretatul poet Radu Săplăcan. Intervențiile vizuale vor fi realizate de Maria Hondrari. Muzica va fi asigurată de formația de jazz TINGVALL TRIO – un suedez (Martin Tingvall), un cubanez (Omar Rodrigo Calvo) și un german (Jürgen Spiegel).

NOAPTEA DE POEZIE la Muzeul Apei din Timișoara

Vineri, 21 martie 2025, ora 18.00, la Muzeul Apei din Timișoara (Calea Urseni, nr. 26), scriitorul Robert Șerban vă așteaptă la muzeu pentru o seară de poezie și muzică. Vor avea lecturi publice poeții Adrian Bodnaru, Tudor Crețu, Andra Mateucă și Alexandru Potcoavă, iar muzicianul Ionuț Dorobanțu va susține un recital de chitară.

Maratonul PEN România la Humanitas Cișmigiu

PEN România sărbătorește Ziua Internațională a Poeziei cu un maraton pe 21 martie 2025, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, începând cu ora 19.00. Membrilor PEN Clubului li se vor alătura voci tinere de pe scena actuală românească. Vor citi din creațiile proprii următorii poeți și poete: Victoria Milescu, Angela Baciu, Simona-Grazia Dima, Claudia Voiculescu, Florin Balotescu, Angela Furtună, Roberta Popescu, Iustin Butnariuc. Ana Pasanciuc, Alexandru-Codruț Ivașcu, Alina Dumitrescu și Maria Ciurea. Gazda serii este scriitorul Andrei Zbîrnea. Maratonul de Poezie PEN România este parte a manifestării intitulate NOAPTEA DE POEZIE 2025.

NOAPTEA DE POEZIE la HUB Cultural mARTA

În sediul provizoriu al HUB Cultural mARTA – Arad (fostul cinematograf Dacia), vineri, 21 martie 2025, de la ora 19.00, NOAPTEA DE POEZIE propune recitalurile poeților Viviana Andrieș, Lucia Cuciureanu, Violeta Pintea, Denisa Roman, Ioan Matiuț și Andrei Mocuța. Invitat special: Romulus Bucur.

Recital muzical: Bogdan Baltă, Efraim Iakab – pian / Profesor coordonator: Loredana Cicirean (Colegiul Național de Artă „Sabin Drăgoi”)și Monica Mihaela Cojocaru – chitară.

Gazda evenimentului arădean este managerul și poetul Ovidiu Balint. Art director: Cristian Luchian

NOAPTEA DE POEZIE la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu

Vineri, 21 martie 2025, ora 18.00, la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, poetul și amfitrionul Andrei Novac vă așteaptă la un spectacol poetic și rock, având invitați doi muzicieni ce reprezintă două trupe emblematice: Iris – Costi Sandu și Krypton – Eugen Mihăescu. Vor susține lecturi publice: Ioana Crăciunescu, Sorina Rîndașu, Șerban Axinte, Ion Popescu Brădiceni, Bogdan Ghiu, Dan Mircea Cipariu, George Drăghescu, Alex Gregora, Dan Ionescu, Spiridon Popescu și Mihók Tamás.

sursa: MNLR

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Ana Blandiana, Matei Vișniec, Radu Vancu și Teodor Dună recită vineri seara la Noaptea Poeziei de la MNLR appeared first on Cultura la dubă.

Robin Ujfaluši, unul dintre tinerii manageri culturali care au adus în România o mentalitate occidentală, își încheie mandatul de director al Centrului Ceh București, după 5 ani. Prima dată i-am spus povestea în 2021, când instituția pe care o conducea ne arăta o altă perspectivă asupra ideii de Străzi Deschise.

De altfel, modelul său, inspirat din Praga, se regăsește acum și în inițiativa Primăriei Municipiului București, iar weekendurile pietonale nu mai înseamnă doar terase deschise, alcool, înghețată și mâncare, ci și evenimente culturale care au ajuns atât pe Calea Victoriei, cât și în cartiere mărginașe.

Robin și soția lui, româncă, au ajuns în București ca un cuplu tânăr și pleacă azi, la final de mandat, cu doi copii născuți în România.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, cel care a condus Centrul Ceh vorbește despre experiența sa în țara noastră și despre moștenirea pe care o lasă vieții culturale din România.

***

Robin, în primul rând, cum te simți la finalul experienței tale la Centrul Ceh din București?

Simt că a fost o experiență foarte intensă, diversă și interesentă, sunt recunoscător pentru oamenii pe care i-am întâlnit și pentru proiectele pe care am reușit să le livrăm și să le sprijinim. Sunt și puțin obosit pentru că am combinat un job foarte solicitant cu responsabilitățile de familie, așa că probabil este timpul potrivit pentru o schimbare și pentru puțină liniște.

Cum ai descrie cei 5 ani petrecuți aici?

Un drum divers și grozav, cu provocări la toate nivelurile. Am ajuns aici cu jumătate de an înainte de COVID, m-am așezat puțin, m-am orientat cât de cât, apoi pandemia a schimbat totul.

După 2 ani de restricții impuse de COVID, când în sfârșit acestea nu se mai impuneau, a început războiul din Ucraina, care a adus alte provocări neașteptate în munca noastră. Per total, simt că au fost 5 ani de adaptare constantă la noi condiții pe care presupun că mulți dintre noi le-au experimentat.

Ce ți-a plăcut cel mai mult în mandatul tău aici?

Diversitatea muncii, libertatea de a contura programul Centrului Ceh și șansa de a colabora cu oameni foarte creative din diverse domenii.

Ce mai este interesant este că prin acest job îți poți (re)descoperi propria țară prin ochii partenerilor locali. Îți dau două exemple recente: Din ultimul număr al Revistei Zeppelin am aflat atât de multe despre arhitectura cehă contemporană!

Sau, în luna iunie, pianistul Dragoș Cantea a prezentat lucrările muzicale ale lui Leoš Janáček într-o complexitate pe care nu am mai auzit-o înainte.

Ai menționat și că ai întâlnit obstacole, e firesc. Care sunt principalele obstacole pe care le-ai întâlnit în organizarea proiectelor culturale sau educaționale?

Marele obstacol a fost pandemia, bineințeles. Alt considerent care ne afectează munca sunt finanțele și resursele – avem o echipă relativ mică, un buget limitat, în timp ce domeniul cultural este nelimitat. Așa că e foarte important să avem niște priorități clar stabilite.

Care sunt realizările de care de bucuri cel mai mult?

Voi începe cu o concluzie generală: cred că în ciuda provocarilor, am reușit să menținem spiritul Centrului Ceh din București deschis, prietenos, să fim o instituție inovativă, bine conectată cu partenerii locali.

Printre proiectele specifice aș menționa Festivalul Cinemascop, în cadrul căruia în 2018 am redeschis un cinematograf de vară abandonat, iar azi poți găsi acolo un hub cultural care funcționează de sine stătător, sub proiectul Eforie Colorat.

De asemenea, sunt mândru de proiectul nostru fotografic prezentat în cadrul Timișoarei Capitală Europeană a Culturii. Roman Franc a prezentat portretele sale colective din toată lumea și a pregătit un ciclu special pentru România, documentând comunitățile cehe din Banat într-un mod creativ și amuzant.

În primul nostru interviu, spuneai că ți-ar plăcea ca mai mulți scriitori români să fie traduși în limba cehă. Ai reușit să faci ceva în această privință?

Sincer, a fost greu să găsesc timp pentru asta, fiind stabilit în București și ocupat full time cu Centrul Ceh. Văd chestiunea asta ca pe ceva pe termen lung, odată ce mă voi să ajut niște proiecte la nivel de relații culturale româno-cehe, care să includă literatura.

Știu că s-au întâmplat câteva traduceri valoroase de când am vorbit noi atunci. O colecție de poeme ale Anei Blandiana au fost publicate în cehă, iar câteva opere semnate de Claudiu Komartin, Cosmin Perța și Simona Goșu au fost invitate la cel mai mare festival de carte din Praga în acest an.

Deci există deja o cooperare începută, dar ea este de lungă durată.

Festivalul Cinemascop a fost unul dintre marile proiecte ale Centrului Ceh în ultimii ani. Care a fost contribuția instituției în proiect și cum va continua Eforie Colorat?

Da, cu siguranță Festivalul Cinemascop a fost unul proiectele noastre reprezentativ din 2018 încoace. De când am redeschis cinematograful de vară, în fiecare lună august au avut loc evenimente multiculturale.

Ceea ce e esențial este că spațiul a primit un patronaj local, datorită Eforie Colorat, care coordonează cinematograful toată vara. Anul acesta am făcut festivalul împreună și sper foarte tare să continue această colaborare.

Rolul nostru este să co-organizăm festivalul în toate aspectele, să ajutăm cu strângerea de fonduri, să contribuim cu conținut cultural ceh, precum și să implicăm alți parteneri europeni, alte institute culturale (EUNIC Romania), deci, pe scurt, ajutăm să aducem mai mult conținut internațional publicului de la Eforie Sud.

Ce sfat ai avea pentru următorul manager al Centrului Ceh din București?

Nu aș face recomandări specifice nimănui, dar mi-ar plăcea să văd că spiritul despre care am vorbit mai devreme va continua. Este ceva la care Centrul Ceh a lucrat în ultimele decenii, cred că funcționează și acum culegem roadele.

Ai doi copii mici, ambii născuți în România. Ce urmează pentru tine și familia ta din România?

Vom merge în Cehia, ne vom reconecta cu țara mea, prietenii noștri, familia, avem nevoie să ne așezăm ca familie acolo și eu îmi voi lua o scurtă perioadă sabatică.

Odată ce voi simți că ne-am așezat acolo, mă voi gândi la noi oportunități de muncă.

De asemenea, cred că experiența de la Centrul Ceh din București a fost atât de intensă, încât am nevoie de timp pentru a o procesa, de timp să mă liniștesc, să petrec momente cu familia mea, iar încetul cu încetul vom vedea ce urmează.

The post Robin Ujfaluši, directorul Centrului Ceh București, la final de mandat: “Aș vrea ca spiritul de aici să continue” appeared first on Cultura la dubă.

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la fiecare 15 ianuarie, în același timp ziua lui Mihai Eminescu, a devenit în ultimii ani un prilej de accentuare a sentimentului naționalist sub pretextul promovării valorilor culturale românești.

În realitate, sute de mii de euro sunt cheltuite anual pe multe evenimente superficiale, care nu lasă vreo amprentă profundă asupra publicului larg.

În tot acest timp, România rămâne cu zeci de cinematografe închise, monumente istorice în pericol de prăbușire, fără o sală de concerte, fără muzee moderne care ar putea să atragă noile generații și turiștii și fără un statut al artistului independent, după 2 ani de criză Covid. Prin comparație, Ungaria va marca Ziua Culturii prin inaugurarea unui centru cultural uriaș dedicat muzicii.

Printre evenimentele care vor marca Ziua Culturii la noi se numără inclusiv o “prezentare power-point” la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, un “giveaway” cu calendare și suveniruri organizat de Muzeul Național Brukental pe facebook sau înregistrări cu Ion Caramitru în dialog cu președintele Academiei Române ori recitând din Eminescu.

Ca în fiecare an, va avea loc și un spectacol exclusivist, la care sunt invitați președintele țării, patriarhul Daniel, președintele Senatului, premierul și mulți alți demnitari. Publicul nu are acces.

Ministerul Culturii a publicat lista oficială a evenimentelor organizate de instituțiile publice de cultură. Pe lângă acestea, există o altă listă, a evenimentelor finanțate de minister printr-o sesiune specială, dedicate Zilei Culturii, dar care nu vor avea neapărat loc de Ziua Culturii. Pentru cele din urmă a fost alocată suma de 100.000 de euro.

De altfel, ministerul a anunțat câștigătorii acelor fonduri pe 4 ianuarie, cu doar 11 zile înainte de evenimentul celebrat, semn că unele dintre acestea fie vor fi organizate în grabă, fie vor fi amânate.

În Bacău, la Centrul de Cultură „George Apostu”, va avea loc evenimentul „Nu spera și nu ai teamă”, denumit așa după versul din Glossă și involuntar atât de sugestiv pentru situația în care se află domeniul cultural din România.

Conform organizatorilor, “Colegiul Național de Artă „George Apostu” s-a alăturat acestei manifestări, într-o comuniune de „gând și simțire”, cu un program muzical. Elevii vor interpreta lucrări cu profunde semnificații cultural-spirituale”. Printre acestea se numără Sara pe deal, Ce te legeni, codrule sau Pe lângă plopii fără soț.

La Covasna, Ziua Culturii va fi marcată printr-un atelier de scriere cu pana, un concurs de recitare din Eminescu sau prin lansarea Caietelor de la Araci, nr 16, revista de literatură a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.

Același muzeu, de această dată la Harghita, organizează “Ziua Culturii Naționale la Miercurea Ciuc – „Vreme trece, vreme vine… Mihai Eminescu 172”. Activități: prezentare power-point, ateliere de scriere cu pana.

La Iași, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu va fi organizată o masă rotundă cu denumirea “Muzeul – Tradiție, prezent și viitor”. Iar Opera din Iași va pune în scenă un recital doar cu creații românești.

Sibiu sărbătorește Ziua Culturii la Muzeul Național Brukental… pe facebook. Muzeul va oferi un premiu “constând în mai multe publicații, calendare și produse souvenir Brukenthal în valoare de 400 lei.”

La Târgu-Mureș, Teatrul Național Târgu-Mureș va găzdui un maraton de spectacole lectură. Vor fi cititite opt texte dramatice românești scrise în perioada regimului comunist.

La Satu-Mare vor fi sărbătoriți 130 de ani de la inaugurarea clădirii Teatrului de Nord din Satu Mare, cu spectacolul invitat de la Iași – Oraşul cu fete sărace”,  în regia lui Radu Afrim.

Iar Timișoara, viitoarea Capitală Europeană a Culturii în 2023, organizează spectacolul „Creațiunile lui Prometeu” de Ludwig van Beethoven la Operă și spectacolul “Eminescu” la Teatrul Național.

În fine, la București, vor avea loc cele mai multe festivități.

Ziua va începe la Bilioteca Națională, unde va fi lansat Atlasul Culturii. Așezămintele culturale în spațiul rural. Printre invitații principali se numără Adrian Cioroianu, actualul manager al Bibliotecii Naționale și fostul ambasador al României la UNESCO.

Doar 45 de minute mai târziu, tot la Biblioteca Națională, un concert va fi susținut de soliștii Teatrului Muzical Ambasadorii împreună cu actrița Daniela Nane, chiar soția lui Adrian Cioroianu.

Vor fi expuse “partituri pe versuri de Mihai Eminescu, documente din colecțiile Bibliotecii Naționale a României” și “Floarea Cuvintelor. Limba română în comori literare și bibliofile din patrimoniul Bibliotecii Naționale a României”.

La Muzeul Satului va avea loc un atelier de colaj cu elemente din poeziile lui Eminescu, denumit “Lacul codrilor albaștri”, precum și recitaluri din poeziile lui Eminescu.

MNAR propune un tur nocturn al Galeriilor de Artă Românească, între 18.00 și 22.00, cu intrarea liberă. Acces gratuit va fi și la MNAC sau la Muzeul Hărților.

Seara se va încheia cu spectacolul central al Zilei Culturii. Organizat de obicei la Ateneu, de data aceasta va avea loc la Teatrul Național București, în parteneriat cu Opera Națională București și Teatrul Mihai Eminescu din Chișinău.

Pe scenă vor urca atât artiști din Republica Moldova, cât și Oana Pellea, Mariana Mihuț, Maia Morgenstern, Horațiu Mălăele, mezzosoprana Ruxandra Donose sau tenorul Daniel Magdal.

Ministrul Culturii nu va putea participa la eveniment fiindcă tocmai a fost confirmat pozitiv cu Covid.

Cu ocazia Zilei Culturii, acesta a transmis: “Avem o datorie sacră. Aceea de a ne onora personalitățile, operele de artă și patrimoniul național. Îi încurajez pe români, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici, să continue să își respecte istoria, identitatea națională și tradițiile, pentru că acestea reprezintă singura carte de vizită care nu își va pierde nicicând valoarea.”

Ungaria, în schimb, va marca propria zi a culturii pe 22 ianuarie, prin inaugurarea unui centru cultural modern, dedicat muzicii. Proiectul a fost inițiat în urmă cu 12 ani și a fost realizat de Arhitectul japonez Sou Fujimoto din bani publici. Cultura la dubă a scris despre el AICI.

România rămâne țara cu cel mai mic consum de carte din Uniunea Europeană și cu cel mai mic buget dedicat educației.

România se confruntă cu un exod al muzicienilor și al tehnicienilor de concerte, accentuat pe fondul crizei covid.

Festivalul Internațional George Enescu e organizat în continuare la Sala Palatului, fosta sală de congres a Partidului Comunist Român, care nu a fost niciodată gândită pentru muzică.

Muzeul Național de Istorie a României este închis de 20 de ani în proporție de 80% și mai multe muzee din țară se află în clădiri de patrimoniu degradate.

45% din populație locuiește în mediul rural și nu are acces la un cinematograf, teatru sau muzeu.

67% dintre români nu au văzut niciodată un spectacol de teatru. În schimb, 92% se uită la televizor cel puțin o dată pe săptămână, iar 79% o fac zilnic.

În România cel mai urmărit post de știri este România TV, cel mai vizionat film al anului 2021 este “Tabăra”, cu Selly în rol principal, iar cel mai urmărit canal de Youtube este „TraLaLa – Cântece și desene animate pentru copii”.

The post “Nu spera și nu ai teamă”. Cum va arăta Ziua Culturii în evenimentele instituțiilor publice de cultură. appeared first on Cultura la dubă.

Dacă aveți obiceiul să mergeți la concerte în București, sunt șanse foarte mari să apăreți măcar într-o fotografie surprinsă de Miluță Flueraș. Este unul dintre cei mai apreciați fotografi de eveniment de la noi, un om care își pune în aplicare pasiunea cu profesionalism și rigurozitate.

Nu a lăsat camera din mână nici măcar la teribilul incendiu din Colectiv, celebrele imagini cu focul de artificii declanșat fiind surprinse chiar de el.

Fotografia de concert e cea cu care a început și de la care a ajuns apoi la portret. A experimentat și fotografia de arhitectură sau de evenimente sportive. După o experiență de mai bine de zece ani, spune că a încercat cam toate tipurile de fotografie, măcar la un nivel începător. 

Pentru interviu, ne-am întâlnit într-o zi de luni, la o terasă liniștită din București. Când am ajuns, el era deja la masă, cu un zâmbet prietenos pe față. Am început să discutăm ca doi prieteni care nu s-au mai văzut de ceva vreme, deși abia ne cunoșteam. Dincolo de atitudinea deschisă, era parcă o urmă de timiditate, specifică celor obișnuiți să stea în spatele camerei. 

„Din pasiune am început și din pasiune o fac în continuare.”

Miluță a început să facă fotografie când avea 22 de ani. Cum a prins un loc de muncă stabil, a făcut un credit și și-a luat prima cameră. Nu era chiar necunoscător, așa că a investit într-o cameră bună și a început ca orice fotograf:

„Fotografiam chestii din pasiune, banale. Momentul zero al fotografiei: flori, peisaje. ”

Și-a dorit rapid să îmbine noua pasiune cu una mai veche, mersul la concerte. Îi plăcea să stea în față, de unde îi observa pe fotografii de după gard. Îi trecuse prin minte că ar putea face ce fac ei, ba chiar s-o facă mai bine. În 2008 și-a făcut un site, o revistă online alături de câțiva prieteni. Ei scriau materiale, iar Miluță se ocupa de imagini – așa a început să facă fotografie de concert. 

„La început, când nu ești fotograf oficial al unui eveniment, ai foarte puțin timp. Ai acele 3 piese în care trebuie să prinzi totul. Mi-am dat seama destul de timpuriu că sunt foarte importanți și oamenii de la concerte, așa că am început să fac și portrete.

Uneori galeriile sunt mai bogate în stări decât artiștii de pe scenă. Îmi place că este un tip de fotografie destul de solicitant, nu ai cum să te plictisești. Și îmi place că există interacțiunea asta între fotograf și artist, atunci când există, nu există mereu. Și între public și fotograf.“

“Practic, unii dintre noi am crescut împreună. Sunt oameni cu care mă văd de mulți ani la evenimente și suntem aproape ca o familie.”

Dacă pentru majoritate un concert înseamnă o ocazie de relaxare, de a se bucura de o trupă dragă live, pentru Miluță înseamnă câteva ore de muncă, de concentrare totală. Ca să nu permită rutinei să intervină, el rămâne exigent cu propria persoană și dedicat. 

„Eu, dacă am ocazia să fotografiez un concert în totalitate, sunt 100% conectat până la final. Nu iau pauze lungi. Sigur, îmi iau niște timp pentru mine. Dar vreau să fotografiez tot ce se poate fotografia pentru că sunt și foarte critic și prefer să am o bază foarte mare din care să aleg la final. Încerc să fac chestii cât mai diverse.

Uneori ajută să gândești puțin în afara tiparelor. Chiar când vine vorba de fotografie de concert. Poți să faci lucrurile atât de diferit încât cineva care privește să poată vedea întreaga dimensiune a evenimentului: de la cadre super largi în care se vede tot publicul până la detalii pe mâna cuiva. E destul de provocator să faci asta. Ține de un mindset al tău pe care îl formezi în timp.”

Totuși, fotografia nu este principala ocupație a lui Miluță. De 16 ani lucrează la Centrul Național de Cartografie, unde administrează un serviciu național de poziționare. Tot timpul liber și concediile de la job se duc în fotografie, așa că cele două coexistă. Anul trecut, cum evenimentele au fost mult mai puține, s-a concentrat pe dezvoltarea personală:

„Mi-am făcut ordine în arhive, am multe cursuri pe care am reușit să le parcurg. Am reușit să-mi scriu teza de disertație, pe care ar fi trebui s-o termin acum șase ani.”

Un moment de cotitură în cariera și viața lui a fost incendiul din Colectiv. Deși Miluță a fost foarte deschis până în acel punct al discuției, în continuare îmi era teamă să deschid acest subiect. Totuși, mi-am făcut curaj să-l întreb cum a reușit să se întoarcă la activitatea de fotograf după acel moment:

„Am reușit foarte ușor să mă întorc. Nici nu mă recuperasem, practic. M-am întors la vreo 3 săptămâni după ce am ieșit din spital.”, mi-a spus pe un ton calm, la fel de senin ca până atunci. 

Prima ieșire ca fotograf după colectiv a fost la o galerie de artă, unde mulți s-au mirat că îl văd înapoi la muncă atât de rapid. Trecuse prin 42 de zile de spitalizare, câteva operații și terapie intensivă. Nu era complet recuperat: nu-și putea mișca prea bine mâna stângă iar pielea lui era încă sensibilă. Însă la puțin timp după, a revenit chiar într-un club, pentru a fotografia un concert:

„Îmi doream asta din momentul în care eram în spital. Nu mi-am pus niciodată problema că mi-ar fi frică, că nu m-aș mai întoarce.”

Când eram în spital toată comunitatea, mai ales din zona de rock și metal mi-a fost alături. Au organizat evenimente caritabile, m-au vizitat, nici nu se punea problema să nu mă întorc. Era greu pentru că încă nu eram complet recuperat.”

La mai puțin de două luni de la tragedia din Colectiv, Miluță Flueraș a publicat pentru prima dată fotografiile suprinse în acea noapte, imagini cu un puternic impact emoțional. Mulți dintre tinerii suprinși în instantaneele lui Miluță în prima parte a concertului, nu mai erau în viață.

Colectiv a lovit brutal și diferit zeci de familii și sute de apropiați ai lor. Ca victimă a incendiului, Miluță a aplicat propria terapie pentru a depăși trauma – întoarcerea la viața pe care o cunoștea înainte de Colectiv.

A încercat să se bucure de atenția și sprijinul prietenilor și să aprecieze faptul că e în viață. E un om care încearcă să găsească niște aspecte pozitive, să se agațe de ele și, astfel, să nu rămână blocat. Totuși,  realitatea românească se încăpățânează să îl dezamăgească și la 6 ani distanță de la Colectiv. 

„Niște schimbări au fost, cel puțin pe termen scurt. Dar s-au cam diluat în timp. Dau un exemplu foarte recent, deși nu vreau să fac remarci legate de politică. Am văzut o postare a lui Piedone care avea câteva sute de mii de like-uri în mai puțin de o zi, pentru că a protejat o bătrână care vindea zarzavaturi sau ceva similar. Știi, genul de cheap PR. Acum nu zic că e unul din principalii vinovați. 

Totuși, dacă judecăm acțiunile recente când nu s-a prezentat la tribunal, sau cele mai timpurii când spunea că nu se mai întoarce în politică niciodată și apoi a candidat… Nu e o senzație prea plăcută. 

Lumea încet, încet, a uitat.”

The post Miluță Flueraș, fotograf și supraviețuitor Colectiv: „Nu mi-am pus niciodată problema că mi-ar fi frică.” appeared first on Cultura la dubă.

Cele mai multe dintre ele vor fi organizate la Târgu Jiu, București și Iași. Printre acestea se numără expoziții de desen sau sculptură, proiecții de filme documentare, concerte sau conferințe.

La fel ca de Ziua Națională a Culturii, nu lipsesc elemente cu caracter naționalist, cum ar fi iluminarea Ateneului din Iași în culorile tricolorului.

De asemenea remarcăm pe lista de evenimente și o acțiune care va avea loc în orașul Tecuci:

“Primăria Tecuci va oferi pliante despre Brâncuși tuturor celor care vor veni la registratura instituției.”

Pe 19 februarie 2021 se împlinesc 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, cel mai important artist plastic născut în România și cunoscut la nivel internațional drept părintele sculpturii moderne.

Redăm mai jos lista integrală, publicată de Ministerul Culturii:

“Concertul extraordinar aniversar „145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”

Anul acesta, pe 19 februarie, se împlinesc 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Totodată, pentru cinstirea memoriei marelui artist, ziua de 19 februarie a fost declarată Ziua Națională Constantin Brâncuși, iar cu această ocazie Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, sub patronajul Ministerului Culturii, va susține Concertul extraordinar aniversar „145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”.

Concertul va fi difuzat pe 19 februarie la Radio România Muzical de la ora 15.30, la TVR 3, la TVR Internațional și la TVR Moldova de la ora 21.00, iar la TVR 1 pe 20 februarie, de la ora 14:30. Orchestra Română de Tineret va fi dirijată de Cristian Mandeal, iar soliste vor fi Monica Bejenaru – voce şi Simina Croitoru – vioară. Programul va fi ilustrat cu imagini ale operelor lui Brâncuşi din Muzeul Naţional de Artă al României.

Colocviile Brâncuși, Târgu Jiu, 18-20 februarie 2020

Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Ministerul Culturii, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Muzeul Național „Constantin Brâncuși”.

·        Joi, 18 februarie, ora 11.00, vor fi organizate: expoziție de sculptură mică „Brâncuși, contemporanul meu”, sculptor Costel Păun, expoziție de carte Brâncuși, Rememorare „Brâncuși și Maria Tănase”, moment evocator creat de CJCPCT și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, la Sala de expoziție a CJCPCT Gorj.

La ora 17:00, Casa Grădinarului, Parcul Central, se redeschide magazinul și punctul de informare din Parcul Central, va avea loc lansarea lucrării „Cula de pe Digul Jiului”, autor Adina Andrițoiu și a revistelor „Confesiuni” nr. 59-60 și „Brâncuși” nr. 5.

Loc de desfășurare: Casa Grădinarului, Parcul Central.

·     Vineri, 19 februarie 2020, la ora 10:00, în Parcul „Coloanei fără Sfârșit”, va avea loc expoziția națională de desene în creion și cărbune: „Întâlnire cu Brâncuși”, organizată de Asociația culturală „Tătărescu” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”. 

La ora 11:00, la Galeriile Municipale de Artă, str. Traian nr. 7, va avea loc vernisajul expoziţiei: „Obiect. Culoare. Desen. Instalație”, a Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Curator va fi Vasile Fuiorea / Mihai Ţopescu. Prezintă criticul de artă Pavel Şușară.

La Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, la ora 12:00 se desfășoară vernisajul expoziției de sculptură SINAXA, sculptor Laurențiu Mogoșanu. Prezintă criticul de artă Pavel ŞUŞARĂ, iar la ora 12:30, va avea loc prezentarea filmelor: „Hobița, tractorul și Coloana”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache și „Români care au schimbat lumea”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache și masă rotundă: „Brâncuși în lumea filmului”.

La Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, la ora 16:00 va fi lansarea filmului „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, poem cinematografic, în regia, scenariul și comentariul lui Sergiu Cioiu, iar muzica și versurile aparțin lui Alexandru Mandy.

Proiectul este inițiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și susținut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” și Asociația „Acasă la Brâncuși”.

Tot atunci va avea loc și recitalul susținut de Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern. Evenimentul este transmis în direct de către TVR Craiova, TVR 3 și online pe Facebook și Youtube.

La Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, la ora 18:00, se va susține expoziția de grafică Florin Preda Dochinoiu, „Desene în limba română”, moment artistic: „Brâncuși – drumul spre devenire” susținut de elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” și recital al cvartetului „Accente”.

La ora 20:00, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” va fi prezentat eseul vizual teatral „Sărutul”, concept Horațiu Mihaiu, coregrafie Mălina Andrei.

La Muzeul Național al Țăranului Român, în ziua de 19 februarie 2021, publicul va putea vizita expoziția „Mirrors of Brâncuși”, în Sala Irina Nicolau a Muzeului. Expoziția este finanțată prin programul Ro-Cultura din cadrul Ministerului Culturii.

La ora 12.00 va avea loc un tur ghidat al expoziției, realizat de doamnele Silvana Dulamă – Popa (curatorul expoziției) și Ilina Schileru (fotograf și curator).

Centrul Național al Dansului București (CNDB) va organiza în data de 19 februarie 2021 o proiecție online a filmului documentar „Lizica Codreanu – o reconstituire”, realizată de CNDB în 2020. Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes), dansatoare și coregrafă de origine română, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare codurile dansului de la începutul secolului XX.

În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe aceasta să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui aparat Thornton Pickard cu burduf și cremalieră, rezultând un număr de șapte imagini.

Biblioteca Națională a României, în parteneriat cu Asociația Interculturală Româno-Elenă Dacia din Atena și în colaborare cu Consiliul Județean Gorj, Școala Populară de Arte Constantin Brâncuși, Târgu Jiu și Biblioteca Județeană Christian Tell, organizează sâmbătă, 20 februarie 2020, de la ora 12.00, evenimentul „Dialoguri la masa tăcerii – 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși”. Evenimentul va avea loc pe platforma Zoom și va putea fi urmărit pe canalul de youtube al Bibliotecii Naționale a României.

Ateneul Național din Iași organizează vineri, 19 februarie, un program de manifestări care va începe, la ora 13.00, cu lansarea proiectului cultural „Luna Sculptorilor Români”.

Sculpturi semnate de artiștii Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Richard Hette, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Iancuț, Dan Covătarul, Gheorghe Adoc, Gabriela Adoc, Rădulescu Gir, Boris Caragea, Cornel Medrea, Gheorghe Munteanu, Felix Aftene, Iftimie Bârleanu, Gheorghiță Brădățanu, Constantin Crengăniș, Vladlen Babcinețchi, Alin Neacșu, Leontin Păun, Lucian Smău, sau Sorin Purcaru, vor putea fi admirate în foaierul Ateneului ieșean.

Totodată, lucrări din patrimoniul Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, specializarea sculptură, al Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă”, sau al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” din Iași, vor putea fi admirate atât la interiorul, cât și la exteriorul clădirii. 

Alături de cele peste 40 de lucrări de sculptură, publicul va vedea, în premieră, o scrisoare scrisă și semnată olograf de către marele sculptor Constantin Brâncuși. Expoziția și obiectul Brâncuși sunt expuse timp de 30 de zile, iar taxa de vizitare este de 5 lei.

Programul dedicat acestei zile va continua cu vernisajul expoziției de fotografie „Creația lui Brâncuși”, de la ora 13.30, în Mica Galerie de Artă, aflată la etajul întâi al Ateneului. Expoziția va  conține fotografii ale celor mai cunoscute opere create de Constantin Brâncuși.

De la ora 14.00, în Galeria Veche va avea loc vernisajul unei expoziții de fotografie semnate Iftimie Bârleanu.

De la ora 17.00, la Capela Artiștilor din cadrul Ateneului Național din Iași, va fi oficiată slujba de pomenire a marilor sculptori români, trecuți la cele veșnice.

Începând cu ora 18.00, pe fațada Ateneului vor fi proiectate imagini ale marilor sculptori români. De asemenea, Ateneul va fi iluminat arhitectural în culorile tricolorului (albastru, galben și roșu).

De la ora 19.00, la Sala „Eduard Caudella” – Casa Balș, a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, va avea loc un concert omagial al Corului Marii Uniri, dirijor Andrei Fermeșanu, alături de Corul de Copii al Municipiului Iași, dirijat de Raluca Zaharia. Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile, cu respectarea măsurilor de distanțare socială.

Ziua se încheie la Cinema Ateneu, unde, de la ora 20.00, va rula filmul „Constantin Brâncuși – coloana sau lecția despre infinit”, un documentar semnat de Laurențiu Damian.

Muzeul Național Bran va organiza de Ziua Națională Constantin Brâncuși, online, în colaborare cu elevi de la Liceul „Sextil Pușcariu” din Bran, evenimentul „Brâncuși titanul sculpturii moderne”. Elevii vor fi îndrumați de profesor Pușcariu Maria.

Teatrul Maghiar de Stat Cluj difuzează vineri, 19 februarie, ora 19.00, pe pagina sa oficială de Facebook, spectacolul „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Gábor Tompa. În această producție, Iona este artistul Constantin Brâncuși. Spectacolul este realizat în coproducție cu Teatrul Nottara din București.

Teatrul Marin Sorescu din Craiova va dedica amintirii lui Brâncuși spectacolul „Obsesii” de Claudiu Sfîrschi-Lăudat în regia lui Yiannis Paraskevopoulos, la sala Amza Pellea, începând cu ora 19.00.

 La Râmnicul Vâlcea se vor organiza următoarele evenimente:

·        Ora 17:00: Simpozion județean on-line „Sculptură literaturii și matematica artei“. Simpozionul va avea trei secțiuni: Comunicări științifice (referate, recenzii, articole de specialitate); Prezentări ppt/documentare; Desene/grafică pe tematică prezentată anterior.

La fiecare dintre acestea se pot înscrie atât cadre didactice din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal cât și elevi. Lucrările vor fi trimise pe adresa de e-mail a inspectorului școlar pentru disciplina/departamentul respectiv (limba și literatura română, matematică, educație timpurie, învățământ preșcolar).

Organizatori:  Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea; Instituţia Prefectului – Judeţul Vâlcea; Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea.

·        Ora 19:00: Proiecție video pe clădirea Instituţiei Prefectului – Judeţul Vâlcea.

 La Constanța se vor organiza următoarele evenimente:

1. Program comun de activități cultural-educaționale al Primăriei municipiului Constanța și Inspectoratului Școlar Județean Constanța – Prezentarea și promovarea filmului documentar „Constantin Brâncuşi, între Pământ şi Cer pe Calea Sufletelor”, producție Trinitas TV.

Filmul va fi prezentat pe site-ul Primăriei municipiului Constanța și pe paginile de web ale mai multor unități școlare din municipiul Constanța.

Vor fi susținute lecții dezbatere pe tema artei lui Brâncuși, la trei unități de învățământ din municipiul și județul Constanța: Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța și Liceul Teoretic „Carmen Sylva” Eforie Sud.

2. Asocierea Centrului Cultural Județean Constanța la Programul național de celebrare a Zilei Brâncuși al Ministerului Culturii prin promovarea, la intrarea Centrului Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, pe un ecran cu o suprafață de 5/3 m, a unui film documentar ce conține imagini cu operele lui Brâncuși.

Proiecția acestor imagini se va realiza pe parcursul întregii zile și nopții de 19 februarie, iar fațada Centrului va fi luminată în alb.

Filmul respectiv este realizat de către echipa Serviciului Coordonare Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” și Exploatare a Filmelor și va fi postat pe pagina oficială de socializare a Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.

3. Expoziție tematică „Brâncuși în bibliotecile din Constanța”, organizată de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța. Vor fi expuse cărți despre Constantin Brâncuși existente în patrimoniul Bibliotecii; expoziția va fi organizată în holul central de la parterul instituției și va fi fotografiată și postată pe pagina de Facebook a Bibliotecii.

La Tecuci se vor organiza următoarele evenimente:

Casa de Cultură a Municipiului Tecuci și Biblioteca Municipală „Ștefan Petica” vor organiza expoziții cu fotografii, cărți despre opera sculptorului, documente ale vremii etc. În data de 19 februarie, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” va organiza o întâlnire online cu personalități zonale despre viața și influența operei lui Brâncuși, iar Primăria Tecuci va oferi pliante despre Brancuși tuturor celor care vor veni la registratura instituției.

Teatrul Național „I.L.Caragiale”, Muzeul Național George Enescu, Centrul de Cultură „George Apostu”, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Ateneul Român din Iași și Muzeul Național de Istorie a României vor proiecta, pe 19 februarie, de la ora 19:00, pe fațadele clădirilor sau vor rula în interiorul lor un documentar despre Constantin Brâncuși, pe tot parcursul zilei. De asemenea, filmul va fi distribuit și pe paginile oficiale de Facebook ale acestor instituții.

Mai multe detalii despre desfășurarea evenimentelor prezentate mai sus pot fi găsite pe website-urile instituțiilor.”

The post “Hobița, tractorul și Coloana”, “Constantin Brâncuşi, între Pământ şi Cer pe Calea Sufletelor” sau “Brâncuși, titanul sculpturii moderne” – câteva dintre evenimentele organizate de Ziua Brâncuși appeared first on Cultura la dubă.