Complexul Moldova “preia în custodie temporară colecția, în vederea depozitării în condiții muzeale, pentru că, începând din 2021, exponatele stau depozitate în containere, în aer liber. Bunurile se vor întoarce în colecția Muzeului Național “George Enescu” după finalizarea lucrărilor de restaurare.” – a transmis Ministerul Culturii.

“Este necesar ca aceste piese inestimabile să fie păstrate în condiții specifice, care să nu pună în pericol starea lor generală. Încă din primele zile de mandat, ministra Culturii, Ioana Ciocan, a deblocat demersurile pentru transferul temporar al colecției. Aceasta cuprinde manuscrise muzicale ale lui George Enescu și ale altor compozitori, alături de partituri, corespondență, fotografii, cărți de patrimoniu, tablouri, obiecte de artă decorativă, mobilier, instrumente muzicale și obiecte personale ale compozitorului. Colecția include, de asemenea, plăci de gramofon, discuri de vinil, diplome și documente de arhivă.
Transferul temporar asigură condiții adecvate de depozitare și conservare pentru aceste bunuri și permite continuarea lucrărilor de restaurare a Palatului Cantacuzino și a Casei memoriale „George Enescu”.”, a mai transmis Ministerul Culturii.

Jurnalista Alexandra Tănăsescu a dezvăluit în premieră, în martie 2026, într-o investigația publicată pe Cultura la dubă, că manuscrisele lui George Enescu și alte bunuri de Tezaur ce au aparținut compozitorului au fost depozitate în containere care, potrivit specialiștilor, nu respectă normele prevăzute de lege. Informațiile au fost confirmate ulterior de către Corpul de Control al Ministerului Culturii și de către comisia de specialiști numită la vremea respectivă de ministrul Andras Demeter.

În tot acest timp, fostul ministru a încercat mai multe variante de mutare, fie la Teatrul Național București, fie la Biblioteca Națională a României, dar mandatul său s-a încheiat fără ca mutarea să fi avut loc.

Una dintre prioritățile noii ministre a Culturii, Ioana Ciocan, a fost găsirea urgentă a unui spațiu pentru depozitarea manuscriselor, mai ales că Muzeul Enescu a anunțat deja că în luna decembrie a acestui an va redeschide șantierul.

Potrivit conservatorilor și restauratorilor de hârtie cu care am stat de vorbă, în mod normal, de pe manuscrisele ar trebui mai întâi prelevate probe bacteriologice și trimise la laborator, carantinate și decontaminate, ulterior verficate filă cu filă în vederea restaurării, dacă este cazul.

Complexul Muzeal Moldova este condus în prezent de un manager interimar – Alexandru Chituță.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Manuscrisele lui Enescu vor fi mutate la Palatul Culturii din Iași, la 8 luni de la investigația Cultura la dubă appeared first on Cultura la dubă.

Violonistul american Jayden King, în vârstă de 11 ani, a câștigat Premiul I al Secțiunii Vioară a Concursului Internațional George Enescu 2026, devenind cel mai tânăr câștigător din istoria competiției. Jayden King a câștigat, de asemenea, Premiul Publicului. În finală, acesta a cucerit juriul și publicul interpretând Concertul în re major pentru vioară și orchestră op. 35 de Piotr Ilici Ceaikovski.

Jayden King, din Statele Unite ale Americii, a început studiul viorii la vârsta de trei ani, iar la șapte ani a fost admis la Divizia Preuniversitară a Juilliard School, unde studiază cu Masao Kawasaki. A concertat ca solist la Carnegie Hall, Lincoln Center și Merkin Hall și a obținut premii la numeroase competiții internaționale. În 2026, a câștigat Premiul al II-lea la Concursul Internațional de Vioară Henri Marteau, s-a calificat în semifinalele Concursului Internațional Stulberg și a câștigat concursul Goldene Note. Jayden King și-a făcut debutul alături de orchestră la vârsta de șase ani.

Premiul al II-lea i-a revenit lui Francesco Papa din Italia, iar Premiul al III-lea lui Eun Che Kim din Coreea de Sud.

Cei trei finaliști au evoluat pe scena Ateneului Român alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Harry Ogg, într-o seară care a încheiat parcursul Secțiunii Vioară din cadrul celei de-a XX-a ediții a Concursului Internațional George Enescu.

Rezultatele Secțiunii Vioară au fost stabilite de juriul internațional prezidat de violonista Mihaela Martin, din care au făcut parte Liviu Prunaru, Vladimir Nemțanu, Bujor Prelipcean, Alissa Margulis, Kathleen Winkler, Ida Kavafian, Nemanja Radulović și Nora Pötter.

Finala a adus și o serie de premii speciale. Francesco Papa, din Italia, a primit Premiul „Ștefan și Valentin Gheorghiu”, în valoare de 3.000 de euro, pentru cea mai bună interpretare a unei Sonate de George Enescu.

Jayden King a primit Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, în valoare de 2.000 de euro, pentru interpretarea lucrării Still Life with Fallen Stone de Lembit Beecher, precum și Premiul Publicului, în valoare de 1.000 de euro.

Premiul Playing for Tomorrow, în valoare de 1.500 de euro, oferit de BRD – Groupe Société Générale, i-a revenit violonistei Mariam Abouzahra, din Germania.

Violonistul Iohan Coman a primit Premiul „Sherban Lupu”, acordat concurentului român cel mai bine clasat în cadrul Secțiunii Vioară. Premiul, în valoare de 2.500 de euro, a fost oferit de Fundația Culturală „Șerban Lupu”.

Pentru fiecare dintre cele trei secțiuni instrumentale ale Concursului Internațional George Enescu – Violoncel, Vioară și Pian –, Premiul I este în valoare de 15.000 de euro, Premiul al II-lea de 10.000 de euro, iar Premiul al III-lea de 5.000 de euro.

Dincolo de premiile financiare, Concursul Internațional George Enescu oferă laureaților oportunități menite să contribuie la dezvoltarea carierei lor internaționale. ARTEXIM acordă premii constând în concerte și recitaluri organizate în cadrul edițiilor din 2027 și 2028 ale Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, precum și în stagiunile unor instituții de spectacole și concerte din România, în perioada 2026–2028.

Aceste oportunități sunt dezvoltate în parteneriat cu Filarmonica Lyra – George Cavadia Brăila, Filarmonica Arad, Filarmonica „Mihail Jora” Bacău, Filarmonica „Oltenia” Craiova, Filarmonica „Moldova” Iași, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica Pitești, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Filarmonica „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat „Dinu Lipatti” Satu Mare, Filarmonica de Stat Sibiu și Orchestra Națională de Cameră din Chișinău.

În cadrul ediției din 2026, Andreas Vierziger, curator și strateg muzical, va oferi câștigătorilor și laureaților secțiunilor instrumentale sesiuni de mentorat și consultanță personalizată, adaptate nevoilor și obiectivelor lor profesionale. Programul abordează aspecte esențiale ale dezvoltării unei cariere internaționale, precum poziționarea artistică, dezvoltarea strategică a carierei, relația cu industria muzicală și identificarea unor oportunități profesionale relevante.

ARTEXIM poate oferi, de asemenea, laureaților Concursului Internațional George Enescu posibilitatea de a încheia contracte de reprezentare artistică, în vederea dezvoltării și promovării carierei artistice la nivel național și internațional.

Concursul Internațional George Enescu 2026 continuă până pe 19 septembrie, la București, cu etapele dedicate Secțiunii Pian. Ediția din acest an se desfășoară sub tema „În căutarea excelenței / In Pursuit of Excellence” și a înregistrat 819 înscrieri din 58 de țări și teritorii, confirmând dimensiunea internațională a Concursului și interesul unei noi generații de muzicieni pentru competiția de la București.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Un copil de 11 ani a devenit cel mai tânăr câștigător din istoria Concursului Internațional George Enescu appeared first on Cultura la dubă.

În impunătorul Auditorium al Radio France, unde lumina cade discret peste lemnul cald al scenei, iar fiecare sunet umple spațiul cu emoție, Teodor Coman își pregătește cu atenție viola.

Este violist solo al Orchestrei Naționale a Franței, unde activează de peste trei decenii, profesor, muzician de cameră și unul dintre românii care și-au construit o carieră remarcabilă în Franța.

Nu are rețete magice pentru o carieră de succes. Ci vorbește despre studiu, răbdare și pasiune. Numește conexiunea dintre oameni drept „transmisie”.

„Suntem pe planeta asta ca să transmitem”, spune el. „Prin orchestră, prin muzică de cameră, prin profesorat. Nu trebuie să păstrăm informația pentru noi.”

***

“Să fii mai mult în ascultare decât în cântare”

Pe Teodor Coman l-am întâlnit într-o după-amiază de duminică la Radio France, la finalul unei repetiții. Este unul dintre cei doi muzicieni români care fac parte din Orchestra Națională a Franței, condusă de un alt român – dirijorul și directorul muzical Cristian Măcelaru.

A crescut într-o familie în care muzica era prezentă zilnic. Tatăl său era profesor de vioară, iar casa vibra a muzică. De la 5 la 14 ani a studiat și el vioara, dar simțea că îi lipsește ceva.

„Căutam o sonoritate mai gravă, o altă vibrație.”

A trecut atunci la violă, ceea ce a reprezentat nu doar o schimbare de instrument, ci descoperirea unei identități.

“Viola este între violoncel și vioară, un fel de ciment. Întotdeauna m-a simțit la fel în relațiile cu oamenii. Am avut această dorință de a cimenta relațiile între ei.”

În 1986, încă student la Conservatorul din București, a câștigat un premiu la Concursul Internațional Maurice Vieux de la Lille. Ar fi putut rămâne atunci în Occident și să scape de regimul dictatorial din România. A primit chiar două oferte de angajare, dar le-a refuzat.  

„Eu voiam să termin Conservatorul.”, ne spune acum, referindu-se cu admirație și respect la școala românească de muzică.

Descrie anii de studiu de la București drept fundamentali pentru formarea lui artistică. Tocmai de aceea s-a întors în România, într-o perioadă în care mulți muzicieni alegeau exilul. Decizia avea, însă, să-l coste: după revenire, autoritățile comuniste au restrâns drastic posibilitatea muzicienilor de a mai ieși din țară.

“Securistul care era mâna dreaptă a Elenei Ceaușescu, pentru că ea semna plecările, a scris într-un raport că unul din doi muzicieni români rămâne în străinătate. Din clipa aia s-a terminat cu plecările.”

Drumul spre Franța avea să se redeschidă în 1989, printr-o succesiune de întâmplări pe care o privește și astăzi ca pe o serie de coincidențe providențiale. A plecat mai întâi în Grecia, unde primise un post de profesor la Salonic, dar pentru că a primit viza prea târziu, s-a trezit că postul său fusese între timp ocupat. Așa că și-a sunat o cunoștință de la Paris și a reușit să concureze și să câștige un concurs la Orchestre National d’Île-de-France pentru postul de alto solo. Cinci ani mai târziu a intrat în prestigioasa Orchestre National de France (Orchestra Națională a Franței), unde cântă și astăzi.

Cine era dirijor principal aici, la Orchestra Franței, când v-ați angajat?

Charles Dutoit. I-am cunoscut de-a lungul anilor pe Charles Dutoit, pe Kurt Masur, Daniele Gatti, Emmanuel Krivine.”

Revoluția din 89 l-a prins la Paris, însă soția rămăsese acasă. “I-au ricoșat gloanțele printre picioare. Eram înnebunit când am văzut imaginile la televizor. Voiam să merg acasă.”

Între timp, Ceaușescu a căzut, iar și soția sa, violonistă, a reușit să ajungă, de asemenea, în Franța și și-a clădit propria carieră muzicală, activând de 35 de ani la Orchestra Filarmonică din Paris. Sunt împreună de 40 de ani.

„România mi-a dat formarea. Franța mi-a confirmat-o și mi-a acordat încredere.”, spune violistul româno-francez.

Cât de dificil este să fii muzician la Orchestra Națională a Franței, unde standardul este foarte înalt?

De exemplu, cântăm cu Cristian Măcelaru niște lucrări contemporane. Există un compozitor pe care îl ador – Thierry Eschies, nu e singurul, dar îl ador. Și avem una din aceste lucrări pe care le vom interpreta.

Nu există referință pentru lucrări contemporane care nu au mai fost interpretate. E prima oară.

Mai avem lucrare a unei americance, creată în 2013 în America.  Acolo există o referință. Poți să găsești pe YouTube înregistrări și să te prinzi care e treaba. Numai că trebuie să vezi notele, să descifrezi aceste lucrări contemporane. Eu eram petrecut ieri patru ore de studiu acasă.

În același timp, nu ești singur. Trebuie să fii atât de detașat de partitură încât să poți să asculți ce se întâmplă, să fii mai mult în ascultare decât în cântare.”

Nu vorbește niciodată despre cele două țări ca despre lumi aflate în competiție, ci mai degrabă despre o completare. Se simte „jumătate român, jumătate francez”.

Iar când revine la București, întâlnirile cu foștii colegi de Conservator sunt aproape ritualice. După zeci de ani și destine răspândite prin întreaga lume, nucleul lor a rămas surprinzător de unit. Alături de alți muzicieni români care activează la orchestre din Europa, formează cvintetul Contempo Paris.

“Cum faceți ca după o carieră vastă să vă păstrați interesul pentru profesie, să nu fie un simplu job la care faceți lucruri repetitive?

Asta este marea provocare a unui muzician – de a nu deveni funcțional, în sensul rău al cuvântului. Este ușor să se întâmple asta. Dar dacă îți propui să faci concerte de muzică de cameră, festivaluri, să înveți copii, să faci profesorat, să-I înveți și pe copiii tăi muzica asta. Deci, dacă tu continui să faci lucrurile pentru care ai venit pe planeta asta, nu ai cum să devii funcțional. Ăsta este singurul secret. Există a doua variantă, pui instrumentul în cui și zici, bun, am intrat la Orchestra Națională a Franței, te culci pe o ureche.

Pentru că dacă nu studiezi o zi, te dai înapoi cu două. Și următoarea zi ai mai mult de recuperat.”

În discursul lui Teodor Coman apare constant ideea că școala românească de muzică are ceva imposibil de definit în cuvinte. Se referă la o sensibilitate comună, la un fel de a asculta și de a respira muzica – ceva ce a regăsit mereu atunci când a cântat alături de alți muzicieni români.

Această sensibilitate și-a pus amprenta pe întreaga Orchestră Națională a Franței, odată cu venirea la conducere a maestrului Cristian Măcelaru – spune Teodor Coman.

„Noi îi spunem Cristian, că avem o relație foarte deschisă cu maestrul.

Cristian a diminuat foarte mult nivelul corzilor, pentru ca în clipa în care un solist de instrumente de suflat are un solo, să nu fie obligat să forțeze. Din această îmbinare reiese un sunet diafan.

Cum ați descrie mandatul lui Cristian Măcelaru la Orchestra Națională a Franței?

Ca pe o evoluție incredibilă a orchestrei. S-au și înnoit foarte multe posturi, au fost multe ieșiri la pensie. Iar nivelul tinerilor este absolut fantastic. Acești tineri ar fi putut fi la vremea mea soliști internaționali.”

“E bizar că există bani pentru Festivalul Enescu, dar pentru manuscrisele lui Enescu nu.”

În ultimii ani, unul dintre proiectele ale Orchestrei Naționale a Franței a fost înregistrarea integralei lucrărilor lui George Enescu, sub conducerea lui Cristian Măcelaru. Violistul descrie experiența aproape ca pe o cercetare microscopică.

„Am ajuns să zoomăm pe fiecare peisaj muzical, pe fiecare notă. Este extraordinar ce a făcut Cristian Măcelaru cu Enescu.

Și colegii francezi cum s-au raportat la muzica lui Enescu? Știu că sunt muzicieni care spun că Enescu este dificil de interpretat, că necesită mult studiu.

Foarte bine s-au raportat. Pentru ei e de fiecare dată o plăcere să meargă în România, la Festivalul Enescu.

Enescu e atât de genial încât ar fi putut scrie în orice stil, de altfel, ceea ce a și făcut. El a fost foarte diferit de la o lucrare la alta. El este undeva sus acolo, îl atingem, îl palpăm, dar nu-l putem prinde cu două mâini.

De ce?

Pentru că nu are un stil personal. De exemplu, sunt compozitori care scriu tot timpul în același stil. Asta este marca lor. Cu asta sunt recunoscuți pe toată planeta. Dar Enescu, ăsta e geniul lui, el putea scrie în orice stil dorea. Și fiecare lucrare este cu totul și cu totul altceva. De asta e dificil de interpretat.

Altfel, știu de povestea cu manuscrisele lui Enescu, am văzut investigația dumneavoastră. Ceea ce mi se pare bizar e că există bani pentru Festivalul Enescu, dar pentru manuscrisele lui Enescu nu. Cum e posibil? Vorbim despre același lucru, despre cultură.”

În timp ce manuscrisele lui George Enescu sunt în continuare depozitate în containere, după cum am arătat pe Cultura la dubă, marile orchestre ale lumii îi cântă muzica din ce în ce mai des, mai ales după ce anul trecut s-au împlinit 70 de ani de la dispariția compozitorului, iar accesul la drepturile de interpretare a muzicii lui a devenit mai facil.  

Teodor Coman spune că speră să trăiască ziua în care va reveni la Festivalul Enescu și va cânta într-o sală nouă de concerte, așa cum Bucureștiul merită să aibă.

“La Sala Palatului oamenii s-au luptat să îmbunătățească acustica. Eu știu că tata a lucrat la televiziune, îi cunoșteam pe cei din staff, știu ce muncă au dus acolo. Dar e o sală de vorbit în e ea, de concres. Ateneul e fantastic, dar e prea mic, nu putem împinge pereții.

Sala exacerbează ceea ce noi facem pe scenă, reacționează ca un amplificator. Noi trimitem energiile într-o sinergie care se duce în sala.  Nu o primești la fel ca într-o catedrală. De exemplu, într-o catedrală rezonează prea mult. Sună ca o sală de baie.

Sunetul se plimbă și nu te pătrunde la fel ca într-o sală de concert. Și, practic, acest impact pe care îl are sunetul într-o sală de concert asupra omului, îl face pe om să se reîntoarcă.”

În Franța, accesul la concertele de muzică clasică este din ce în ce mai relaxat, cu mai puține norme. Mulți francezi merg în sala de concert direct de la muncă, îmbrăcați în blugi și cămașă, iar asta nu reprezintă nicio problemă.

„Să vină și frumos îmbrăcați, să vină și în blugi, important este să vină și să aprecieze muzica. Pentru că este limbajul care ne unește pe toți, oricum am fi îmbrăcați.”

Copilul care a început să studieze vioara la 5 ani a dedicat deja peste 50 de ani muzicii. Speră să transmită bucuria de a cânta și noilor generații, indiferent că este vorba despre o carieră sau despre studiul unui instrument pentru dezvoltarea minții.

“Studiul unui instrument este similar cu yoga. Este o cunoaștere de sine. Îți împinge limitele până acolo unde nici nu credeai că ești capabil. Este o luptă mentală. Totul se petrece într-un metru pătrat de 2-8 ore pe zi. Eu studiam și 8 ore pe zi înainte să intru la Conservator.

Este o călătorie interioară. Înveți să respiri, să reglezi respirația, să vezi care sunt posibilitățile tale de expresie, este ceva vast, fără limită.”

***

Materialul face parte din seria “Săptămâna Franței”, un proiect Cultura la dubă susținut de BNP Paribas.

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Teodor Coman, violist solo al Orchestrei Naționale a Franței: “Studiul unui instrument este similar cu yoga. Îți împinge limitele până acolo unde nici nu credeai că ești capabil.” appeared first on Cultura la dubă.

Cultura la dubă a dezvăluit la începutul lunii martie că manuscrisele marelui compozitor Enescu sunt depozitate în containere ținute în aer liber, care nu îndeplinesc normele prevăzute de lege. Informațiile prezentate în investigația Cultura la dubă au fost confirmate ulterior de două comisii ale Ministerului Culturii – cea de specialiști și cea a Corpului de Control.

În continuare manuscrisele se află în containere, alături de alte bunuri de tezaur.

UPDATE: Noul manager interimar al Muzeului Enescu este Bogdan Tănăsescu, de profesie arheolog, consilier onorific al ministrului Culturii, Andras Demeter.

***

Potrivit Raportului Corpului de Control “Conducerea instituției avea cunoștință de câțiva ani că va trebui să mute patrimoniul mobil din interiorul palatului, însă nu a existat un plan de mutare formalizat la nivelul instituției.”

Pe de altă parte, deși condițiile de depozitare erau stabilite încă din vara lui 2021, la o ședință a Consiliului de Administrație, decizia fiind luată chiar în prezența unui reprezentant al Ministerului Culturii, în tot acest timp Cristina Andrei a fost evaluată anual cu peste 9.

Între timp, la containere au apărut găuri în podele, probleme de control al umidității, infiltrații de aer și de apă, găuri în podele, probleme cu unul dintre aerele confiționate. Conducerea nu a informat Ministerul Culturii cu privire la situațiile apărute, potrivit Corpului de Control.

“Conducerea MNGE nu a prezentat dovezi privind solicitarea de sprijin inter-instituțional pentru găsirea unor spații adecvate, optând direct pentru închirierea unor containere care nu oferă garanții de microclimat comparabile cu depozitele muzeale standard.“ – se arată în raport

Totodată, Corpul de Control al Ministerului Culturii a susținut în raport că directoarea nu a ținut cont de sfaturile specialiștilor muzeului – “Ignorarea Consiliului Științific sub pretextul lipsei de competență a membrilor săi – numiți chiar de conducerea muzeului – constituie o recunoaștere a managementului defectuos al resurselor de specialitate.”

Ministerul Culturii urmează să anunțe azi un manager interimar și să organizeze ulterior un concurs de management. Totodată, ministerul a transmis într-un comunicat de presă că va reîncepe lucrările de consolidare a Palatului Cantacuzino.

“La Muzeul Național „George Enescu” au fost executate până în prezent aproximativ 25% din lucrările prevăzute. Contractul de execuție nu a mai fost prelungit după anul 2024, ca urmare a intrării în insolvență a antreprenorului.

Pentru continuarea investiției, Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2025, procedura de achiziție pentru serviciile de proiectare, execuția restului de lucrări și asistența tehnică din partea proiectantului, aferente obiectivului „Muzeul Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”.

La data de 11 iunie 2026, a fost finalizat raportul procedurii de achiziție, iar comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L., în valoare de 10.480.629,97 euro net.” – se arată în comunicatul de presă.

Bogdan Tănăsescu a fost numit manager interimar al Muzeului Enescu

Bogdan Tănăsescu, de profesie arheolog, a fost anunțat azi, într-un comunicat transmis de Ministerul Culturii, în funcția de manager interimar al Muzeului Enescu. Până acum, el era consilierul ministrului Andras Demeter. Bogdan Tănăsescu a candidat recent, fără succes, la concursul de management al Muzeului Național de Istorie a României.

Potrivit siteului Ministerului Culturii, “Bogdan Tănăsescu s-a format ca specialist în arheologia preistorică, participând, încă din anii ’90, la numeroase campanii arheologice desfășurate în țară și în străinătate. Colaborarea sa cu instituții de prestigiu, precum Institutul German de Arheologie – Secțiunea Eurasia, i-a oferit ocazia de a lucra alături de reputați cercetători, printre care și profesorul Svend Hansen, în proiecte de cercetare derulate în regiunea Caucazului (situl Aruchlo, Republica Georgia). Experiența de teren a fost dublată de o preocupare constantă pentru analiza contextuală a descoperirilor, integrându-le într-o perspectivă amplă ce cuprinde spațiul dintre Europa Centrală și Orientul Apropiat.

Interesul pentru noile tehnologii a însoțit permanent activitatea sa profesională. În perioada 2000–2004, în cadrul Ministerului Culturii – CIMEC, a fost printre primii specialiști implicați în utilizarea sistematică a bazelor de date digitale, contribuind la dezvoltarea unor proiecte naționale importante, precum Registrul Arheologic Național (RAN). De atunci, și-a consolidat activitatea în direcția digitizării și digitalizării patrimoniului cultural, domeniu în care continuă să fie activ.

În prezent, Bogdan Tănăsescu colaborează și ca consultant științific (endorser) pentru aplicația Jenni AI, o platformă de inteligență artificială dedicată scrisului asistat. Prin aceasta, sprijină promovarea utilizării tehnologiei în sprijinul cercetării și comunicării academice, contribuind la îmbinarea tradiției umaniste cu instrumentele inovatoare ale erei digitale.”

Disclaimer: Bogdan Tănăsescu nu are nicio relație de rudenie cu autoarea articolului, jurnalista Alexandra Tănăsescu, fiind o simplă coincidență de nume.

REZULTATELE EVALUĂRILOR ANUALE ALE MANAGERILOR INSTITUȚIILOR DE CULTURĂ DIN SUBORDINEA MINISTERULUI CULTURII – ANUL 2025

• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2882/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.01.2025 – 31.12.2025, a managementului doamnei Cristina Liliana Andrei, manager al Muzeului Național „George Enescu” din București este: 6,28;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2856/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada  20.12.2024 – 31.12.2025, a managementului domnului Radu Petrovici, manager al Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” este: 6,57;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2832/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului doamnei Varvara-Cătălina Ștefănescu, manager al Centrului Național al Dansului București este: 8,48;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2843/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului doamnei Daniela Vlădescu, manager al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța este: 6,63;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2829/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Valerii Kavruk, manager al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni este: 9,85;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2830/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului doamnei Paulina Popoiu, manager al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” este: 9,95;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2823/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Narcis Dorin Ion, manager al Muzeului Național „Peleș” este: 9,85;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2824/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului doamnei Maria-Cristina Toma, manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi este: 9,91;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2825/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Felix-Florin Marcu, manager al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca este: 9,86;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2768/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Marin Cazacu, manager al Filarmonicii „George Enescu” este: 9,51;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2757/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Călin Corneliu Dan, manager al Muzeului Național de Artă Contemporană al României este: 9,77;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2758/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Luis-Ovidiu Popa, manager al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este: 9,85;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2767/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Daniel Nicolae Jinga, manager al Operei Naționale București este: 9,16;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2795/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Florin Estefan, manager al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca este: 6,95;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2759/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Virgil-Ștefan Nițulescu, manager al Muzeului Național al Țăranului Român din București este: 9,85;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2769/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Gabor Tompa, manager al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca este: 9,72;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2796/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Valeriu-Cristian Hadji-Culea, manager al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași este: 9,52;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2797/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Mihai-Petre Măniuțiu, manager al Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca este: 9,63;
• extras din Ordinul Ministrului Culturii nr. 2770/2026:
  Rezultatul final al evaluării anuale, pentru perioada 01.2025 – 31.12.2025, a managementului domnului Alexandru Boureanu, manager al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova este: 9,65;

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}.

The post Cristina Andrei, directoarea Muzeului Enescu, a fost demisă în urma evaluării anuale appeared first on Cultura la dubă.

Solicitarea de demitere vine la scurt timp după publicarea concluziilor Raportului Corpului de Control privind depozitarea patrimoniului Enescu, raport care a constatat “management defectuos” și “neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile”.

***

Zilele trecute, conducerea muzeului a transmis la rândul ei un punct de vedere, în care aruncă vina pentru toată situația pe Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, iar pentru deteriorarea biroului lui George Enescu, pe conservatoarea care a semnalat în spațiul public problemele din containere. Raportul Corpului de Control a subliniat că “declarațiile persoanelor cu funcții de conducere în cadrul Consiliului de administrație au rolul de a crea un consens administrativ împotriva unui posibil avertizor”, fiind vorba despre o formă de management prin intimidare, menită să descurajeze raportările viitoare de neconformități.

Muzeul Enescu a transmis public că Raportul Corpului de Control al Ministerului Culturii “este rezultatul interpretării subiective a membrilor comisiei de control, motivată de faptul că aceasta nu a reținut contextul care a determinat relocarea patrimoniului în containere.”

Ministerul Culturii a sesizat Parchetul pentru deteriorarea unui bun de tezaur. În timp ce Corpul de Control a constatat că biroul lui Enescu a fost deteriorat ca urmare a scurgerii apei de la un aer condiționat, conducerea dă vina pe cea mai curajoasă voce din instituție, conservatoarea care a semnalat neregulile în spațiul public, directoarea susținând acum că biroul ar fi fost deteriorat de conservatoare la manipulare.

Însă și șeful comisiei de specialiști numită de Ministerul Culturii, Emanuel Petac, a confirmat că urmele de deterioare, inclusiv valuri formate pe suprafața de piele a biroului, sugerează prezența umidității.

Managerul firmei de containere a dezvăluit într-un interviu pentru Cultura la dubă că un aer condiționat s-a stricat după ce un copac înalt de 4 etaje a căzut pentru unul dintre containere și că ulterior apa de la aerul condiționat ar fi curs pe patrimoniu. Corpul de Control a constatat că “Mutarea patrimoniului într-un mediu cu risc ridicat (containere sub arbori) fără o expertiză prealabilă apreciem că reprezintă o neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile.“

Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă ”CulturMedia transmite că:

“Raportul Corpului de Control din data de 3 aprilie 2026 relevă că un bun cultural mobil clasat în Tezaurul patrimoniului cultural național – un birou de lemn cu blat de piele și intarsii Emile Galle – a fost deteriorat pe o suprafață de aproximativ 20 cm, ca urmare a scurgerii apei provenite de la aparatul de aer condiționat din containerul de depozitare. Raportul subliniază că degradarea bunurilor culturale mobile clasate constituie infracțiune și urmează să fie transmis Parchetului pentru cercetări suplimentare.

În mod surprinzător și inacceptabil, conducerea MNGE a publicat pe pagina de Facebook un comunicat în care întreaga responsabilitate a fost atribuită doamnei Nella Modrea, conservator și gestionar al patrimoniului, bazându-se pe o expertiză nepublicată și neclară. Această poziție ignoră în mod flagrant avertismentele transmise încă din 2021 de către conservator privind condițiile improprii de depozitare în containere, așa cum se menționează în punctul 22 al raportului Corpului de Control.

Federația CulturMedia consideră că această decizie reprezintă abuz profesional, intimidare și presiune asupra unui angajat de specialitate, creată pentru a deturna responsabilitatea managerială și a ascunde neglijența conducerii. Aceasta nu este doar o simplă eroare de comunicare: este un act de hărțuire profesională, care afectează grav dreptul la demnitate al personalului muzeului și creează un precedent extrem de periculos pentru protecția patrimoniului cultural.

Având în vedere aceste constatări, solicităm Ministerului Culturii demiterea imediată a doamnei Cristina Andrei, pentru a asigura buna desfășurare a anchetei parchetului, protecția angajaților și conservarea patrimoniului cultural. Menținerea acesteia în funcție ar constitui un semnal clar că presiunile și intimidările asupra personalului de specialitate sunt tolerate și, în acest context, nu poate fi acceptată.

Federația CulturMedia reafirmă angajamentul său ferm pentru protejarea patrimoniului cultural, respectarea drepturilor angajaților și sancționarea abuzurilor de orice tip în cadrul instituțiilor culturale din România. Vom monitoriza îndeaproape modul de gestionare a MNGE și al altor instituții de profil și vom interveni ori de câte ori drepturile angajaților sau patrimoniul național sunt puse în pericol.”

La o lună de la publicarea investigației Cultura la dubă, privind depozitarea patrimoniului Enescu în containere, managerul Cristina Andrei este încă în funcție și are acces la toate documentele instituției și, potrivit Raportului Corpului de Control, continuă să intimideze personalul angajat. Aceasta folosește canalele oficiale de comunicare ale Muzeului Național “George Enescu”, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, pentru a contesta chiar Raportul Corpului de Control al Ministerului Culturii.

Vă reamintim că aceeași directoare a inițiat apelul către jurnalista care a realizat investigația, în încercarea de intimidare și amenințare a acesteia, alături de avocata Lidia Chiran, pentru a afla sursele care au dezvăluit informații din interiorul instituției, informații confirmate ulterior atât de comisia de specialiști numită de Ministerul Culturii, cât și de Corpul de Control.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Federația Sindicatelor din Cultură cere “demiterea imediată” a directoarei Muzeului Enescu, Cristina Andrei appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a sesizat Parchetul cu privire la distrugerea unei piese de tezaur – biroul, iar raportul va sta la baza evaluării anuale a managerului Cristina Andrei. De asemenea, raportul constată că directoarea a continuat să intimideze și să hărțuiască conservatoarea muzeului, Nella Modrea, care a dezvăluit public, ulterior anchetei Cultura la dubă, mai multe nereguli care s-au dovedit a fi adevărate.

De asemenea, raportul confirmă că reprezentantul Ministerului Culturii în Consiliul de Administrație al muzeului a fost prezent la ședința în care a fost decisă mutarea patrimoniului în containere.

Ministrul Andras Demeter a lăsat de înțeles că patrimoniul va fi mutat din containere, dar acesta susține că procesul este mai complex și nu poate spune momentan când și unde va fi mutat.

Principalele concluzii ale raportului:

• Muzeul Național “George Enescu” la nivelul secție București are în gestiune un număr de 36 de bunuri culturale mobile clasate în categoria TEZAUR a patrimoniului cultural național mobil, și un număr de 608 bunuri culturale mobile clasate în categoria FOND a patrimoniului cultural național mobil, conform documentelor prezentate comisiei.

• Decizia de mutare a bunurilor culturale mobile aflate în patrimoniul Muzeului secția din București a fost luată urmare unei consultări a reprezentanților instituției, inclusiv a unora din specialiștii muzeului și a discuțiilor din cadrul ședinței Consiliului de Administrație din 5 august 2021.

• Conducerea MNGE nu a prezentat dovezi privind solicitarea de sprijin inter-instituțional pentru găsirea unor spații adecvate, optând direct pentru închirierea unor containere care nu oferă garanții de microclimat comparabile cu depozitele muzeale standard.

• Din analiza Procesului verbal încheiat în data de 5 august 2021 în ședința de lucru a Consiliului de Administrație la care au participat managerul, directorul, consilierul de achiziții, contabilul șef, seful de secție Tescani (interimar), MC, – referent RU, șef secție Sinaia, și ca invitați muzeograf, conservator și economist au fost reținute înscrierile referitoare la faptul că asigurarea patrimoniului se va face în containere speciale cu climă care vor fi amplasate în curtea imobilului. – se vor folosi spații disponibile de la Sinaia și Tescani, unde se vor depozita alte bunuri culturale. La ședința de Consiliu de administrație din data de 5 august 2021 nu s-au discutat aspecte legate de specificațiile tehnice ale containerelor.

• Procesul verbal nu cuprinde specificări privind inoportunitatea soluției de depozitare a patrimoniului în containere speciale cu climă sau critici cu privire la această soluție de depozitare și nici specificări cu privire la modalitatea de deținere a containerelor, respectiv achiziția sau închirierea containerelor. De asemenea, acesta nu cuprinde referiri legate de modul și locul de amplasare ulterioară a containerelor sau despre specificațiile tehnice pe care ar trebui să le îndeplinească aceste containere.

• Conducerea instituției avea cunoștință de câțiva ani că va trebui să mute patrimoniul mobil din interiorul palatului, însă nu a existat un plan de mutare formalizat la nivelul instituției.

• Problema depozitării bunurilor culturale mobile în containere nu a fost supusă consultării Consiliului Științific al Muzeului Național “George Enescu”, pe motiv că membrii acestui organism sunt muzicologi și nu specialiști din muzee. Printre atribuțiile principale ale Consiliului Științific se regăsește și cea cu privire la examinarea periodică a stării colecțiilor și formularea de aprecieri și propuneri. Structura actuală a Consiliului Științific, formată din muzicologi și cadre didactice, nu acoperă funcțiile fundamentale ale unui muzeu (conservare, restaurare, gestionare patrimoniu). Ignorarea Consiliului Științific sub pretextul lipsei de competență a membrilor săi – numiți chiar de conducerea muzeului – constituie o recunoaștere a managementului defectuos al resurselor de specialitate.

• Conservatorul gestionar a arătat conducerii instituției prin adresa nr. 3773/18.11.2021 că “noile spații de depozitare (containere) nu îndeplinesc condiții optime, conform normelor de conservare,.. însă spații create la acest moment oferă condiții minime de păstrare, de conservare și chiar de securitate.” Potrivit prevederilor art 23 alin. (1) litera a) din Legea nr. 182/2000, (1)Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile clasate au următoarele obligaţii: a) să asigure cele mai bune condiţii de păstrare, conservare şi, după caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora”;

• Oferta legată de închirierea containerelor este anterioară ședinței Consiliului de Administrație din 5 august 2021 când a fost discutată mutarea bunurilor culturale mobile în containere. Totodată, nu rezultă din procesul-verbal al ședinței CA dacă oferta a fost pusă la dispoziția participanților și dacă au fost discutate toate condițiile ofertei, respectiv containerele trebuie așezate pe o suprafață plană și fermă. (n.r. Cultura la dubă a scris despre asta AICI). Nu rezultă din vreun document dacă au fost solicitate și alte oferte.

• Compartimentul de specialitate nu a fost consultat cu privire la specificațiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească containerele.

• O parte din containere (2) nu au fost amplasate integral pe o bază betonată deși aceasta reprezenta o condiție din oferta furnizorului.

• Persoana semnatara, deși a avizat Nota justificativă nr. 1259/12.08.2025 care semnala „multiple deficiențe” ale containerelor, a continuat să întocmească referate de necesitate pentru închirierea acelorași unități considerate neconforme.

• Până la data de 30.04.2026, MNGE va ajunge să plătească pentru închirierea celor 6 containere – 25.10.2021 – 30.04.2026 o sumă de aproximativ 539.628 lei; Nu a fost pusă la dispoziția comisiei de control vreo inițiativă din partea muzeului pentru a încerca să achiziționeze containere, în locul închirierii acestora.

• Conducerea muzeului nu a realizat un calcul de eficiență (închiriere vs cumpărare) în momentul în care a devenit evident că va fi depășit termenul de 2 ani. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI)

• Nu au fost identificate documente care să ateste că, la nivelul conducerii, s-a pus problema schimbării unităților de depozitare sau a achiziționării unora noi, după perioada de 2 ani.

• Conducerea muzeului nu a solicitat bani pentru investiții în vederea achiziționării de containere proprii. Această pasivitate a blocat instituția într-un ciclu de închirieri costisitoare și prelungiri succesive prin acte adiționale sau achiziții directe fragmentate.

• În data de 10 iulie 2024, în urma unei furtuni, un arbore din curte a căzut pe containerul nr. 1, deformând containerul la locul impactului – rama superioară – și afectând aerul condiționat din interior (….) care s-a deplasat de pe poziția inițială, iar condensul s-a scurs în interior. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI.) Din documentele puse la dispoziția comisiei de control nu rezultă preocuparea conducerii, la acea data, cu privire la restul arborilor din perimetrul containerelor.

• În data de 30.07.2025, s-a transmis un email către conducerea muzeului cu privire la un castan care se sprijină de containerul nr. 4, atașând poze în acest sens.

• Amplasarea containerelor pentru depozitarea patrimoniului s-a realizat fără o expertiză prealabilă a vegetației dendrologice din proximitate, ignorând riscul de prăbușire a arborilor maturi asupra containerelor.

• Conducerea instituției a acționat exclusiv la sesizările personalului de execuție, neexistând un plan de inspecție periodică a siguranței zonei de depozitare.

• Mutarea patrimoniului într-un mediu cu risc ridicat (containere sub arbori) fără o expertiză prealabilă apreciem că reprezintă o neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile.

• Din verificările ulterioare au rezultat următoarele aspecte punctuale: problemele legate de depozitarea patrimoniului în containere au apărut încă de la început. Din cauza greutății, rafturile au fisurat podeaua unui container și a fost necesară montarea unor scânduri de lemn pentru a mări capacitatea portantă a podelei. Au existat situații de pătrundere a apei în dreptul ușii de intrare la unul dintre depozite.
• Aspecte prezentate de reprezentanții instituției controlate arată că în timp au apărut o serie de probleme legate de funcționalitatea containerelor: nefuncționarea unor aere condiționate, remediată ulterior; lipsa de planeitate în timp a locului pe care au fost depozitate containerele; scurgeri de apă în interiorul containerelor de la un aer condiționat urmare a prăbușirii unui copac pe unul dintre containere; existența unor lufturi între pereții containerelor care favorizează pătrunderea aerului; nemenținerea unei bune izolări termice; apariția condensului la o fereastră a unuia dintre containere. A fost prezentată comisiei de control situația existenței și în prezent a unor deficiențe în ceea ce privește funcționalitatea unora din aceste containere care nu asigură o bună izolare termică, condiție a unei temperaturi constante.

• În data de 26.01.2026, a fost încheiat Procesul verbal de predare-primire (…) a 6 bucăți containere echipate cu unități de aer condiționat, în prezența reprezentanților muzeului (procesul-verbal a fost semnat de șef serviciu patrimoniu). În urma inspecției realizate de cele 3 părți, au fost constatate o serie de deficiențe la containere, astfel:

• În containerele utilizate pentru depozitarea bunurilor culturale mobile nu există aparate de reglare a umidității, respectiv umidificatoare și dezumidificatoare. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI). (Potrivit prevederilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 182/2000 “Instituţiile publice specializate şi nespecializate, cultele, precum şi operatorii economici, care deţin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate, au obligaţia să finanţeze achiziţionarea şi instalarea de sisteme antiefracţie, antiincendiu şi de asigurare a microclimatului pentru protecţia bunurilor culturale mobile.
• Din analiza înregistrărilor termohigrografelor, puse la dispoziție de reprezentanții instituției controlate rezultă existența în timp, în anumite perioade sau la anumite date, a unor fluctuații a valorilor de temperatură și umiditate, inclusiv în afara valorilor prevăzute de normele de conservare și restaurare. Au fost constatate de asemenea situații în care înregistrările termohigrografelor nu conțin date despre U.R. într-un container/depozit chiar timp de aproximativ 11 luni. În același timp au fost situații când temperatura din unele containere s-a situat sub temperatura de 0 grade Celsius timp de câteva zile.

• În ceea ce privește condițiile de climat din containere, din analiza înregistrărilor prezentate rezultă că, în majoritatea cazurilor temperatura s-a situat peste valoarea prevăzută de H.G. nr. 1546/2003, adică peste 18 grade Celsius, respectiv în medie cu 1-3 grade mai mult. În fapt, s-a constatat că unele aere condiționate, din anumite containere, au fost reglate la temperatura de 20, respectiv 22 de grade Celsius.

• Din explicațiile personalului Muzeului lipsa din înregistrările termohigrografelor a valorilor referitoare la temperatură sau U.R. se datorează inclusiv lipsei cernelurilor din penița termohigrografului. În concluzie, containerele nu au un microclimat stabil în permanență, fiind constatate fluctuații.

• Nu au fost respectate în totalitate prevederile art. 13 din H.G. nr. 1546/2003 pentru aprobarea Normelor de conservare și restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, privind organizarea depozitului, care implică obligatoriu parcurgerea unor anumite etape. Ex.: stabilirea modului de așezare a obiectelor prin elaborarea modelului grafic și matematic al modelelor de depozitate, calcularea necesarului de spațiu și proiectarea acestuia, proiectarea mobilierului de depozit.

• Instituția a operat mutarea bunurilor culturale mobile în absența unui document strategic aprobat care să reglementeze etapele, responsabilitățile și condițiile de conservare preventivă. Aceasta constituie o deficiență majoră de planificare și o nerespectare a normelor de conservare specifice muzeelor.

• Comisiei nu i-au fost prezentate situații privind distrugerea unor bunuri culturale mobile clasate. Însă, din informațiile, datele și documentele prezentate comisiei de control, rezultă existența unei degradări a unui bun cultural mobil clasat în Tezaurul patrimoniului cultural național mobil, respectiv a unui Birou de lemn cu blat de piele și intarsii – Emile Galle, pe o suprafață de cca 20 cm., cauzată de scurgerea apei provenită de la aparatul de aer condiționat din containerul de depozitare, conform precizărilor din fișa analitică de conservare.
• În condițiile în care potrivit prevederii art. 82 din Legea 182/2000 „Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare ori distrugerea, din culpă, a unui bun cultural mobil clasat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”, raportul de control va fi transmis parchetului pentru realizarea unor cercetări aprofundate.

 (Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 182/2001 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, Autorităţile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum şi titularii dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil au obligaţia de a le proteja împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora.)

• Obiectele sanitare din baia amplasată la parterul Casei Memoriale “George Enescu” au fost dezasamblate de către personalul S.C. Eldiclau la începutul lucrărilor de consolidare și restaurare, în februarie 2022 și au fost depozitate într-o baracă a executantului până la momentul finalizării lucrărilor de punere în siguranță și conservare a lucrărilor și preluarea acestora de către Muzeul Naţional „George Enescu”, când au fost depozitate în magazia de lemn/OSB construită în timpul execuției lucrărilor și rămasă în folosința muzeului.

• La preluarea lor de către Muzeul Naţional „George Enescu” s-au constatat următoarele: lipsa unui picior al căzii, lipsa unui robinet la bideu și fisurări ale corpului acestuia, fisurarea chiuvetei și lipsa unui robinet, (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI). drept pentru care a fost angajat un evaluator care a stabilit în raportul de evaluare valoarea prejudiciului astfel creat. Acest prejudiciu a fost recuperat. Acestea obiecte urmează să fie restaurate și reamplasate în locația originală, ca parte a proiectului de investiții consolidare, restaurare și reamenajare a Muzeul Național ”George Enescu”.

• În urma discuțiilor cu angajații muzeului ale membrilor echipei de control, precum și din ședințele de Consiliul de administrație din data de 25.02.2026 și data de 03.03.2026, rezultă că la nivelul instituției există o stare tensionată între conducerea muzeului și doamna Nella Modrea, conservator. Comisia apreciază că declarațiile persoanelor cu funcții de conducere în cadrul Consiliului de administrație au rolul de a crea un consens administrativ împotriva unui posibil avertizor, etichetarea sesizărilor despre starea containerelor drept „acuzații nefondate” și „hărțuire permanentă” reprezintă o formă de management prin intimidare, menită să descurajeze raportările viitoare de neconformități.

• Acțiunile și omisiunile descrise anterior pot constitui nerespectări ale prevederilor din Contractul de Management nr. 120/19.09.2022, referitoare la obligația managerului de a asigura conservarea bunurilor culturale și utilizarea eficientă a resurselor financiare.

V. Măsuri

1. Valorificarea raportului de control în cadrul evaluării anuale a managementului de la Muzeul Național „George Enescu”

• Raportul de control va fi transmis parchetului pentru realizarea unor cercetări aprofundate vizând aspectele legate de degradarea unui bun cultural clasat în categoria Tezaur.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Raportul Corpului de Control despre Muzeul Enescu: “management defectuos”, “neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile”. Ministerul Culturii a sesizat Parchetul pentru distrugere appeared first on Cultura la dubă.

Azi, de la ora 13.30, Ministerul Culturii va anunța într-o conferință de presă concluziile raportului Corpului de Control trimis la Muzeul Enescu, ca urmare a investigației Cultura la dubă, precum și măsuri pentru protejarea patrimoniului de acolo. De asemenea, ministerul va oferi azi detalii despre recuperarea Coifului de la Coțofenești și pașii următori.

“Mă bucur că brățările dacice și Coiful de la Coțofenești au fost recuperate și îi felicit pe procurorii români și olandezi care au făcut parte din echipa comună de anchetă. Apreciez, totodată, sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust).

Autoritățile române au responsabilitatea de a-și asuma, pe viitor, o gestionare mult mai atentă a unor obiecte de o importanță istorică și culturală excepțională pentru patrimoniul românesc, prin reguli mai stricte și aplicate corect.

Tezaurul național este parte a identității noastre istorice, iar păstrarea lui în siguranță înseamnă mai mult decât un simplu act de cultură: înseamnă protejarea unor simboluri care ne definesc, au un impact puternic asupra întregii societăți și reprezintă moștenirea viitoarelor generații.”, a transmis președintele Nicușor Dan.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Nicușor Dan: “Păstrarea tezaurului în siguranță înseamnă mai mult decât un simplu act de cultură: înseamnă protejarea unor simboluri care ne definesc”/ Ministerul Culturii anunță azi măsuri pentru patrimoniul Enescu appeared first on Cultura la dubă.

În calitate de specialist, acesta a susținut că aceste containere nu au îndeplinit normele prevăzute de lege de la bun început. Coordonatorul comisiei de experți a confirmat că biroul lui George Enescu, piesă de tezaur, prezintă urme de degradare, posibil ca urmare a scurgerii apei de la un aer condiționat.

Potrivit specialiștilor, manuscrisele nu prezintă urme de degradare, dar evaluarea a făcut făcută prin sondaj, la doar câteva zeci din câteva mii de pagini de manuscrise – doar cu privirea, fără o analiză amănunțită, ce ar trebui să presupună prelevarea de probe bacteriologice și trimiterea lor la laborator. Au fost verificate doar condițiile de depozitare din ziua vizitei. Specialiștii spun că nu au avut timp să studieze buletinele de microclimat existente pentru ultimul an.

***

Domnule Petac, din punctul dumneavoastră de vedere de specialist, vorbind despre momentul zero al alegerii acestor containere, ele îndeplineau normele prevăzute de lege și aici mă refer și la condiția de a fi ignifuge, de a fi ferite de eventuale pericole, după cum am scris – un copac înalt de patru etaje a căzut în 2024 pe unul dintre containere și l-a deformat. Un alt copac se sprijină în prezent pe un alt container. Și muzeul a confirmat aceste informații. Spuneți-mi, vă rog, care este opinia dumneavoastră ca specialist.

Că nu trebuia, clar. Foarte probabil s-au gândit că lucrurile vor dura jumătate de an, un an, un an jumate. S-au cronicizat, din păcate, evident că nu ar trebui să fie așa.

În legea, în hotărârea de guvern care prevede aceste norme, scrie foarte clar că pentru nicio durată, nici una foarte scurtă, nu este permisă depozitarea bunurilor de patrimoniu în condiții care nu respectă aceste norme.

De acord. De acord. Așa e.

În calitate de președinte al Comisiei Naționale a Muzeelor, ați fost înștiințat în vreun moment de conducerea muzeului că au apărut aceste probleme care au pus în pericol patrimoniul? Mă refer la prăbușirea copacului, la stricarea aerelor condiționate?

Nu. Și nu numai noi. În primul rând ar fi trebuit să informeze ministerul, că sunt subordonații Ministerului. Comisia este un instrument științific, auxiliar și consultativ al Ministerului Culturii. N-au făcut-o nici măcar în relația cu ministerul, dar în relația cu noi. Nu, nici pe mine.

Spuneați că nu ați avut timp să parcurgeți hârtile înregistrate de termohigrografe în ultimul an, că ele există. Dar care a fost graba prezentării acestor concluzii dacă nu ați avut timp să vedeți?

Așa a fost emis ordinul. Ordinul e emis luni, cu începerea comisiei de marți 10 până astăzi 13. Așa e ordinul, așa am făcut. Asta nu înseamnă că nu se poate prelungi sau continua. E clar că va exista o politică a ministerului în viitor.

Ați specificat că erau aere condiționate, erau termohigrografele, dar puteți să confirmați că în această perioadă de patru ani și jumătate nu au fost dezumidificatoare în containere?

Nu avem de unde să știm, dar n-am văzut dezumidificatoare. Putem întreba, dar nu, n-am văzut.

Din cunoștințele dumneavoastră de specialist, e o condiție să existe astfel de aparate care să regleze umiditatea?

Ar fi ideal, sigur că nu se reglează din aparatele de aer condiționat.”, a declarat Emanuel Petac în conferința de presă.

După o vizită de doar câteva ore în teren, comisia numită de Ministerul Culturii a prezentat azi, într-o conferință de presă, concluziile. Potrivit specialiștilor, evaluarea a făcut făcută prin sondaj, la doar câteva zeci din câteva mii de pagini de manuscrise, doar cu privirea, fără o analiză amănunțită. Au fost verificate condițiile de depozitare din ziua vizitei, dar specialiștii spun că nu au avut timp să studieze buletinele de microclimat existente pentru ultimul an.

A fost suficient pentru ca aceștia să tragă concluzia că bunurile de patrimoniu ar trebui mutate din containere în spații corespunzătoare, care să respecte toate normele prevăzute de lege.

Aceștia au confirmat că biroul lui George Enescu, bun de tezaur, a suferit deteriorări pe perioada depozitării în containere, că pe suprafața sa se pot observa văluriri provocate probabil de umiditate.

Totuși, specialiștii nu pot spune cu certitudine care este starea bunurilor. De exemplu, tablourile nu au putut fi văzute de specialiști, fiindcă erau împachetate. Așa că ei au constatat doar că erau împachetate corespunzător, fără să existe o concluzie asupra stării lor.

“Artefactele, fie manuscrisele, o parte din mobilier, nu și viorile, care sunt în custodia MȚR, se află depozitate în cele 6 containere. Este important să menționăm istoricul problemei.

În 2021 s-a ajuns la încheierea unui contract care urma să se finalizeze în 2 ani. Noi am solicitat la sediul muzeului documente care să ateste când au primit informația despre acel contract. Contractul s-a semnat în iulie 2021 și în august 2021 muzeul a fost notificat să evacueze cât mai rapid cu putință spațiul.

Doamna manager a avut speranța că șantierul de la clădirea din spate se va termina mai repede de doi ani și se vor putea muta acolo. Și s-au gândit că pentru un interval scurt de timp, limitat, o soluție ar fi depozitarea lor în niște containere obișnuite, nu au specificații tehnice excepționale.

Au avut în vedere să încerce să asigure o stabilitate microclimatică, în normele legale, pentru artefacte. Au montat aparate de aer condiționat pentru a încerca din temperatură să regleze raportul dintre umiditate și temperatură.

În timp, lucrurile s-au cronicizat, ne aflăm în 2026 și asta e altă treabă.

Ca atare, de-a lungul timpul, s-a putut constata că acele aparate de aer condiționat sunt și un factor de risc, se poate întâmpla să înghețe, să curgă. Am identificat rugină pe un perete, sigur a existat o scurgere acolo. Nu am identificat o reglementare a muzeului cu privire la cum ar trebui să se facă accesul acolo. Evident că dacă intri pe ușă când plouă, poate intra apa sau dacă intri cu noroi…

Ceea ce am încercat a fost să examinăm dintre bunurile clasate în tezaur – toate sunt depozitate pe rafturi metalice, nu în contact direct pe sol, sunt în cutii neutre din punct de vedere al PH-ului, temperaturile dinăuntru, așa cum se prezentau ele ieri, erau în parametri legali. Am primit și înregistrările pe ultimul an. Nu s-au putut verifica într-un timp atât de scurt, o să vedem și o să vă spunem.

N-am întâlnit niciun document care să fi prezentat urme de deteriorare față de anul 2021, când au fost depozitate acolo.”, a povestit Emanuel Petac.

Potrivit specialiștilor din comisie, pentru o analiză corespunzătoare a manuscriselor ar fi nevoie de o echipă formată din conservator și restaurator, prelevare de probe bacteriologice, trimiterea lor la laborator și carantinarea manuscriselor înainte de mutarea într-un alt spațiu.

Ele ar fi trebuit carantinate și de la ieșirea din Palatul Cantacuzino, o clădire veche cu multe probleme, dar acest lucru nu s-a fi întâmplat.

Din acest moment, nu există o concluzie pentru starea tuturor manuscriselor.

“Este foarte greu să facem noi niște aprecieri. Aprecierile au fost vizuale. Ne întorcem la resursa umană. Nici Biblioteca Națională nu are restauratori și nici măcar suficienți conservatori acreditați. Resursa umană în instituțiile de cultură este limitată, aflată la o vârstă în prag de pensie, ceea ce spune foarte mult asupra modului în care acționează, se formează, gândesc proceduri. Nu există alb și negru.

Fiecare piesă se tratează individual. Fiecare trebuie observată de conservator, de restaurator și decis apoi asupra modului în care se intervine. Evident, îți trebuie biochimic, îți trebuie mult mai mult personal ca să poți să iei decizia cea mai corectă. Noi nu putem să facem niște afirmații doar privind.

Deci este nevoie de suport pentru muzeu, să aibă restaurator, să aibă prelevator de probe. ca să poți să faci o analiză completă.”, a spus Nicoleta Rahme, directorul Direcției Colecții din cadrul Bibliotecii Naționale.

Emanuel Petac a precizat că decizia mutării în containere a fost luată în cadrul Consiliului de Administrație al Muzeului Enescu, din care a făcut parte și un reprezentant al Ministerului Culturii.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, nu a fost prezent la conferința de presă. Irina Radu, consiliera sa, a transmis că activitatea echipei de specialiști ar putea fi extinsă pe o perioadă mai lungă. Momentan Ministerul Culturii nu a transmis nicio decizie, ca urmare a raportului efectuat de comisie.

Comisia a fost formată din Emanuel Petac, președinte – șef al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Andrea Bernath, conservatoare și restauratoare Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Nicoleta Rahme, expert al Bibliotecii Naționale, Laura Troșan, expert restaurator la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Anca Andreescu, expert în carte veche la Biblioteca Națională.

Cultura la dubă a dezvăluit într-o investigație, publicată pe 3 martie 2026,că bunurile de tezaur sunt depozitate de 4 ani ani și jumătate în containere în aer liber. Anul trecut, peste unul dintre containere s-a prăbușit un copac, iar asta a provocat un lanț de probleme – cea mai gravă – scurgerea apei de la un aer condiționat pe bunuri de patrimoniu, după cum a dezvăluit ulterior managerul firmei de containere. Conform acestuia, muzeul nu a asigurat condiția de bază pentru o instalare corespunzătoare a containerelor – un sol neted, betonat. Dalele puse sub containere s-au adâncit în pământ, iar asta a dus la deformarea și dezechilibrarea lor.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post “Am recomandat Ministerului Culturii ca patrimoniul să fie mutat din containere” – Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor appeared first on Cultura la dubă.

“Le-am menționat și în notificări și în contract, inclusiv în documentul de participare la licitație, indiferent de containere, este obligatoriu să se asigure o suprafață betonată, stabilă și perfect netedă, pe care să se așeze containerul. (…)

Au spus: <E patrimoniu, nu avem voie să facem fundația de beton. Hai, vedeți cum vă descurcați!>

La unul dintre containere, deja una sau două dale sunt sub nivelul pământului. S-au afundat complet. Și s-a deformat containerul.“

Pentru a elibera Palatul Cantacuzino și Casa Memorială George Enescu la începutul lucrărilor de restaurare, conducerea Muzeului Național „George Enescu” a ales ca soluție de depozitare 6 containere modulare. Nu le-a cumpărat, ci le-a închiriat.

Potrivit informațiilor publice de pe SEAP, Muzeul Enescu a plătit până acum aproape 83.000 de euro pentru închirierea și montarea containerelor. Cumpărate, ele ar fi costat 30.000 de euro, prețul unuia în 2021 fiind de 5000 de euro.

O angajată a muzeului a publicat săptămâna trecută imagini cu podelele containerelor găurite încă din primele zile ale mutării, precum și imagini care arată spațiu liber la o îmbinare sau podeaua încrețită de umezeală.

Pentru a înțelege mai bine cum aceste lucruri au fost posibile, am stat de vorbă chiar cu managerul firmei care a închiriat containerele – Elsys Power.

Acesta a acceptat cu deschidere să explice, pas cu pas, ce obstacole au apărut în colaborarea cu Muzeul Enescu. Dezvăluirile sale arată o cu totul altă realitate decât cea prezentată de Ministerul Culturii în comunicatele oficiale.

Dacă ministrul Andras Demeter a declarat “m-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee, ar fi păstrate cu aceeași grijă”, de la reprezentantul firmei de containere aflăm că pe unul dintre containere “a căzut acum un an și ceva un copac înalt cât un bloc de patru etaje”, iar “în momentul de față, dacă mergeți la fața locului, o să vedeți că un alt copac, tot așa, foarte înalt, se sprijină de unul dintre containere și deja l-a deformat.

Am făcut poză și am trimis și notificări, pentru că dacă acel copac cade…“

***

“Era obligatoriu să se asigure o suprafață betonată, stabilă și perfect netedă, pe care să se așeze containerul”

Primul contract cu firma Elsys Power a fost făcut, în urma unei licitații, în octombrie 2021. Pentru o lună de închiriere a 6 containere, costul este de 1824 de euro. Dat fiind că șantierul s-a blocat după 2 ani și lucrările au fost sistate, cheltuielile muzeului cu containerele au crescut, ele fiind folosite deja de 4 ani și jumătate. În total, Muzeul Enescu a plătit până acum 78.432 de euro pentru închiriere și 4740 euro pentru instalare, adică un total de 83.172 euro, potrivit datelor publice de pe SEAP.

O investigație publicată de Cultura la dubă a dezvăluit săptămâna trecută că Muzeul Enescu depozitează astfel patrimoniul, inclusiv manuscrisele lui George Enescu și alte bunuri clasate în Tezaurul României. În imaginile prezentate de Cultura la dubă se observă că apa a pătruns în interiorul containerelor.

Iar în fotografiile publicate ulterior pe facebook de o angajată a muzeului, se observă că sunt probleme la unele îmbinări.

Adrian Mihăilă, managerul firmei Elsys Power, de la care muzeul a închiriat containerele, povestește că prima problemă, totodată cea care avea să producă efecte negative pe termen lung, a apărut încă de la montarea lor, fiindcă muzeul nu ar fi respectat o condiție esențială. Acesta susține că toate informațiile există și în comunicarea scrisă cu Muzeul Enescu – deci ar putea fi verificate de Corpul de Control.

“Am făcut și un raport scris către instituție. În momentul în care am câștigat licitația, unul dintre lucrurile principale pe care le-am menționat și în notificări și în contract, inclusiv în documentul de participare la licitație, indiferent de container, este obligatoriu să se asigure o suprafață betonată, stabilă și perfect netedă pe care să se așeze containerul.

A, am văzut că ele sunt puse pe niște pietre.

Da, în pământ. Când am ajuns cu containerele acolo, au zis “a, păi n-avem autorizație de construcție, nu putem face, e patrimoniu, nu avem voie să facem fundația de beton. Hai, vedeți cum vă descurcați!”

Am cumpărat dale, am pus dale sub colțul fiecăruia, să încerc să nivelez cât de cât, să fie cât de cât ok.

Am fost tot pe banii noștri, fără să le cer absolut nicio sumă de bani, am încercat să ridicăm un colț al containerului care se hâise destul de rău. Să-l ridicăm un pic, să mai băgăm ceva deasupra, ca să-l aducem cât de cât la o formă normală. Dar e foarte greu.

Putea să fie mama containerelor, dacă le punem direct pe pământ, ele se afundă și se deformează. Rezultatul ar fi fost același, indiferent de marca containerului care ar fi fost utilizat.

A trebuit cumva să nivelăm cât de cât, cât s-a putut, problema e că ele s-au afundat în pământ complet.

La containerul la care doamna reclamă că nu se mai închid bine ușile și geamurile, există un raport în care este menționat acest container, îl găsiți la muzeu, la instituție, unde exact asta menționăm. Și se și vede. La containerul respectiv deja una sau două dale sunt sub nivelul pământului. S-au afundat complet.”

Muzeul Enescu confirmă pentru Cultura la dubă că a primit, într-adevăr, solicitarea de a pregăti solul nivelat pentru montarea containerelor, însă acest lucru nu a fost posibil.

“Da, este adevărat. Era necesară asigurarea unei planeități prin turnarea unei plăci de beton, demers care nu putea fi realizat în urgență, pentru că în curtea unui monument istoric nu se poate interveni fără autorizații și avize.”, a transmis conducerea muzeului.

Muzeul spune că doar la un container a apărut ulterior problema etanșeității, dar “a fost remediată, inclusiv prin refacerea etanșeității îmbinărilor containerului.”

Un copac imens a căzut pe unul dintre containere în trecut, iar în prezent un alt copac se sprijină pe un container

Acum un an și jumătate, la una dintre puternicele furtuni care au lovit Bucureștiul, un copac imens a căzut pe unul dintre containerele în care este depozitat patrimoniul – dezvăluie Adrian Mihăilă. Containerul a rezistat, însă probleme apărute ulterior cu aerul condiționat au fost un real pericol pentru bunurile depozitate acolo: “curge apa pe patrimoniu” – l-a anunțat cineva de la muzeu.

Un alt copac ar reprezenta un pericol chiar în prezent.

Iar în momentul de față, dacă mergeți la fața locului, o să vedeți că un alt copac, la fel, foarte înalt, se sprijină de unul dintre containere și deja l-a deformat.

Am făcut poză și am trimis și notificări, pentru că dacă acel copac cade, la fel ca celălalt, când a fost o furtună, s-a rupt și a căzut pe container…

Noroc că containerul a fost destul de bine făcut încât să susțină copacul și a rămas sprijinit pe container. Noi am venit atunci, am adus repede o echipă, la solicitarea dânșilor, fiindcă era o treabă foarte urgentă, care l-a tăiat bucățică cu bucățică, fără să rupă niciun fir, pentru că stă și plin de fire, nu știu dacă ați observat, stă să cadă.

Când a căzut copacul pe container?

Prin primăvara-vară, la o vijelie puternică. Efectiv a căzut și s-a sprijinit pe unul dintre containere. Era prin primăvară.

Și am văzut că, hăindu-se, nu mai avea panta unitatea interioară, am reglat panta, am rezolvat și acum dă condensul pe dinafară. A fost un aer condiționat care, de la lovitura copacului, s-a mișcat pe perete și nu avea panta corectă și dădea condensul în interior.

Le-am schimbat și toate chederele la uși, la geamuri, am răspuns la toate cererile care ni s-au adresat, chiar dacă doar verbal. Pentru că multe nu sunt scrise, dar am menționat toate aspectele astea și în notele de informare pe care le-am trimis la muzeu. Preventiv, am venit și am făcut o etanșare la toate colțurile, la toate îmbinările, ca să ne asigurăm, că, până la urmă, și un silicon mai îmbătrânește.”

Muzeul Enescu confirmă atât povestea cu căderea copacului, cât și prezența unui al copac sprijinit în prezent de container. De altfel, acest lucru se poate vedea și în imagini.

“În data de 10 iulie 2024, în urma unei furtuni puternice, un arbore din curte a căzut pe containerul nr. 1, afectând aparatul de aer condiționat. Arborele a fost îndepărtat și aerul condiționat repoziționat în maximă urgență.

Este adevărat că în prezent un copac se sprijină pe unul dintre containere și reprezintă un pericol?

În ceea ce privește arborele în cauză, muzeul a făcut adresă către Primăria Municipiului București în data de 30.07.2025. Urmare acestei adrese, în data de 30.09 2025 am primit răspuns că arborele ”nu are semne de declin biologic” și, ca atare, PMB ”nu avizează lucrările de întreținere sau defrișarea acestuia”. Am revenit cu altă adresă în 05.02.2026 și în data de 4 martie a.c. inspectorii de la Direcția de Mediu a PMB au venit pe teren și au testat arborele, în vederea executării de lucrări asupra lui. În prezent așteptăm răspunsul autorităților.”, a transmis Muzeul Enescu pentru Cultura la dubă.

Am încercat să lămurim cu directorul firmei de containere și problema prezenței apei în containere, după cum se poate vedea în imagini.

Acesta susține că nu a fost înștiințat că apa de la zăpada topită ar fi pătruns în containere, în schimb confirmă că au fost două sesizări privind aerul condiționat, care nu ar fi mers timp de câteva zile, deci obiectele de patrimoniu ar fi stat cel puțin în acea perioadă, la temperaturi de iarnă. De altfel, într-o fotografie postată de conservatoarea muzeului, se poate observa că temohigrograful a înregistrat umiditate 90 și temperaturi aproape de 0 grade.

“Iarna asta, la topirea zăpezii, ați fost anunțat în vreun moment că intră apa în containere?

Nu. În schimb discuții am avut despre aerul condiționat: “Domnul Adrian, nu merge aerul. Ce nu merge? Ce anume? Nu știu. Doamnă, când spuneți că este o problemă, dați-mi câteva detalii ca să știu cum să venim pregătiți.”

Și am găsit la fața locului că nu se dăduse zăpada jos de pe aerul condiționat, aerul condiționat, suflând cald înăuntru și frig spre exterior, se încadrase într-un bloc de gheață și a trebuit să stăm să-l degivrăm. Și am trimis în scris: vă rugăm să luați o mătură și să dați zăpada jos.

Și am înțeles că a ieșit scandal în muzeu că cine să dea zăpada jos, de ce să iau eu mătura, cine e responsabil…

Adică era o problemă minoră care putea fi rezolvată gospodărește?

Exact!

Adrian Mihăilă explică pentru Cultura la dubă și cum a fost posibil ca podelele containerelor să se spargă chiar din primele zile ale mutării, așa cum a reieșit dintr-o postare făcută de aceeași conservatoare a muzeului și confirmate ulterior chiar de Muzeul Enescu.

“Nu știu dacă ați văzut, sunt niște imagini cu podelele rupte. Cum explicați acea întâmplare?

Foarte simplu, în momentul în care am terminat de montat containerele și le-am predat, le-am spus: în momentul în care vreți să puneți ceva, un raft, ceva cu picior mai ascuțit, să distribuiți toată greutatea pe patru puncte, vă rog să puneți ceva sub acel picior, astfel încât greutatea să se disperseze. Pentru că portalul ăla nu o să reziste și o să treacă prin el la foarte scurt timp.

După predare, s-au rupt podelele. Când am ajuns acolo, bineînțeles că erau rafturile, picioarele rafturilor erau puse direct pe podea. Podeaua este din azbociment și, normal, nu a făcut față greutății aceleia punctiforme care a apăsat într-un singur punct.

După aceea, cum ați rezolvat găurile?

Ulterior, pentru ca în containerul respectiv să se rezolve asta, ar fi trebuit preluată de acolo, reparată podeaua, adusă înapoi, lucru care nu prea mai era posibil. Și atunci, un angajat al instituției avea lemne suficiente pe acolo, a adus niște lemne și a remediat cât a putut situația.”

“Nu ne-au cerut absolut nimic, dânșii nu au pus absolut nimic. Este pentru prima oară când aud de dezumidificator/ umidificator.“

Potrivit informațiilor publice de pe SEAP, contractele dintre Muzeul Enescu și firma Elsys Power prevăd închirierea a “6 bucăți container de arhivare patrimoniu, termoizolat și ventilat, echipat cu aer condiționat pentru menținerea unei temperaturi constante în interiorul acestuia.” Contractul nu prevede și dotarea cu aparate de control al umidității – dezumidificatoare sau umidificatoare, aparate pe care muzeul le avea din perioada funcționării muzeului și le-ar fi putut folosi, dar, potrivit surselor noastre, nu ar fi fost folosite fiindcă ar fi produs un consum prea mare de curent și pentru că oricum nu ar fi fost spațiu și pentru ele.

Potrivit legii, controlul umidității este o condiție de bază în conservarea bunurilor de patrimoniu, în special când este vorba despre materiale vulnerabile precum hârtia.

“În ceea ce privește temperatura și umiditatea din interior, v-au cerut ceva anume, adică să fie făcute din anumite materiale?

Aici trebuie un sistem de aclimatizare, și practic aerele condiționate au asigurat acest lucru.

Aerul asigură o temperatură, dar umiditatea ar trebui controlată de un dezumidificator sau un umidificator, după caz. Nu?

Da, aici nu mi s-a spus absolut nimic în sensul acesta. Și accesoriile de genul acesta sunt accesorii care se pun în interior. Puteau fi puse de noi la cerere, dar nu există o astfel de cerere. Sau puteau fi puse de dânsele, pentru că e un aparat pe care-l pui în interior.

Nu ne-au cerut absolut nimic, dânșii nu au pus absolut nimic. Este pentru prima oară când aud de dezumidificator/ umidificator.

Un alt aspect important prevăzut în normele de conservare este controlul luminii. Specialiștii spun că trebuie evitată expunerea la soare, în special când este vorba despre hârtie. Containerele închiriate de Muzeul Enescu sunt dotate cu câte două ferestre, iar din imaginile postate de Ministerul Culturii se observă că ele sunt acoperite în prezent cu o folie de protecție. Nu știm cum au fost în acești 4 ani și jumătate.

“Ei au contestat în vreun moment asta, că au geamuri? Sau au cerut containere fără ferestre?

Nu. Era specificat și în caietul de sarcini și în ofertă că au două geamuri. Toată lumea a fost ok.

Toată problema asta a apărut la jumătate de an după ce s-au instalat containerele. Au zis: “a, parcă, totuși, ar fi bine fără ferestre” – ceva la modul acesta. Adică este o concluzie la care au ajuns după instalare, nu înainte.

Noi am făcut o ofertă, că dacă se prelungește contractul de închiriere pentru încă 12 luni, li se schimbă geamurile cu paneluri din acelea de termopan, gratuit. Nu au semnat. Nu am primit explicații.

Din câte înțeleg, ei ar fi încercat să facă o altă licitație și nu s-a prezentat nimeni. Și din motivul acesta au făcut de pe o lună pe alta și nu s-a semnat pe 12 luni.

Și când le-ați făcut oferta cu pereții fără ferestre instalați gratuit, de ce au refuzat?

Nu au refuzat, pur și simplu nu au luat în considerare oferta cu contractul prelungit pe 12 luni, nu am primit niciun răspuns, nici că da, nici că nu. Am explicat pentru 3 sau 4 persoane de la muzeu că e o chestie care se face în două ore. Că sticla de geam, lumina era problema, se poate înlocui cu paneluri. Și putem alege un moment de primăvară sau toamnă, când doresc dânsele.

Nu au mai zis nimic.”

Ministrul Culturii, Andras Demeter: “Putem asigura pe toată lumea că obiectele sunt prezervate în condiții adecvate!”

Reamintim, ministrul Culturii, Andras Demeter, a transmis pe 7 martie, într-un comunicat de presă: “M-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee sau în arhive ori fonoteci, ar fi păstrate cu aceeași grijă.

Am inspectat toate depozitele, iar rapoartele privind monitorizarea parametrilor de microclimat din spațiile de depozitare confirmă că bunurile de patrimoniu sunt plasate în condiții propice de umiditate, temperatură și luminozitate; condiții pe care conducerea muzeului le consideră necesare și suficiente!”

Acesta s-a antepronunțat investigației amănunțite pe care urma să o facă inspectorii Corpului de Control. Ulterior, într-un al treilea comunicat de presă, Ministerul Culturii a anunțat că a decis și formarea unei comisii de experți, “profesioniști ai domeniului patrimoniului cultural mobil și restaurării bunurilor culturale, muzeografie și management muzeal.

Comisia de experți evaluează situația din teren din punct de vedere al obiectivelor de verificare privind starea de conservare, în timp ce comisia de control, desemnată prin Ordinul de ministru din data de 3.03.2026, se axează în primul rând pe aspecte administrative, contractuale, de raportare și respectare a procedurilor instituționale.”

Peste 100 de personalității ale culturii au semnat o scrisoare publică prin care cer președintelui Nicușor Dan, premierului Bolojan și ministrului Culturii, Andras Demeter, să mute manuscrisele din containere “în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu”.

Printre semnatari se numără Vladimir Jurowski – director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu, dirijorul american Lawrence Foster, fost director artistic al Festivalului George Enescu, scriitorul româno-american Norman Manea, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Andrei Șerban, Anca Vasiliu, Ștefan Câlția, Ana Blandiana, Ada Solomon, pianista Alexandra Dariescu, violoncelistul Andrei Ioniță, Marta Petreu, Andrei Cornea și violonistul Remus Azoiței, Oana Pellea, Cristi Puiu, Mircea Cantor, Radu Jude, Dan Perjovschi, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim sau Tatiana Țîbuleac.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post “La o vijelie puternică, un copac înalt cât un bloc de patru etaje a căzut peste unul dintre containere” – Dezvăluirile firmei de containere în care sunt depozitate bunurile lui Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului George Enescu, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței și al Cincinnati Symphony, a apărut în urmă cu scurt timp cu prima reacție publică la povestea manuscriselor lui George Enescu, depozitate de conducerea Muzeului Enescu, de 4 ani și jumătate, în containere ținute în aer liber, după cum Cultura la dubă a dezvăluit AICI.

Acesta spune că manuscrisele ar trebui conservate și puse la dispoziția tuturor celor care vor să descopere mai mult și că “numai astfel putem onora cu adevărat moștenirea unui compozitor a cărui operă trăiește în însăși identitatea noastră națională”

“Moștenirea artistică a lui George Enescu trebuie conservată și trebuie prețuită, pentru că opera sa este chiar inima identității noastre naționale. Enescu a compus muzică inspirată de frumusețea țării sale natale, îmbogățită de multitudinea de stiluri și tradiții care alcătuiesc vastul nostru folclor.

În același timp, Enescu a adus în România o lume întreagă de experiențe și cunoaștere, dobândite în anii în care a fost recunoscut pe plan mondial ca unul dintre marii virtuozi ai, viorii. Dar mai presus de toate. prin compozițiile sale a făcut ca spiritul românesc unic să fie auzit în lume.

De aceea, George Enescu este un artist a cărui operă trebuie studiată neîncetat. Cu răbdare, cu dedicare și cu smerenie, pentru a descoperi cele mai fine detalii care se dezvăluie doar acelora care cercetează constant și aprofundat creația sa.

Am avut ocazia să văd caligrafia lui Enescu. Și pot mărturisi cât de important este ca manuscrisele sale să fie conservate nu doar ca repere istorice, ci ca documente vii, puse la dispoziția tuturor celor care doresc să descopere mai mult.

Ele trebuie să rămână vii. accesibile și apreciate, așa cum spiritul său rămâne viu în noi. Numai astfel putem onora cu adevărat moștenirea unui compozitor a cărui operă trăiește în însăși identitatea noastră națională.” – a declarat Cristian Măcelaru într-un videoclip postat pe pagina oficială a Festivalului George Enescu.

Ieri, Vladimir Jurowski – director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu, dirijorul american Lawrence Foster, fost director artistic al Festivalului George Enescu, scriitorul româno-american Norman Manea, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Andrei Șerban, Anca Vasiliu, Ștefan Câlția, Ana Blandiana, Ada Solomon, pianista Alexandra Dariescu, violoncelistul Andrei Ioniță, Marta Petreu, Andrei Cornea și violonistul Remus Azoiței, Oana Pellea, Cristi Puiu, Mircea Cantor, Radu Jude, Dan Perjovschi, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim, Tatiana Țîbuleac – sunt doar câteva dintre personalitățile culturii care semnează o scrisoare publică adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Bolojan și ministrului Culturii, Andras Demeter pentru protejarea manuscriselor lui George Enescu.

Pe listă se regăsesc și două nume legendare ale Berliner Philharmoniker – Guy Braunstein, fost concertmaistru și Götz Teutsch, fost solo-violoncelist.

Inițiatorii sunt dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu”, Gabriel Bebeșelea, istoricul Eugen Ciurtin și scriitorul Radu Vancu.

Aceștia cer mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte de tezaur ce au aparținut marelui compozitor român în spații corespunzătoare.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post Dirijorul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Enescu: “Manuscrisele lui Enescu să fie conservate nu doar ca repere istorice, ci ca documente vii, puse la dispoziția tuturor” appeared first on Cultura la dubă.