ICR Londra îl prezintă pe Andras Demeter, ministrul Culturii, drept unul dintre invitații speciali ai unui “excepțional recital de poezie” care va marca Ziua Culturii la Londra, pe 17 ianuarie. Potrivit comunicatului transmis în engleză publicului britanic, Andras Demeter este “un actor aclamat”, precum și “un actor poliglot care pornește într-o călătorie artistică și intelectuală de o amploare excepțională”. Acesta va recita poezii eminesciene precum “Lacul”, “Dintre sute de catarge”, precum și “Flori de mucigai”, de Tudor Arghezi, sau “Vârsta de aur a dragostei”, de Nichita Stănescu.

ICR spune că evenimentul “oferă publicului britanic o experiență care deschide noi perspective asupra textelor clasice și moderne.” Demeter va apărea alături de actrița Emilia Popescu și de pianistul Cătălin Răducanu, iar recitalul se intitulează “Aplauze pentru poet”.

“Actorii Emilia Popescu și András Demeter dau viață poeziei lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Marin Sorescu și Nichita Stănescu, într-o interpretare susținută de universul sonor creat de pianistul și compozitorul Cătălin Răducanu. Recitalul este completat de proiecții video cu lecturi în limba engleză realizate de Anamaria Marinca și Sir Michael Pennington, precum și de o intervenție de arhivă a regretatului Ion Caramitru.” – se arată pe site-ul ICR

În variantă în limba engleză a evenimentului, publicată pe site-ul ICR Londra, Andras Demeter și Emilia Popescu sunt prezentați drept “acclaimed actors” (actori aclamați).

”A fi pe un podium artistic la Londra, cu poezia românească în centrul atenției e un prilej rar, care ne pune în fața unui public obișnuit cu diversitatea culturală, dar și cu rigoarea artistică. Cred că poezia noastră are forța de a traversa granițe și limbi, iar aici, la Londra, poate fi ascultată cu o altă curiozitate şi alt interes, nu doar cu o altă căldură.” spune actorul Demeter András, ministrul Culturii.

Deși recitalul se numește “Aplauze pentru poet”, pe site-ul ICR nu există nicio prezentare a poeților români incluși în program, ci doar prezentarea interpreților.

Programul cuprinde:

Piano interludes and jazz improvisations throughout the recital – Cătălin Răducanu

Mihai Eminescu

Din manuscrise – VIDEO – Ion Caramitru (RO) / From the Manuscripts – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„Și dacă” – Emilia Popescu (RO) / And if… – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„Lacul” – András Demeter (RO) / The Forest Pool – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„Dintre sute de catarge” – András Demeter (RO) / Of the Masts – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„Trecut-au anii” – Emilia Popescu (RO) / Sonnet (The Years Have Passed) – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„Cu mâine zilele-ți adaugi” – András Demeter (RO) / With Tomorrow You Add to Your Days – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„La steaua” – VIDEO – Ion Caramitru (RO) / To the Star – VIDEO – Michael Pennington (EN)

„La steaua” – Live dialogue Emilia Popescu & András Demeter (RO)

All translations by Corneliu M. Popescu.

Tudor Arghezi

„Flori de mucigai” – András Demeter (RO) / Mould Flowers – VIDEO – Anamaria Marinca (EN) Translation: Andrei Bantaș

Marin Sorescu

„O amoebă” – Emilia Popescu (RO) / An Amoeba – VIDEO – Anamaria Marinca (EN)

„Segment” – András Demeter (RO) / Segment – VIDEO – Anamaria Marinca (EN)

„Trebuiau să poarte un nume” – Marin Sorescu – Emilia Popescu (RO)

Nichita Stănescu

„Necuvintele” – Emilia Popescu (RO) / The Non-Words – VIDEO – Anamaria Marinca (EN) Translation: Andrei Bantaș

„Vârsta de aur a dragostei” – András Demeter (RO) / The Golden Age of Love – VIDEO – Anamaria Marinca (EN) Translation: Andrei Bantaș

O altă variantă a spectacolului Aplauze pentru poet a mai fost prezentată anterior și în Italia și Spania, în 2024 și 2025. Inițiatorul proiectului și regizorul spectacolului este Ovidiu Miculescu, conceptul video este semnat de Virgil Oprina, iar regia muzicală de Oltea Șerban-Pârâu.

România sărbătorește anual Ziua Culturii Naționale pe data de 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu.

The post Ministrul Andras Demeter, invitat de ICR Londra să recite poezii de Ziua Culturii, în calitate de “actor aclamat” appeared first on Cultura la dubă.

“Sunt mandatat chiar de Guvernul României, după ce le-am prezentat oportunitatea de a achiziționa de pe piața liberă, pentru că nu suntem în situația exercitării dreptului de preemțiune, corespondența dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle, care a fost acum câțiva ani publicată, dar corespondența în original este acum posibil a fi achiziționată, și suntem acum în negocieri, în formarea unei echipe de negociatori, pentru a repatria această corespondență.”, a declarat ministrul Culturii, Andras Demeter pentru Euronews România.

Corespondența dintre cei doi a fost publicată în volumul Dulcea mea Doamnă Eminul meu iubit, îngrijit de Christina Zarifopol-Illias, urmașă îndepărtată a Veronicăi, și publicat la Polirom în anul 2000.

“Scrisorile conțin detalii importante fie prin noutatea lor, fie pentru că ajută la confirmari sau la lansarea unor ipoteze neluate pâna acum în calcul. Unele dintre ele sunt impresionante, dezvăluind suferințele și frământările poetului bolnav. Relația sentimentală dintre Eminescu și frumoasa lui muză, Veronica, va fi reevaluată, căpîtând o altă anvergură.” – sursa: polirom.ro

“Veronica a avut grijă nu numai să dateze scrisorile, ci și să noteze, așa cum se întâmplă cu epistola din 4 aprilie 1880, amănunte ca „Aici a încetat (M. Eminescu, n.m.) de a-mi mai scrie și ne-am certat rău. Am rămas certați de la 9 april 1880 până la 23 Decembrie 1881 când am venit la București la Hotel Regal și m-am întâlnit cu el la Cameră”, se arată într-un articol publicat de liter-mania.com.

Dacă achiziția va fi finalizată, scrisorile vor fi găzduite de Biblioteca Națională a României, spune ministrul Culturii.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Statul român va cumpăra scrisorile dintre Eminescu și Veronica Micle cu aproximativ 1.2 milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

“Astăzi este Ziua Culturii Naționale și ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu! Celebrarea Zilei Culturii Naționale am început-o în această dimineață, cu o ceremonie de depunere de coroane cu flori la mormântul poetului Mihai Eminescu din Cimitirul Bellu și la statuia poetului din fața Ateneului Român, împreună cu reprezentanții instituțiilor de cultură. În fiecare an, la 15 ianuarie, aducem un omagiu onest și încărcat de recunoaștere pentru memoria emblematică a geniului literaturii române, Mihai Eminescu, anul acesta împlinindu-se 174 de ani de la nașterea poetului.

Sprijinindu-se pe numele și opera lui Eminescu, Ziua Culturii Naționale are valențe românești și universale. Cultura națională izvorăște din limba română, cea pe care Eminescu a remodelat-o și ne-a redăruit-o, admirabil îmbogățită. De aceea generații întregi de români i-au fost, îi sunt și îi vor fi recunoscătoare, cunoscându-i și prețuind-i opera.

Așa îl putem răsplăti astăzi, mâine și în fiecare zi: prin a-i aprecia opera și a o promova cu mândrie.“, a postat Raluca Turcan pe pagina oficială de facebook.

La eveniment au mai fost prezenți soprana Felicia Filip, directorul Filarmonicii George Enescu – Marin Cazacu, directorul Operei Naționale București – Daniel Jinga, managerul Muzeului Național al Țăranului Român – Virgil Nițulescu și managerul Muzeului Național de Artă al României – Călin Stegerean.

Toate instituțiile de stat vor avea azi un program special prin care vor marca Ziua Culturii. Detalii AICI.

The post Ziua Culturii a început cu o slujbă de pomenire și colivă la mormântul lui Eminescu appeared first on Cultura la dubă.

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la fiecare 15 ianuarie, în același timp ziua lui Mihai Eminescu, a devenit în ultimii ani un prilej de accentuare a sentimentului naționalist sub pretextul promovării valorilor culturale românești.

În realitate, sute de mii de euro sunt cheltuite anual pe multe evenimente superficiale, care nu lasă vreo amprentă profundă asupra publicului larg.

În tot acest timp, România rămâne cu zeci de cinematografe închise, monumente istorice în pericol de prăbușire, fără o sală de concerte, fără muzee moderne care ar putea să atragă noile generații și turiștii și fără un statut al artistului independent, după 2 ani de criză Covid. Prin comparație, Ungaria va marca Ziua Culturii prin inaugurarea unui centru cultural uriaș dedicat muzicii.

Printre evenimentele care vor marca Ziua Culturii la noi se numără inclusiv o “prezentare power-point” la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, un “giveaway” cu calendare și suveniruri organizat de Muzeul Național Brukental pe facebook sau înregistrări cu Ion Caramitru în dialog cu președintele Academiei Române ori recitând din Eminescu.

Ca în fiecare an, va avea loc și un spectacol exclusivist, la care sunt invitați președintele țării, patriarhul Daniel, președintele Senatului, premierul și mulți alți demnitari. Publicul nu are acces.

Ministerul Culturii a publicat lista oficială a evenimentelor organizate de instituțiile publice de cultură. Pe lângă acestea, există o altă listă, a evenimentelor finanțate de minister printr-o sesiune specială, dedicate Zilei Culturii, dar care nu vor avea neapărat loc de Ziua Culturii. Pentru cele din urmă a fost alocată suma de 100.000 de euro.

De altfel, ministerul a anunțat câștigătorii acelor fonduri pe 4 ianuarie, cu doar 11 zile înainte de evenimentul celebrat, semn că unele dintre acestea fie vor fi organizate în grabă, fie vor fi amânate.

În Bacău, la Centrul de Cultură „George Apostu”, va avea loc evenimentul „Nu spera și nu ai teamă”, denumit așa după versul din Glossă și involuntar atât de sugestiv pentru situația în care se află domeniul cultural din România.

Conform organizatorilor, “Colegiul Național de Artă „George Apostu” s-a alăturat acestei manifestări, într-o comuniune de „gând și simțire”, cu un program muzical. Elevii vor interpreta lucrări cu profunde semnificații cultural-spirituale”. Printre acestea se numără Sara pe deal, Ce te legeni, codrule sau Pe lângă plopii fără soț.

La Covasna, Ziua Culturii va fi marcată printr-un atelier de scriere cu pana, un concurs de recitare din Eminescu sau prin lansarea Caietelor de la Araci, nr 16, revista de literatură a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.

Același muzeu, de această dată la Harghita, organizează “Ziua Culturii Naționale la Miercurea Ciuc – „Vreme trece, vreme vine… Mihai Eminescu 172”. Activități: prezentare power-point, ateliere de scriere cu pana.

La Iași, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu va fi organizată o masă rotundă cu denumirea “Muzeul – Tradiție, prezent și viitor”. Iar Opera din Iași va pune în scenă un recital doar cu creații românești.

Sibiu sărbătorește Ziua Culturii la Muzeul Național Brukental… pe facebook. Muzeul va oferi un premiu “constând în mai multe publicații, calendare și produse souvenir Brukenthal în valoare de 400 lei.”

La Târgu-Mureș, Teatrul Național Târgu-Mureș va găzdui un maraton de spectacole lectură. Vor fi cititite opt texte dramatice românești scrise în perioada regimului comunist.

La Satu-Mare vor fi sărbătoriți 130 de ani de la inaugurarea clădirii Teatrului de Nord din Satu Mare, cu spectacolul invitat de la Iași – Oraşul cu fete sărace”,  în regia lui Radu Afrim.

Iar Timișoara, viitoarea Capitală Europeană a Culturii în 2023, organizează spectacolul „Creațiunile lui Prometeu” de Ludwig van Beethoven la Operă și spectacolul “Eminescu” la Teatrul Național.

În fine, la București, vor avea loc cele mai multe festivități.

Ziua va începe la Bilioteca Națională, unde va fi lansat Atlasul Culturii. Așezămintele culturale în spațiul rural. Printre invitații principali se numără Adrian Cioroianu, actualul manager al Bibliotecii Naționale și fostul ambasador al României la UNESCO.

Doar 45 de minute mai târziu, tot la Biblioteca Națională, un concert va fi susținut de soliștii Teatrului Muzical Ambasadorii împreună cu actrița Daniela Nane, chiar soția lui Adrian Cioroianu.

Vor fi expuse “partituri pe versuri de Mihai Eminescu, documente din colecțiile Bibliotecii Naționale a României” și “Floarea Cuvintelor. Limba română în comori literare și bibliofile din patrimoniul Bibliotecii Naționale a României”.

La Muzeul Satului va avea loc un atelier de colaj cu elemente din poeziile lui Eminescu, denumit “Lacul codrilor albaștri”, precum și recitaluri din poeziile lui Eminescu.

MNAR propune un tur nocturn al Galeriilor de Artă Românească, între 18.00 și 22.00, cu intrarea liberă. Acces gratuit va fi și la MNAC sau la Muzeul Hărților.

Seara se va încheia cu spectacolul central al Zilei Culturii. Organizat de obicei la Ateneu, de data aceasta va avea loc la Teatrul Național București, în parteneriat cu Opera Națională București și Teatrul Mihai Eminescu din Chișinău.

Pe scenă vor urca atât artiști din Republica Moldova, cât și Oana Pellea, Mariana Mihuț, Maia Morgenstern, Horațiu Mălăele, mezzosoprana Ruxandra Donose sau tenorul Daniel Magdal.

Ministrul Culturii nu va putea participa la eveniment fiindcă tocmai a fost confirmat pozitiv cu Covid.

Cu ocazia Zilei Culturii, acesta a transmis: “Avem o datorie sacră. Aceea de a ne onora personalitățile, operele de artă și patrimoniul național. Îi încurajez pe români, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici, să continue să își respecte istoria, identitatea națională și tradițiile, pentru că acestea reprezintă singura carte de vizită care nu își va pierde nicicând valoarea.”

Ungaria, în schimb, va marca propria zi a culturii pe 22 ianuarie, prin inaugurarea unui centru cultural modern, dedicat muzicii. Proiectul a fost inițiat în urmă cu 12 ani și a fost realizat de Arhitectul japonez Sou Fujimoto din bani publici. Cultura la dubă a scris despre el AICI.

România rămâne țara cu cel mai mic consum de carte din Uniunea Europeană și cu cel mai mic buget dedicat educației.

România se confruntă cu un exod al muzicienilor și al tehnicienilor de concerte, accentuat pe fondul crizei covid.

Festivalul Internațional George Enescu e organizat în continuare la Sala Palatului, fosta sală de congres a Partidului Comunist Român, care nu a fost niciodată gândită pentru muzică.

Muzeul Național de Istorie a României este închis de 20 de ani în proporție de 80% și mai multe muzee din țară se află în clădiri de patrimoniu degradate.

45% din populație locuiește în mediul rural și nu are acces la un cinematograf, teatru sau muzeu.

67% dintre români nu au văzut niciodată un spectacol de teatru. În schimb, 92% se uită la televizor cel puțin o dată pe săptămână, iar 79% o fac zilnic.

În România cel mai urmărit post de știri este România TV, cel mai vizionat film al anului 2021 este “Tabăra”, cu Selly în rol principal, iar cel mai urmărit canal de Youtube este „TraLaLa – Cântece și desene animate pentru copii”.

The post “Nu spera și nu ai teamă”. Cum va arăta Ziua Culturii în evenimentele instituțiilor publice de cultură. appeared first on Cultura la dubă.

PNL Suceava, condus de Gheorghe Flutur, anunță că pregătește o serie amplă de evenimente culturale, dedicate celebrării a 150 de la Serbarea de la Putna – 1871.

În acest sens, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a avut întâlniri cu reprezentați ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și Mănăstirii Putna pentru a elabora împreună programul festiv.

“Programul urmează să includă activități desfășurate practic pe durata întregului an, astfel încât putem spune că principalele acțiuni culturale din acest an se vor realiza sub egida 2021 – Anul Serbării de la Putna – 150 ani.

În program se vor regăsi activități aniversare diverse desfășurate atât pe 15 august, când va fi organizată o serbare aniversară care să reamintească de “Serbarea de la Putna- 1871”, un congres studențesc aniversar, iar pe durata întregului an vor avea loc manifestări culturale, științifice, vor fi realizate concursuri naționale pentru tineri, publicații, materiale cu tema aniversării, album aniversar, efigii din bronz ale organizatorilor Serbării de la Putna, expoziții, în care vor regăsi o serie de exponate prezentate în premieră publicului, reconstituirea drumurilor către Putna parcurse la acea vreme de Mihai Eminescu și de Ciprian Porumbescu.” – a declarat Gheorghe Flutur pe pagina oficială de facebook a PNL Suceava.

Anul acesta, în 15 august, se vor împlini 150 de ani de la ceea ce s-a numit Marea Serbare, o adunare a tinerilor români din toate regiunile românești, care a avut un caracter profund românesc. Inițiativa ar fi avut-o chiar Eminescu.

Poetul considera că acea adunare ar putea întări legătura dintre români: “Dacă serbarea întru memoria lui Ștefan va avea însemnătate, aceea va fi o dovadă mai mult cum că ea a fost cuprinsă în sufletul poporului românesc și s-a realizat pentru c-a trebuit să se realizeze”

În dimineața de 15 august 1871, Ioan Slavici a ținut un discurs în fața unei adunări formate din 3000 de oameni. A urmat slujba, apoi au fost depuse flori la mormântul lui Ștefan Cel Mare. Ciprian Porumbescu a cântat la vioară în fața mulțimii, iar un cor studențesc din Cernăuți a interpretat cântece religioase.

Anul acesta, România sărbătorește și Anul Tudor Vladimirescu, conform unei legi votate în Parlament, tot la inițiativa PNL.

The post Autoritățile pregătesc o nouă sărbătoare care evocă trecutul glorios al neamului: “Anul Serbării de la Putna – 150 de ani” appeared first on Cultura la dubă.