Șapte artiști care creează în București își vor deschide atelierele de lucru vizitatorilor, în cadrul unui circuit în Piața Amzei. Printre aceștia se numără Roman Tolici, Elena și Marcel Scutaru sau Nicolae Comănescu.

Evenimentul se numește La pas prin atelierele UAP din Piața Amzei , este o inițiativă a Asociației Nucleu 0000 și vizează familiarizarea publicului larg cu spațiile de creație din centrul Bucureștiului.

În perioada 22-23 octombrie, alți artiști își vor așteapta vizitatorii în atelierele lor din strada Șelari 13. Programul este deschis prin două vernisaje, care vor avea loc pe 30 septembrie, de la ora 19.00, în clădirea de ateliere UAP din Strada Biserica Amzei 7-9 și la Atelier 35.

Presărate prin centrul Bucureștiului, clădirile Uniunii Artiștilor Plastici din România adăpostesc zeci de ateliere, folosite ca centre de creație de artiști de diverse vârste, interesați de limbaje sau practici artistice diferite. Unii faimoși, alții la început de drum.

Ascunse în clădiri de patrimoniu, cel mai adesea în zone istorice ale orașului, atelierele sunt rareori accesibile publicului larg și, cel mai adesea, rămân închise chiar și pentru specialiști sau pentru comunitatea artistică.

Atelierele artiștilor Beniamin Popescu, Elena și Marcel Scutaru, Roman Tolici, Nicolae Comănescu, Mihai Coltofean și Flavia Lupu se deschid publicului larg pentru prima oară. Fiecare dintre aceste spații formale relevă un univers self-made, al întrebărilor, al rutinelor, al căutărilor care definesc, în cele din urmă, dezvoltarea unui artist.

„Am pictat în mansarde cu pisici pe Batiștei. Aveam o mansardă cât un Duster, deschideai ușa din pat, Tanti Paulina – care avea 35 de pisici – mi-a spus că am talent.

Am pictat într-un subsol cu pisici pe Știrbey, am pictat pe Căderea Bastiliei, pen’că un prieten avea cheia de la atelierul lui X și-mi descuia noaptea să lucrez acolo.

Am folosit Turnul Măcelarilor din Târgu Mureș, Green Hours, Sala Dalles, am spart ușa unei săli de meditații din căminul facultății și am lucrat acolo încuiați pe dinăuntru, evident mai mult noaptea, am închiriat un spațiu comun pe Vespasian, Gara de Nord, deasupra unui atelier de copt și împachetat semințe cu sare de floarea soarelui, mirosea de leșinai de dimineață până seara”, a povestit Nicolae Comănescu.

„Atelierul este un spaţiu în care se naște o lume a ta, care corespunde pe undeva cu lumea ta interioară, se poate observa o anume amprentă personală, aduni în jur lucruri care să vibreze în ochii tăi şi să te încarce cu acele emoții necesare dezvoltării unei serii de lucrări” – Elena Scutaru.

Programul de vizitare, pe Str Biserica Amzei 7-9, 2 și 3 octombrie, arată astfel:

• Beniamin Popescu: sâmbătă și duminică, 2-3 octombrie, între orele 12.00-18.00
• Roman Tolici: sâmbătă, 2 octombrie, între orele 14.00-17.00
• Nicolae Comănescu: duminică, 3 octombrie, între orele: 14.00-18.00
• Elena și Marcel Scutaru: duminică, 3 octombrie, între orele 13.00-15.00
• Flavia Lupu: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-17.00
• Mihai Coltofean: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-18.00

Despre artiști

Beniamin Popescu, artist vizual și absolvent al secției de Pictură din cadrul Universității de Arte din București. Lucrările recente ale lui Beniamin Popescu evocă ruinele urbane care sunt relegate în picturile sale obiectuale, aducând în centrul atenției rolul pe care îl joacă progresul rapid în orașe și straturile lor arhitecturale.

O ruină nu este doar obiectul în sine, ci istoria sa completă de la construcție la deconstrucție. Interesul lui Beniamin pentru ele provine, de asemenea, din propriile investigații cu privire la materialele utilizate adesea pe șantierele de construcții, cu care a lucrat mereu, începând ulterior să încorporeze resturile acestora, componente și substanțe în pictura sa abstractă.

Hărțile și arhitectura urbană sunt prezentate nu numai în cele mai noi lucrări ale sale pe pânză, ci și în obiectele sale sculpturale care seamănă cu structuri de construcții din metal și beton armat.

Roman Tolici este asociat cu un realism fotografic infuzat de poezie și un simț suprarealist al existenței cotidiene. Picturile sale par a fi detalii ale unei povești monumentale legate de întrebările și anxietățile generale ale omului. Această forță narativă transformă subiecte recurente în capitole fără sfârșit, iar reflecțiile vieții de zi cu zi în proiecții despre timp, memorie și urme surprinse de percepția tandra a artistului.

Nicolae Comănescu. „Considerat unul dintre cei mai prolifici artiști contemporani din România, Nicolae Comănescu (n. 14 noiembrie 1968) s-a afirmat în climatul artistic post-decembrist alături de grupul Rostopasca (Dumitru Gorzo, Alina Pențac, Angela Bontaș, Alina Buga, Florin Tudor și Mona Vatamanu), iar ulterior, individual, printr-un program plastic marcat de diversitate materială și tehnică. Comănescu a absolvit Academia de Arte din București în 1998, la clasa profesorului Ion Sălișteanu.

Opera sa este una endemică Bucureștiului, integrând însăși materia orașului în planul picturilor. Lucrările sale reproduc cadența aglomerărilor urbane, a forțelor politice iconoclastice și a imploziei informatice necontenite”. (Mihai Zgondoiu)

Flavia Lupu trăiește și lucrează în București, și este artist vizual, cadru didactic la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Doctor în arte, cu o teză ce are ca subiect corpul uman în arta contemporană analizat prin prisma relaţiei dintre imagine şi politică, lucrează în medii diverse: pictură, fotografie, instalație, performance.

A participat la expoziţii de grup, workshop-uri, conferinţe în ţară şi în Europa (Austria, Belgia, Italia, Ungaria), şi a realizat mai multe proiecte personale care au avut ca subiecte apartenenţa socio-culturală, stereotipurile de gen, relaţia dintre spaţiul public şi spaţiul privat, identitate culturală și investigarea structurală a creativității.

Mihai Coltofean (n. 1990), absolvent al Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza din București și al Facultății Naționale de Arte din București la secțiile Pedagogia Artei și Pictură. În prezent este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură.

Își împarte timpul între atelierul din Piața Amzei, unde pictează și la liceul de arhitectură “I.N. Socolescu” unde predă studiul formelor în desen. În lucrările sale nu dorește să ilustreze un concept cu fir narativ sau temporal, ci mai degrabă forța imaginii, caracterul  său afectiv și exprimarea realităților interumane și a stărilor psihologice ale individului.

„Elena Scutaru și Marcel Scutaru – doi artiști sculptori, aflați la vârsta deplinei maturități. De mai bine de un sfert de veac, împart un destin artistic comun având fiecare traseul său clar definit. Discursurile lor se animă și se potențează reciproc. Ce-i unește? Aderența la figurativ și motivele din repertoriul antichității târzii, cărora le găsesc rezolvări insolite…” (Mădălina Mirea) Elena Scutaru împarte atelierul cu șotul ei, sculptorul Marcel Scutaru.

The post Mai mulți artiști își deschid atelierele din București publicului, pe 2 și 3 octombrie appeared first on Cultura la dubă.

Muzeul Național de Artă Contemporană din București deschide azi sezonul expozițional de primăvară – vară, cu 7 noi expoziții, dispuse pe cele cinci etaje ale muzeului.

Este vorba despre o amplă retrospectivă Marion Baruch și retrospectiva Ion Grigorescu, într-o formă revăzută și adăugită; lansarea unui proiect multidisciplinar unic în România, de transformare a etajului doi al muzeului într-un spațiu cu destinație specială, de depozit pentru colecția de artă și spațiu de vizitare a acesteia; Cătălin Bălescu și un repertoriu de fragmente care aduc un omagiu subconștient strategiilor postmoderne; o explorare a unui peisaj post-uman populat cu forme de locuire primitive într-o instalație concepută de către Elena Scutaru pentru MNAC; o intervenție murală Liviu Stoicoviciu și o intervenție site-specific a artistului  Vasile Mureșan – Murivale cu 400 de portrete ale prietenului său;

Accesul în clădire va fi posibil până la ora 21:00.

Iată detalii despre expoziții, potrivit unui comunicat transmis de MNAC:

| Parter & Sala de Marmură

MARION BARUCH. ENDLESS GOING TRYING TO SAY. Fereastră-Peisaj a Operei Mele

O retrospectivă care folosește o grilă de clasificare mai puțin filologică, ajutând la o înțelegere mai intuitivă a temelor și obsesiilor din arta lui Marion Baruch. Născută în 1929, la Timișoara, Marion Baruch începe studiile de pictură în 1948, la Institutul de Arte din București. Emigrează în Israel în 1949, unde își va continua studiile la Academia Bezalel de Arte și Design din Ierusalim. Între 1954 și 1957, studiază la Accademia di Belle Arti din Roma și se stabilește în Italia.

|Etajul 1

GRIGORESCU ION – ION GRIGORESCU. VIEȚI PARALELE (O RETROSPECTIVĂ)

La primul etaj, veți putea vedea și acest sezon impresionanta retrospectivă Ion Grigorescu.

Expoziția are ambiția de a așeza în centrul ei omul care-l dublează pe artist: o personalitate complexă și complicată, un vizionar, un rebel, un incomod. Un creator care a produs necontenit timp de peste 50 de ani ne oferă o imagine exhaustivă a tematicilor, problematicilor, obsesiilor și idiosincraziilor sale.

| Etajul 2

LEVIATHAN. În măruntaiele Colecției

Punctul principal de atracție al acestui sezon îl reprezintă inaugurarea expoziției Leviathan, un tip de proiect multidisciplinar unic în România, de transformare a etajului doi într-un spațiu cu destinație specială, de depozit pentru colecția de artă a muzeului și spațiu de vizitare a acesteia.

Etajul al doilea va cuprinde, pe lângă depozitele de artă, atât zone de expunere temporară cât şi spaţii dedicate activităților conexe, precum conferințe sau ateliere de educație.

| Etajul 3

CĂTĂLIN BĂLESCU. PROIECȚII MANIERISTE

Căutând un compromis între poziția publică și o apetență structurală spre melancolie, Cătălin Bălescu e un consumator discret al istoriei picturii, manierismul rămânând doar una dintre referințe. „Marele tur” al lui Cătălin Bălescu se compune din referințe eclectice, alcătuind un repertoriu de fragmente care aduc un omagiu subconștient strategiilor postmoderne.

|Etajul 4

ELENA SCUTARU. ADĂPOST TEMPORAR

Rezultat al căutărilor sale desfășurate în contextul de izolare din timpul pandemiei, instalația concepută de către Elena Scutaru pentru MNAC este o explorare a unui peisaj post-uman populat cu forme de locuire primitive, făcând trecerea de la cadrul închis, intim, al atelierului către un spațiu hibrid interior-exterior.

| Scara de vest a muzeului

MURIVALE. MARINICĂ, BĂIATUL MEU

O intervenție site-specific a artistului  Vasile Mureșan – Murivale cu 400 de portrete ale prietenului său, realizate în ultimul an, alături de portretele tuturor celor din muzeu. Portretele – o formă de expresie emblematică pentru proiectul artistic al lui Murivale – comunică, se suprapun și articulează astfel un timp a cărui realitate este continuă și, fiind vorba despre afecțiune, permanentă.

The post Azi se deschide noul sezon expozițional la MNAC appeared first on Cultura la dubă.