Ministerul Culturii a pus în dezbatere publică proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. 

Acesta prevede o serie de măsuri care vor înlesni intevenția asupra anexelor monumentelor istorice, precum și asupra caselor aflate în zone istorice protejate, dar care nu sunt la rândul lor clasate ca monumente.

România are oficial peste 30.000 de monumente istorice.

Conform proiectului de Ordonanță, noile construcții sau desființările de clădiri din zone protejate vor avea nevoie de aviz doar de la Direcțiile județene de Cultură, nu și de la Comisiile Zonale și Naționale pentru Monumentele Istorice, așa cum se întâmplă în prezent.

De exemplu, dacă un proprietar vrea să își demoleze casa aflată într-o zonă istorică protejată și să ridice în locul ei un bloc, el nu va avea nevoie de avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, din care fac parte mai mulți specialiști, ci doar de la Direcția de Cultură din cadrul autorității locale.

De asemenea, în proiectul de OUG este prevăzută o excepție care va permite desființarea anexelor unor monumente istorice, pe baza unui studiu.

“Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

2) Desființarea, distrugerea parțială sau totală, profanarea, precum și degradarea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legii.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), poate fi avizată și autorizată, conform legii, desființarea parțială a monumentelor istorice, în baza unui studiu istorico-științific de fundamentare privind evaluarea culturală a imobilului asupra căruia a fost instituit regimul juridic de monument istoric și a relației acestuia cu contextul lui, conținând restricții și permisivități de intervenție și realizat de personal de specialitate atestat, potrivit legii, ca parte a unei documentații avizate conform propunerilor comisiilor de specialitate.”

Este celebră situația de la Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei când, în urmă cu câțiva ani, Primăria Sectorului 1 a avizat demolarea anexelor palatului (grajduri și crame istorice), pentru a face loc unui proiect imobiliar care prevedea construcția unui centru comercial chiar în spatele palatului. Cazul respectiv a ajuns în atenția procurorilor DNA și construcția a fost momentan blocată.

Modificările propuse de Ministerul Culturii sunt criticate de directorul Agentiei Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic, Edmond Niculușcă, cunoscut ca activist pentru protejarea patrimoniului. Într-o scrisoare publică adresată ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, acesta afirmă:

“Proiectul de Ordonanță pe care îl propuneți ne întoarce în timp 20 de ani, iar efectele vor fi catastrofale. Veți fi un mic Ceaușescu pentru centrele istorice ale orașelor din România.

Comisiile Zonale și Comisia Națională pentru Monumentele Istorice nu trebuie eliminate din circuitul de avizare al proiectelor imobiliare din zonele protejate, chiar dacă proiectul imobiliar este semnat de un expert atestat de instituție.

Nu puteți lăsa decizia doar Direcțiilor de Cultură care nu au oameni, au salarii mizerabile și nu au experți atestați. Cum puteți introduce noțiunea de “desființare parțială” a monumentele istorice în legislația românească de secol 21?

Aveți datoria, ca Ministru al Culturii, să consolidați protecția patrimoniului, nu să o slăbiți. Au dispărut mii de case în București în ultimii 20 de ani, cum puteți să vă asumați lovitura finală dată acestui oraș?” – Edmond Niculușcă.

În schimb, primarul capitalei, Nicușor Dan, cunoscut în trecut ca luptător pentru salvarea monumentelor istorice, nu s-a pronunțat deocamdată pe acest subiect.

De cealaltă parte, ministerul Culturii susține că:

“Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante. Trebuie eliminată practica de „alergat după ștampilă”, iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate, în egală măsură, fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale.

Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu.

Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul „mafia imobiliară” sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor.

Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Guvernul, prin Ministerul Culturii, nu precizează, însă, care este urgența cu privire la modificare legii monumentelor istorice și de ce a ales să aducă aceste schimbări prin OUG.

Cultura la dubă a solicitat un punct de vedere și directorului Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici. Momentan acesta nu a răspuns.

Proiectul se află în dezbatere publică până pe 30 august, iar cetățenii sunt invitați să își spună punctul de vedere la adresa legislativ@cultura.ro.

The post Guvernul vrea să modifice legea monumentelor istorice prin OUG: “Poate fi avizată și autorizată, conform legii, desființarea parțială a monumentelor istorice.” appeared first on Cultura la dubă.

Edmond Niculușcă, președintele ARCEN, o asociație care luptă pentru promovarea culturii în București și pentru protejarea patrimoniului, a fost ales de către primarul capitalei, Nicușor Dan, în funcția de consilier personal, aceasta fiind prima numire făcută de noul edil.

Edmond Niculușcă, în vârstă de 30 de ani, a devenit în ultimii ani o voce importantă în societatea civilă, militând în special pentru salvarea patrimoniului și pentru informarea corectă a bucureștenilor privind pericolul unui cutremur major în capitală.

Asociația pe care a înființat-o pe când avea doar 18 ani, ARCEN, lucrează de câțiva ani de zile la cartografierea tuturor clădirilor istorice din capitală, în cadrul proiectului Antiseismic District, și organizează acțiuni de informare atât în licee cât și pe străzi, printre bucureșteni.

În plus, ARCEN a promovat poezia contemporană în cadrul Nocturnelor de Poezie și a îndemnat locuitorii capitalei să privească altfel orașul, la tururile pietonale organizate în București.

În anul 2016, Edmond Niculușcă a mai ocupat o funcție publică, în calitate de consilier al ministrului Culturii Vlad Alexandrescu și, ulterior, al ministrului Culturii Corina Șuteu.

The post Edmond Niculușcă a fost numit consilier personal al primarului Nicușor Dan appeared first on Cultura la dubă.

Am stat mult să mă gândesc dacă să scriu sau nu despre cele întâmplate pe Strada Semilunei, sub balconul Asociației ARCEN, despre serile cu muzică clasică și promenade. Motivul principal este că Edmond Niculușcă îmi este prieten, este o persoană de la care am învățat multe și pe care o apreciez. La fel apreciez și Asociația ARCEN, pe care am promovat-o și susținut-o cât am putut de mult de-a lungul anilor.

Însă am decis să scriu, cu riscul de a fi împotriva valului de simpatie, pentru că mi se pare esențială corectitudinea într-o societate pe care cu toții ne-o dorim schimbată în bine. La fel cum mi se pare important, ca jurnalist, să îți păstrezi curajul de a scrie.

În urmă cu aproximativ o lună și jumătate, în timpul izolării noastre, Edmond a început să pună muzică clasică la balcon, pe Strada Semilunei. Când am văzut prima sa postare, mi s-a părut ceva frumos, am crezut că va aduce o stare de liniște și emoție în zona respectivă.

Ulterior, serile s-au repetat, iar oamenii au început să iasă la plimbare la ora respectivă, bucurându-se de muzica pusă de Edmond.

Pe 24 aprilie, Edmond anunța printr-o postare că Poliția a venit și l-a amenințat cu amendă pentru tulburarea liniștii publice, dar că el va continua să pună muzică.

“urât! Politia Romana m-a amenințat cu amendă pentru că am pus Mendelssohn pentru oamenii din cartierul armenesc izolați în casă din cauza epidemiei. la ferestre și în balcoane fiind oameni, ca în fiecare seară. s-au autosesizat. dar n-am oprit muzica.
ascultăm cu toții mai departe un concert pentru vioară și orchestră. și bem prosecco.”

Edmond Niculușcă, 24 aprilie

A primit numeroase mesaje de susținere și share-uri. Pe atunci, o prietenă care locuiește în Franța m-a întrebat: “Tu ce crezi despre acțiunile lui Edmond, că tu îl știi? Tu nu crezi că Poliția ar trebui să trateze la fel situațiile cu muzică dată tare, fie că sunt manele sau muzică clasică? Că poate nu toți oamenii de acolo au chef să asculte muzică clasică.”

Și am zis “Ba da, așa ar fi corect.” În lege, deranjarea liniștii publice nu face diferența între Chopin și Adi Minune, ci se referă la volum.

Au mai trecut zilele, serile de muzică au devenit subiect de știri pozitive pe mai multe site-uri, oamenii din zonă au continuat să iasă la plimbare. Aseară, Poliția s-a prezentat din nou pe Strada Semilunei, după o sesizare făcută de cineva la 112.

Edmond a publicat un filmuleț în care se văd mai multe persoane adunate în jurul polițiștilor, încercând să îi convingă că nu se întâmplă nimic rău. În postare, Edmond a scris “trebuie să ne recâștigăm spațiul public! orașul e al oamenilor.”

Acesta este un mesaj pe care ARCEN îl susține de mulți ani și el este unul pozitiv, cu care sunt de acord. Însă momentul în care a fost transmis de data asta este unul nepotrivit și anume în plină pandemie, când starea de urgență presupune să stăm în case, să nu ieșim decât pentru strictă necesitate sau pentru mișcare în jurul blocului, fără adunări mai mari de 3 persoane.

Serile de muzică din cartierul armenesc au fost susține public de mulți oameni de cultură, printre care actori, scriitori sau foști ministri ai culturii: Theodor Paleologu și Vlad Alexandrescu. Mai mult, Vlad Alexandrescu, senator al României, s-a arătat revoltat azi de acțiunea poliției, spunând că “Atunci când cultura deranjează…poliţia a intervenit rapid.”

Nu, Poliția nu a intervenit pentru că deranja cultura. Poliția a primit o sesizare de la cineva din zonă deranjat de muzica clasică pe care o aude de o lună și jumătate în fiecare seară. Și Poliția nu era la prima vizită acolo.

Chiar și așa, Poliția nu a dat nimănui vreo amendă. “În data de 04.05.2020, prin apel 112, Secția 8 Poliție a fost sesizată de către o persoană, că la o fereastră se află o boxă și se difuzează muzică la un volum care deranjează liniștea locuitorilor din zonă.

La fața locului s-a deplasat un echipaj mixt, format din polițist și jandarm. A fost identificată locația de unde se difuza muzica, sediul unei asociații.

După ce și-au declinat calitatea, polițistul a solicitat ca boxa sa fie retrasă de la fereastră, iar sonorul sa fie adaptat orei. Nu au fost aplicate sancțiuni, dar s-au făcut recomandări cu privire la respectarea normelor de conviețuire socială.” – se arată în comunicatul lor de presă.

În discuția cu cei din zonă, unul dintre polițiști a spus “Nu suntem în Italia”, ca răspuns pentru cei care susțineau că și în Italia oamenii au pus muzică la balcon sau au cântat live.

Da, chiar nu suntem în Italia. Nu am văzut nicio imagine din Italia, din Franța sau din alte țări unde oamenii au creat evenimente de muzică live la balcon, ca alții să se plimbe pe sub balcoane, la aceeași oră. În Italia, la momentul când oamenii puneau muzică sau cântau pe balcon, muriseră deja peste 20.000 de persoane. Străzile erau realmente pustii și, copleșiți de cele întâmplate, au găsit bucurie în reuniuni de la distanță, din balcoane. Au găsit o soluție de a fi împreună fără să fie la propriu împreună.

În toată această perioadă, Edmond a susținut că serile sale de muzică nu sunt un eveniment organizat, ci oamenii au ieșit natural la plimbare, ca să se bucure de muzică, păstrând distanțarea socială. Și că ele se adresează doar locuitorilor din zonă.

Cu toate acestea, Edmond anunța uneori pe Facebook ce muzică urmează să pună seara, creând așteptarea ei ca pe un eveniment. Intenționat sau nu, acțiunile sale au avut ca efect și un boost uriaș pentru imaginea sa personală și pentru imaginea ARCEN. Așadar, ca să fim corecți până la capăt, serile de muzică nu au fost doar pentru locuitorii din cartierul armenesc, pentru că dacă ar fi fost se puteau rezuma la muzică, nu la postări zilnice pe Facebook.

Altfel, în ceea ce privește Poliția Română, e clar că are lucruri mult mai importante de rezolvat, de anchetat decât să viziteze de 3 ori într-o lună și jumătate un tânăr care scoate boxa pe geam și îi deranjează pe unii sau îi încurajează pe alții să iasă la promenadă în plină pandemie. Dar dacă tot au mers la fața locului de cel puțin 3 ori, măcar de ar fi fost corecți până la capăt, așa cum alți oameni, în situații tragice, au respectat ordonanțele militare și au limitat înmormântarea unei persoane dragi la 8 persoane.

În final, Edmond Niculușcă a anunțat azi că nu va mai pune muzică de la balcon: “A fost frumos să văd oameni care se salută unii pe alții bucuroși de la balcoane, oameni care ocupau intersecția, altădată, plină de mașini, transformând locul într-o adevărată piață publică.”

A fost frumos, dar oare a fost și corect?

The post Când intelectualii și Poliția se întâlnesc pe Strada Ipocriziei, colț cu Armenească appeared first on Cultura la dubă.