Celebri artiști MIKA și James Bay vor concerta pentru prima dată la Timișoara. Pe scena din centrul orașului  vor mai urca Theo Rose și cunoscuta trupă Bajaga I Instruktori din Serbia.

„Continuăm rețeta de succes de anul trecut, când peste 80.000 de timișoreni și vizitatori au fost la evenimentele și concertele dedicate creativității, pasiunii și energiei orașului. Anul acesta, evenimentul platformă Celebrarea orașului, parte din moștenirea programului de Capitală Europeană a Culturii Timișoara 2023 și Ziua Timișoarei vor avea loc împreună în weekendul 1-3 august și pe lângă numele mari care vor urca pe scenă, vom găzdui zeci de evenimente care vor transforma orașul, prin cultură și spirit comunitar” – a declarat Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

Toate detaliile despre weekend-ul cu peste 120 de evenimente gratuite din Timișoara și ajutor pentru planificarea călătoriei pot fi găsite AICI.

Britanicul James Bay va urca pe scenă în această seară. Muzicianul e cunoscut pentru hit-uri precum „Hold Back the River” și  „Let It Go”.

MIKA în concert, sâmbătă, 2 august 2025

De la debutul său cu „Grace Kelly” în 2007 – o piesă care s-a vândut în peste 3 milioane de exemplare și a dominat topurile din șapte țări – până la albume iconice precum Life In Cartoon Motion (cu hit-ul Relax, Take It Easy), MIKA a reușit să creeze un univers muzical plin de culoare, dramă și sinceritate.

Povești pe aripile Bufnițelor – călătoria continuă!

Bufnițele aduc magia cărților în comunitate! La evenimentul „Ziua Timișoarei | Timișoara City Celebration”,  echipa Asociației Culturale  La Două Bufnițe vine cu 6 ateliere interactive pentru copii și adolescenți – de la scris creativ și mitologie, la povești fantasy, explorări literare, backstage-ul cărților și evenimente muzicale dedicate legendelor rock. Număr maxim participanți/atelier: 20 copii

1 august, ora 16:00 – Atelier creative writing: Cuvinte care zboară – atelier de scriere creativă, Formator: Alexandru Higyed (poet, librar)

1 august, ora 18:00 – Atelier mitologie pentru copii: „Eroi, Monștri și Zei – Descoperă puterea poveștilor antice!”, Formator: Gabi Muntean (filolog, librar)

2 august, ora 14:00 – Atelier realizat cărți: „Cum se face o carte? De la idee la librărie”, Formator: Oana Doboși (manager cultural)

2 august, ora 16:00 – Atelier muzică și povești: „Legendele Rock pentru copii – ascultă povestea, simți muzica!”, Formator: Raluca Selejan (manager cultural)

3 august, ora 16:00 – Atelier literație: „Lectură cu Superputeri – De la pagini la idei uimitoare”, Formator: Alexandru Higyed (poet, librar)

3 august, ora 18:00 – Atelier povești fantasy: „Vrăjitori, dragoni și comori ascunse – Atelier de imaginație fără limite”, Formator: Gabriela Muntean (filolog, librar)

„Luna august este una dintre cele mai bune perioade pentru a descoperi orașul. Temperaturile sunt plăcute, aici e cea mai întinsă zonă pietonală din România și sperăm că toată lumea va profita de ocazia de a vedea artiști de calitate live, fără bilete, dar și de a explora Timișoara” – a declarat Laura Boldovici, managerul Visit Timișoara.

Peste 50 de alte locații din oraș vor fi activate cu mai mult de 120 de spectacole live, tururi ghidate, proiecții, workshop-uri și concerte. Programul complet al tuturor evenimentelor de Ziua Timișoarei este disponibil la https://celebrare-timisoara.ro/ro/editii/2025/program, iar intrarea va fi gratuită la toate evenimentele.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Concerte James Bay, MIKA și alte 120 de evenimente gratuite weekendul acesta, de Ziua Timișoarei appeared first on Cultura la dubă.

România sărbătorește azi, pentru prima dată, o Zi Națională a Lecturii, după o lege adoptată în acest sens de Parlament. Sărbătoarea are loc pe 15 februarie, de ziua de naștere a lui Titu Maiorescu și a lui Spiru Haret, și e menită să atragă atenția asupra importanței cititului într-o țară care se află la coada clasamentelor europene privind consumul de carte.

Cu această ocazie, Cultura la dubă a contactat cei mai importanți politicieni ai momentului, de la președintele țării la primari, din toate partidele politice parlamentare, pentru a vedea dacă și ce fel de cărți citesc cei care ne conduc.

Misiunea nu a fost simplă, fiindcă niciodată nu e ușor să aduci cultura în atenția politicienilor, mai ales în plină criză economică și cu un război care ar putea să izbucnească în orice moment la vecinii ucraineni.

Din 23 de politicieni cărora le-am adresat rugămintea de a ne recomanda o carte pe care au citit-o, doar 11 au putut să facă asta. Ne-au răspuns prim-ministrul țării, președintele Camerei Deputaților, câțiva miniștri și primari, președinți de partide. Nu ne-au răspuns, însă, de Ziua Lecturii, ministrul Culturii și cel al Educației.

***

Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, vicepreședinte PNL – “Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică”, Radu Mărculescu

„M-a impresionat enorm această carte. Puterea de reziliență a celor nouă ani în lagărul sovietic, urmați de alți cinci ani de închisoare la întoarcerea în România, este o pildă pe care merită să ne-o reamintim de fiecare dată când suntem tentați să trecem cu ușurință peste importanța valorilor democratice într-un stat de drept.

Astăzi, când ne bucurăm de apartenența la NATO și UE, alături de unele dintre cele mai puternice democrații occidentale, trebuie să privim cu atenție la lecțiile durerosului nostru trecut, marcat de derapajele dictaturilor prin care am trecut ca popor.

Autorul acestei cărți, la capătul suferințelor  sale, a reușit să regăsească o cale către o viață normală de familie, să își crească nepoții și să scrie cărți. În semn de respect față de istoria noastră, mai ales față de cea recentă, pentru că nu e, de fapt, așa de îndepartat în timp spectrul abuzurilor staliniste și comuniste, merită să includem printre lecturile noastre mărturiile scrise ale celor care au ajuns să reprezinte dovada vie a nedreptăților pe care le îndură cei căzuți sub greutatea unei istorii nedrepte.”

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, președintele PSD – “Homo Deus”, Yuval Noah Harari

“Am citit cu plăcere “Homo Deus”, o continuare fireasă, ironică prin expunere, dar cât se poate de actuală prin provocarea pe care o expune și în care, iată, umanitatea se regăsește într-un ciclic triplu punct de inflexiune: boala, războiul și foametea.

Dacă Harari ne arată visurile, dar mai ales coșmarurile cu care umanitatea se va confrunta, în încercarea Omului de a deveni Dumnezeu prin intermediul inteligentei artificiale – o întrebare la care atât instituțional, cât și în plan personal ar trebui să reflectăm, firul roșu al cărților sale este mai actual decât ne-am dori.

Vedem cum pandemia de Covid-19 a provocat peste 5,8 milioane de decese, a îmbolnăvit peste 400 de milioane de oameni și a provocat pierderi de zeci de miliarde de euro.

Situația tensionată din Ucraina este al doilea factor care provoacă îngrijorare în plan regional, dar și în relațiile dintre actorii trans-atlantici.

Iar triunghiul actual va fi în mod dramatic completat de inflația la nivel Mondial, care scade puterea de cumpărare și, implicit, va aduce mulți oameni în pragul foametei.

Dacă nu învățăm din istorie, istoria ne va învăța că “surplusul” și modalitatea lui de distribuție nu va fi pentru oricine…așa cum simplu îi explica Yanis Varoufakis (n.r. parlamentar grec, economist și autorul cărții „Economia pe înțelesul fiicei mele”) fiicei sale Xenia.”

George Simion, deputat, copreședinte AUR – “Portocala mecanică”, Anthony Burgess

„Vorbește despre capacitatea unei persoane de a se schimba, despre sistemul corupt care aduce tinerii în situații fără de ieșire.

Mi-a plăcut în special finalul cărții, care e diferit față de finalul din filmul lui Kubrick.”

Cătălin Drulă, deputat, președintele USR PLUS – “Jurnal 1935 – 1944”, Mihail Sebastian

„ O (re)citire în vremurile acestea e foarte potrivită, pentru că e despre a rămâne om în mijlocul nebuniei și al revărsării de ură.”

Gabriela Firea, ministrul Familiei, prim-vicepreședinte PSD – “Dragoste în vremea holerei”, Gabriel Garcia Marquez

“Este una dintre cărțile mele de suflet. Pentru că despre suflet este și vorba. Despre oameni și destine, cu tot zbuciumul vieții.

Este un roman profund despre iubire, sentimente neîmplinite, frământările oamenilor, evoluțiile istorice. Un roman pe care îl recomand. Putem găsi similitudini cu situația omenirii de azi, în plină pandemie.”

Rareș Bogdan, europarlamentar, prim-vicepreședinte PNL – “Inamici publici”, Michel Houellebecq, Bernard – Henri Levy

„Una dintre cele mai spectaculoase cărți citite în ultima perioadă. O recomand cu toată deschiderea și căldura. Participați la ceea ce au afirmat francezii că este “meciul de ping-pong intelectual al secolului”. Realmente plăcută și foarte vie această carte. Nu o ratați. O să vă placă!”

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, membru fondator USR – “Vine Iarna! De ce trebuie opriți Vladimir Putin și inamicii lumii libere”, Garry Kasparov

„Garry Kasparov este unul dintre cei mai influenți oponenți ai liderului de la Kremlin. Critic vocal al președintelui Rusiei, fostul campion mondial la șah a fost una dintre primele personalități care au avertizat public asupra pericolelor putinismului pentru actuala ordine a lumii moderne.

“Vine iarna!” descrie ascensiunea fostului locotenent-colonel KGB Vladimir Putin până la funcția de președinte al Rusiei, moment în care țara s-a îndepărtat de democrație. Garry Kasparov este un adevărat erou în lupta sa pentru drepturile omului și un luptător împotriva corupției regimului Putin.”

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, președinte al Consiliului Național PSD – “Demența digitală”, Manfred Spitzer

“În ultima vreme mi-a plăcut cartea lui Manfred Spitzer, “Demența digitală”, recent tradusă, pentru că explică dependența noastră patologică față de noile tehnologii, mai ales patologiile cognitive, dar și tulburările de personalitate. Dacă vom adăuga apoi și o carte de deschidere a domeniului – “Generația internetului”, de Jean M Twenge, ori “Selfie”, de Will Storr, atunci vom înțelege unde merge lumea și îi vom putea înțelege și pe copiii noștri.”

Dan Barna, deputat, vicepreședinte USR PLUS – “Tatuatorul de la Auschwitz” și “Călătoria Cilkăi”, Heather Morris

„Vă recomand o poveste care se găsește în două cărți: începe cu „Tatuatorul de la Auschwitz” și continuă cu „Călătoriile Cilkăi”. Autoarea este Heather Morris, o jurnalistă care a petrecut trei ani discutând cu personajele acestei povești reale despre destin, despre o perioadă neagră a istoriei și despre forța și capacitatea umanității de a supraviețui în cele mai abjecte condiții.

Esența acestor cărți stă în adevărul că dacă există o forță care te face să suporți orice și să treci peste orice, această forță este iubirea.

Vă îndemn să citiți aceste două cărți pentru că între paginile lor există inspirație, există umanitate și există speranță.”

Gigel Știrbu, deputat, vicepreședinte PNL – “Balcanii în secolul XX”, Oliver Jens Schmitt

“Oliver Jens Schmitt este un reputat cercetător al spațiului din sud-estul Europei. Balcanii sunt un spațiu definit prin realități etnice și religioase extrem de complexe, realități create și menținute de imperii timp de secole, prin structuri care păreau abolite odată cu sfârșitul Marelui Război. Autorul arată o perspectivă nouă a despărțirii noilor state naționale de trecutul imperial.

Totodată arată cât de radicală a fost ruptura statelor comuniste de politicile etnice, culturale și sociale dinainte de 1945.”

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, președinte USR PLUS Timiș – “Jacob se hotărăște să iubească”, Cătălin Dorian Florescu

“Sunt puține cărți pe care le citesc de mai multe ori, care mă fac să vreau să mă împrietenesc din nou cu personajele sale, să descopăr din nou lumea prin ochii lor. “Jacob se hotărăște să iubească” este una dintre aceste cărți. Povestea transgenerațională a unei familiei de șvabi bănățeni dintr-un sat de lângă Timișoara peste care a venit, din nou și din nou, istoria. 

Foamete, războaie, deportare, trădare și iertare – cronica lui Jacob este a unei comunități bănățene, devastată de tăvălugul secolului xx, al extremelor totalitariste, și despre zbaterea omului de a-și păstra demnitatea.

Este descrisă cu empatie, frumusețe a detaliului, simț al fantasticului, de scriitorul elvețian Cătălin Dorian Florescu, născut în Timișoara, care o transformă într-o istorie universală. Istoria unui băiat inocent prins în vâltoarea și cruzimea unor crize mondiale, dar care, indiferent ce se întâmplă, răspunde cu iubire. 

Este cartea pe care am descoperit-o căutând, acum mulți ani, să înțeleg mai bine istoria Banatului. E lectură obligatorie pentru prietenii din alte țări care mă vizitează la Timișoara, dar de fapt o recomand tuturor care vor, prin oglinda istoriei țării noastre, să-și reconfirme încrederea în umanitate.”

Cultura la dubă i-a mai contactat pentru realizarea acestui material pe Klaus Iohannis, Florin Cîțu, Sorin Câmpeanu, Lucian Romașcanu, Nicușor Dan, Kelemen Hunor, Dacian Cioloș, Ciprian Ciucu, Sorin Lavric, Robert Negoiță, Bogdan Gheorghiu, Tanczos Barna și Gheorghe Flutur. Aceștia nu au oferit un răspuns până la data publicării articolului.

The post De Ziua Lecturii, am rugat liderii politici să ne recomande o carte. Iată ce a ieșit appeared first on Cultura la dubă.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a anunțat că a semnat azi contractul de proiectare a Muzeului Național al Revoluției, un proiect existent doar pe hârtie de câțiva ani încoace.

Ministerul Culturii se va ocupa de reabilitarea clădirii Garnizoanei militare din Piața Libertății din Timișoara și transformarea ei în muzeu. Iar Primăria Municipiului Timișoara va fi responsabilă de organizarea de sesiuni de consultare și implicare publică, în vederea elaborării conceptului muzeului.

Primarul Fritz estimează că muzeul va fi gata peste 3 ani, dar că în 2023, când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii, va putea fi folosită pentru evenimente curtea interioară, cu o suprafață de peste 5000 de mp.

Valoarea contractului de proiectare este de 1,14 milioane de euro, iar finanțarea lucrărilor de execuție se vor face în cadrul acordului dintre Guvernul României și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin care mai multe obiective de patrimoniu, printre care și fosta garnizoană militară a Timișoarei vor fi restaurate și modernizate. 

Clădirea istorică a garnizoanei este atestată de la 1727. În secolul al 18-lea, aici erau găzduiți generalii guvernatori militari ai Timișoarei.

În perioada 1849–1860 a fost sediul administrativ al nou înființatei provincii Voivodina Sârbească Banatul Timișean. Tot aici a fost cazat împăratul Franz Joseph, în timpul vizitei la Timișoara din 14–16 iunie 1852.

În 1923 regele Ferdinand și regina Maria au plantat cei doi stejari care se află și astăzi în fața clădirii. (vezi în imaginea de sus)

Până acum, aici a avut sediul Muzeul Militar din Timișoara. Din 2019, clădirea a trecut de la MAPN la Ministerul Culturii, în vederea înființării Muzeului Național al Revoluției.

În același timp, la București va fi deschis un Muzeu al Ororilor Comunismului. Aflați mai multe AICI.

The post Muzeul Național al Revoluției va fi găzduit de garnizoana militară din centrul Timișoarei, după reabilitarea ei appeared first on Cultura la dubă.

Primăria Timișoarei a anunțat azi că Dominic Fritz l-a numit în funcția de manager interimar al Filarmonicii Banatul pe Ovidiu Andriș, fondatorul Asociației Tribul Artistic. Conform presei locale din Timișoara, Ovidiu Andriș ar fi fost singurul candidat respins la concursul public organizat inițial pentru ocuparea funcției de director.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, Ovidiu Andriș fusese respins la concurs fiindcă nu întrunea experiența necesară pentru această funcție – 5 ani de lucru ca instrumentist într-o orchestră și 3 ani de management cultural.

Ulterior, concursul pentru postul de director a fost suspendat de justiție după ce Ioan Gârboni, care conducea Filarmonica Banatul din 2006, a contestat în instanță modul în care i-a fost încheiat contractul de management și calificativul primit de o comisie din care ar fi făcut parte un medic veterinar, consilier local USR.

Conform legii, dacă nu se mai poate organiza concurs, primarul numește un interimar. Cele două opțiuni ale lui Fritz au fost Ovidiu Andriș, de profesie percuționist și mezzosoprana Aura Twarowska, solistă a Operei din Viena. Dintre acestea, Dominic Fritz a ales varianta Ovidiu Andriș.

Cultura la dubă a solicitat Primăriei Timișoara un punct de vedere legat de această situație și transparentizarea numelui respins inițial la concurs. Momentan, Primăria Timișoara nu a confirmat oficial că dosarul respins i-a aparținut lui Ovidiu Andriș, așa cum scrie presa din Timișoara.

Numele Ovidiu Andriș s-a aflat și în centrul unul scandal recent, care a vizat fraudarea concursului cu votare publică la Premiile Matei Brâncoveanu, organizate de Fundația Alexandrion.

Ovidiu Andriș, fiul unui influent om de afaceri din Timișoara, era nominalizat printre cinci tineri care schimbă societatea în bine. După 28 de zile de concurs, în care se afla pe locul 2, la o distanță considerabilă față de primul clasat, pe numele lui Ovidiu Andriș a apărut un număr suspect de voturi, în urma cărora acesta a ajuns pe primul loc. Conform unui comunicat transmis de Fundația Alexandrion pe 26 mai 2021, “în data de 25 mai 2021 Fundaţia Alexandrion a sesizat o creştere amplă şi inexplicabil de rapidă a numărului de voturi, de la 1805 la 4373, pentru Ovidiu Andriş, unul dintre cei 5 finalişti ai Galei.”

Miza era un premiu de 12.000 de euro.

După ce raportul unei anchete realizate de o firmă specializată a arătat că votarea a fost fraudată, iar clasamentul a fost schimbat prin mijloace electronice neconforme cu regulamentul, trei dintre concurenți au decis să se retragă, iar Fundația Alexandrion a anulat ulterior concursul.

Timișoara va fi în 2023 Capitală Europeană a Culturii și va beneficia de o serie de finanțări importante în domeniul cultural. Doar anul acesta, Ministerul Culturii a alocat pentru acest program 12 milioane de euro din bugetul de stat.

The post Dominic Fritz l-a numit pe Ovidiu Andriș manager interimar al Filarmonicii Banatul, după ce acesta ar fi fost respins la concurs appeared first on Cultura la dubă.

În plus, Ministerul Fondurilor Europene a dublat suma inițială, de la 1 milion la 2 milioane de euro.

Cu acești bani vor fi finanțate proiecte ale oricărei entități publice sau private, inclusiv ONG-uri, din România și statele donatoare, care au legătură cu titlul pe care Timișoara îl va deține în 2023. Sub denumirea EEA and Norway Grants, Islanda, Lichtenstein și Norvegia alocă acești bani pentru proiecte bilaterale.

Mai exact, proiectele trebuie să întărească relația dintre România și una dintre țările menționate mai sus.

Doritorii pot deja aplica AICI, iar open-call-ul este valabil până pe 20 Decembrie 2021.

Timișoara ar fi trebuit să devină Capitală Culturală Europeană anul acesta, însă, la cererea Comisiei Europene, fiindcă autoritățile române erau departe de a finaliza proiectele promise, data a fost decalată pentru anul 2023.

The post Open Call de 2 milioane de euro, fonduri norvegiene, pentru Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023 appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a transmis azi, în urma unei întâlniri dintre ministrul Bogdan Gheorghiu, primarul Timișoarei, Dominic Fritz și Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, că va aloca suma de 60 de milioane de lei (12.300.000 de euro) pentru proiecte privind programul Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, conform OUG 42/2019.

Potrivit comunicatului transmis de minister, “Proiecte culturale pe care Ministerul Culturii le va finanța, în baza dialogului cu celelalte 2 instituții, vor fi gestionate de către Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Pentru ca instrumentele să fie eficiente, Ministerul Culturii lucrează acum la modificarea legislației în vigoare.”

”Trebuie să ne adaptăm și să venim cu soluții concrete pentru #Timișoara2023– Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023, care să ajute operatorii culturali și să nu mai creeze blocaje, așa cum s-a întâmplat în trecut”, a precizat ministrul Gheorghiu.

Deși Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană încă din anul 2016, 5 ani nu au fost suficienți pentru a organiza marea sărbătoare culturală.

Astfel că, în vara anului trecut, Comisia Europeană a cerut României să amâne programul, după ce devenise evident pentru toată lumea că proiectele promise sunt departe de a fi implementate.

The post Ministerul Culturii va aloca 12 milioane de euro pentru Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023 appeared first on Cultura la dubă.