Pentru o comunitate de copii romi, povestea de viață a unui rom de succes are puterea de a îi face pe cei mici să creadă în resursele lor și să muncească pentru a-și depăși condiția. Așa se face că la școala din Frumușani, județul Călărași, unde peste 50% dintre elevi sunt de etnie romă, câțiva elevi de clasele a ll-a și a lll-a citesc povestea ilustrată a lui Ștefan Relu Mihalache, cunoscut publicului larg din România drept Connect-R.

Iulia Cocuț, învățătoare și profesoară Teach for Romania, a venit cu elevii săi din satul Orăști la Frumușani și le prezintă copiilor de aici cum a ajuns Connect-R un cântăreț celebru și ce eforturi a depus pentru a avea o carieră de succes.

Activitatea are loc în cadrul proiectului Segregare pe minus, Diversitate pe plus, menit să aducă pe picior de egalitate elevii, indiferent de etnia lor sau apartenența religioasă.

„Scopul proiectului este să avem educație de la egal la egal. Din fericire, în comunitatea noastră nu există stigmatul etniei, nimeni nu face diferența între copii. Dar, când pleacă din comunitate, ei pot da de astfel de situații, iar noi pentru asta trebuie să îi pregătim.

E foarte important pentru încrederea lor în ei să își dea seama că nu sunt diferiți față de alți oameni. Și e important să intervenim de aici, din mediul primar, fiindcă știm că pe adulți cu greu îi mai poți schimba.”, ne spune Iulia Cocuț.

După ce descoperă povestea lui Connect-R, copiii ascultă apoi mărturiile Elenei Radu, profesoară și inspector școlar de etnie romă, în cartierul Ferentari din București.

„Nu am știut că sunt de etnie romă, tata s-a ferit să ne spună, ca să nu suferim și să nu ne simțim discriminați. Dar în clasa a 8-a am fost bătută pentru că eram țigancă și a fost dureros.”, povestește Eli, așa cum e numită profesoara în comunitatea sa de romi.

Cunoscătoare a istoriei romilor, la rândul său profesoară de limba romani, dar și de limba română, Eli le vorbește copiilor despre tradițiile din comunitățile de romi, de ce sunt împărțiți pe neamuri și ce simbolizează fiecare neam.

Aflăm astfel că rudarii sunt cei care se ocupau de prelucrarea aurului și a lemnului sau că ursarii dresau urși. Cele mai multe povești stau ascunse în istoria de 500 de ani de sclavie a romilor în Țara Românescă.

De ce este important ca elevii să știe aceste lucruri? Fiindcă orice om trebuie să își cunoască originile, ne spun cadrele didactice implicate în proiect.

“E nevoie să promovăm echitatea și dreptul de a te cunoaște pe tine însuți. Acasă nu au de unde să învețe acești copii, iar la școală spațiul e limitat. Toate politicile de integrare forțată, din perioada comunismului, au acum ecou. De aceea mulți spun că sunt țigani romanizați. Adjectivul acesta nu există.

Ei vor să spună că au abandonat limba și cultura tocmai pentru a nu deveni victimile discriminării. Se construiește involuntar un sistem de apărare ca să poți ieși în societate fără teama de a fi agresat verbal, fizic sau emoțional. În familiile de romi, fetele sunt numite de către tații lor “zâne”. Iar când ies în societate sunt făcute „ciori”. Vă dați seama ce impact emoțional poate avea asta pentru un copil, o tânără.” – Elena Radu, profesoară.

Liliana Anghel, la rândul său profesoară de etnie romă, predă în localitatea Budești din județul Călărași și a venit în fața copiilor de la Frumușani pentru a-și spune povestea.

„Am vrut să le arăt că vin din același mediu ca ei și, pentru că am avut ambiție, am muncit și am învățat, acum am un serviciu onorabil și o viață frumoasă. Am reușit să merg la liceu cu resurse minime, nu cheltuiam niciodată banii de buzunar, îi strângeam ca să îmi iau cărți. Părinții mei, timp de o săptămână au mâncat pepene cu pâine ca să nu intre în banii pentru căminul meu. Ei au făcut mari sacrificii ca eu să învăț.”

În lupta pentru combaterea segregării și a discriminării, elevii de etnie romă sunt încurajați să își recunoască etnia și să descopere rădăcinile lor, cu bune și cu rele.

„Majoritatea copiilor nu au ieșit din comunitate. Acțiunile acestea sunt o pregătire pentru când vor ieși de aici, poate vor merge la liceu. Alții vor rămâne aici o viață, având noțiuni abstracte despre ce înseamnă să fii țigan sau rom.”, spune Carmen Țar Fonta, învățătoare și profesoară de franceză în Frumușani.

Datorită proiectului derulat de Teach For Romania, Carmen s-a familiarizat la rândul ei cu istoria romilor și a introdus, treptat, în rândul celor mici, noțiuni de bază despre diversitate și acceptare a ei.

„Am început să abordăm subiectul foarte delicat. De exemplu, la ora de matematică am făcut trimiteri la diversitatea aspectelor fizice: unii sunt mai înalți, unii mai scunzi, i-am măsurat, dar, dincolo de asta, uite, suntem toți la fel, elevi în clasa a ll-a în Frumușani.”

Dintr-un total de 720, aproximativ 400 de elevi de aici beneficiază de vouchere pentru rechizite, iar cadrele didactice ajută familiile defavorizate, spune directoarea unității de învățământ, Liliana Cepoiu.

„Cea mai mare provocare pentru noi este lucrul cu părinții. Mare parte din ei nu și-au terminat studiile primare. Îi ajutăm cum putem. Facem asta extra, fără să fim plătiți. Ne implicăm cât putem de mult. Eu sunt din localitate și acesta e un avantaj, reușesc să le câștig încrederea. Unii dintre părinți mi-au fost elevi.”

50 de părinți din Frumușani au urmat în ultimii ani programul A doua șansă și au reușit să își echivaleze studiile până la clasa a Vlll-a. Unii dintre ei au fost ajutați astfel să se și angajeze.

Dar, pe teremen lung, integrarea lor într-o lume funcțională, rămâne dificilă. Miza cea mare este ca măcar copii lor să rupă cercul vicios și să iasă din mediul plin de vulnerabilități.

„Atâta vreme cât veți fi în această școală, noi vom avea grijă ca dorințele voastre să se clădească și să se îndeplinească. Să aveți încredere în voi și, prin muncă și perseverență, veți reuși. Școala ajută la îndeplinirea dorințelor.”, le transmit profesorii celor mici, la finalul întâlnirii.

***

Materialul face parte din proiectul „Segregare pe Minus, Diversitate pe Plus” derulat de Teach for Romania în parteneriat cu Roma Education Fund, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă. https://faradiscriminare.ro/

The post “În familiile de romi, fetele sunt numite “zâne”. Iar când ies în societate sunt făcute „ciori”. Vă dați seama ce impact emoțional poate avea asta pentru un copil?” – Elena Radu, profesoară appeared first on Cultura la dubă.

Cu o experiență de peste 20 de ani în învățământ, Elena Radu predă în prezent cinci discipline la Școala 136 din Ferentari și este în același timp alumnă Teach for Romania. Iar activitatea sa nu se oprește aici.

Principala sa misiune este să lupte pentru drepturile elevilor, să combată discriminarea și bullyingul, fiindcă a simțit din propria experiență cum este să fii victimă. Povestea sa este un exemplu că educația nu ține doar de metodologii și programa școlară, ci și de respectul reciproc și egalitatea de șanse.

Este profesoară de Limba și literatură română, Limba și literatura romani, Istoria și tradițiile romilor, Limba Latină și oferă, în acelaști timp, Consiliere și Orientare. Recent a devenit și inspector școlar.

Și-a dedicat întreaga viață de adult educației, cu toate ramificațiile ei. În cancelarie este cunoscută drept apărătoare a drepturilor elevilor și, la nevoie, combate abuzurile făcute de alte cadre didactice.

Un astfel de caz a determinat-o să scrie un proiect special, care să aibă în centrul atenției fenomenul bullyingului – identificarea cazurilor de bullying, conștientizarea pericolului și a efectelor emoționale asupra elevului și prevenirea lui.

„Bullyingul este o acțiune repetată de violență sau jigniri asupra unui elev sau grup de elevi, ori alte forme de intimidare, precum perceperea unei taxe de protecție. De cealaltă parte, o agresiune se referă la un act de violență punctual, nu repetitiv.”

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, Elena Radu povestește cum a devenit preocupată de acest fenomen.

„Am scris proiectul când un elev a fost victima unui cadru didactic, caz care a plecat de la deținerea unui telefon mobil în timpul orei și de acolo o întreagă acțiune împotriva copilului, doar pentru că era rom, se solicita mutarea copilului într-o altă școală. Cercetând cazul, am descoperit că nu se punea problema mutării, iar dacă trebuia să fie sancționat, trebuia să fie sancționați și ceilalți 390 de elevi.”

Așa, dar și ținând cont de propria experiență, a ajuns să organizeze cursuri de formare pentru colegii săi profesori, în cadrul cărora aceștia au învățat cum să se raporteze la copiii din grupuri vulnerabile și să identifice cazurile de bullying.

“Discriminarea mea a început din clasa I, pentru că eu mi-am asumat de fiecare dată apartenența la grupul etnic și, în ciuda faptului că am absolvit mai multe forme de învățământ superior, încă sunt victima discriminării în cancelarie.

Există bullying și discriminare și în cancelarie?

Cu siguranță. Frica nu le-a permis cadrelor didactice să ne cunoască pe noi, romii, vin cu acest handicap al fricii, când încercăm să ne apropiem, apar anumite gesturi care arată frică, de exemplu își ascund poșetele. Apoi, când apar diverse situații școlare ale elevilor, spun „așa sunt țiganii”.

Elena Radu a reușit să aducă elevii din clasele primare la teatru social, alături de actorii de la Studiourile Ferentari, astfel încât cei mici să afle în mod indirect cum arată un caz de bullying.

„Am realizat, împreună cu Primăria Sectorului 5, două spectacole de teatru cu actori profesioniști care au pus în scenă o poveste în care se regăseau mai multe forme de bullying. Copiii au putut astfel deduce despre ce e vorba, iar la final actorii au stat de vorba cu elevii despre ce au înțeles.”

Tot în cadrul proiectului său organizează o expoziție de pictură prin care este surprinsă viziunea elevilor despre efectele bullyingului. Și vrea, de asemenea, să transforme coridoarele școlii într-un spațiu al prieteniei.

Pe termen lung, crede că focusul pentru combaterea violenței și a discriminării în școli ar trebui să fie către cadrele didactice. În ele vede cel mai tare nevoia de schimbare.

„Cred că ar trebui să fie obligatorie formarea profesorilor în lucrul cu elevi aparținând grupurilor minoritare. Iar practica ar trebui să se realizeze într-o școală cu elevi care aparțin grupurilor vulnerabile.”

***

Material realizat de Cultura la Dubă în parteneriat cu Teach for Romania și UiPath Foundation.

The post Elena Radu, profesoara de etnie romă care luptă pentru combaterea bullyingului în școlile din Ferentari appeared first on Cultura la dubă.

Culmea este că volumul cu pricina, “Decoct de femeie”, publicat la Editura Ideea Europeană, a apărut de mai bine de un an, iar scriitorul Sorin LAvric era redactor încă din 2009 la revista România Literară, condusă de Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor.

Iată comunicatul Uniunii Scriitorilor:

“Conducerea Uniunii Scriitorilor din România a luat act cu stupoare de declarațiile politice radicale pe care dl Sorin Lavric, proaspăt parlamentar, le-a făcut, cu privire la cadrul democratic în care se desfășoară viața politică din țara noastră.

Respectivele opinii și atitudini reprezintă punctele de vedere personale ale dlui Sorin Lavric și nu angajează în niciun fel Uniunea Scriitorilor din România. Menționăm că, în urma implicării sale politice, relațiile contractuale ale dlui Sorin Lavric cu Uniunea Scriitorilor din România și revista „România literară”, în mod firesc și necesar, iau sfârșit.

Ca uniune de creatori în domeniul literar, Uniunea Scriitorilor din România este o instituție democratică, reunind scriitori din toate etniile care trăiesc în țara noastră, ale căror drepturi le apără și le promovează. Uniunea nu face politică partizană.

Respingem orice tentativă de destructurare a cadrului democratic și orice atac la adresa minorităților naționale, religioase etc. și condamnăm orice formă de discriminare. Prin urmare, ne delimităm, ca breaslă, de declarațiile și atitudinile politice ale dlui Sorin Lavric, invitându-l să reflecteze la implicațiile lor nocive pentru democrație și pentru atmosfera din spațiul public.

Conducerea Uniunii Scriitorilor din România
Președinte,
Nicolae Manolescu”

Printre afirmațiile pe care Sorin Lavric, senator AUR, le face în cartea sa se regăsesc următoarele:

• Romii sunt „o plagă socială”
• „Nici un bărbat nu caută în femeie deșteptăciunea, profunzimea sau luciditatea. Cine vrea filosofie nu o va găsi în capul femeii, dar în schimb va găsi cufundarea în athanorul labios”
• „Vopsirea unghiilor de la picioare e unul dintre oficiile cele mai absurde la care se poate preta femeia, un oficiu în care bărbatul vede o stupiditate crasă”
• „Nu sunt admirator al femeilor. Poți să admiri pe cineva pe care-l bănuiești deasupra ta.”

The post Sorin Lavric, senator AUR, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor appeared first on Cultura la dubă.