Magazinul IQOS din AFI Cotroceni s-a redeschis sub conceptul 2.0, un format care vine cu un design modern și elemente de inovație. Spațiul este conceput pentru a le oferi vizitatorilor o experiență senzorială inedită, inspirată din artă și design, și pentru a facilita interacțiunea într-un mod relaxat și autentic. Acest magazin este unul dintre primele din Europa deschise sub conceptul Retail 2.0.

Redeschiderea magazinul IQOS din AFI Cotroceni marchează prima relansare dintr-o serie ce va redefini retail-ul în 2026.

„IQOS 2.0 din AFI Cotroceni nu mai este doar un magazin, ci un exemplu al modului în care reinventăm retail-ul și susținem misiunea de a construi un viitor fără fum. Fiecare magazin deschis sub conceptul 2.0 are un design propriu și lucrări de artă inspirate din spiritul local și create special pentru IQOS de artiști locali. Pentru IQOS, retail-ul nu mai înseamnă doar tranzacții, ci momente care contează, experiențe care rămân. Prin aceste colaborări, susținem artiștii români și creăm locuri unde curiozitatea și creativitatea dau tonul schimbării.” — a declarat Carmina Fusté, director general, Philip Morris România.

Creativitatea este în centrul acestui nou concept al magazinelor IQOS. În cazul magazinului din AFI Cotroceni, Saddo, un artist cunoscut pentru stilul său eclectic, a creat o lucrare exclusivă, inspirată de skyline-ul Bucureștiului. Un mix de vechi și nou, elemente de arhitectură combinate cu energia cafenelelor și culorile care dau viață orașului. Lucrarea va rămâne expusă în magazin, alături de accesorii în ediție limitată și produse semnate Saddo.

„Mă consider un artist forever curious – îmi place să explorez, să evit tiparele și să-mi păstrez imaginația flexibilă. Ilustrația pentru IQOS a trecut prin multe faze, iar rezultatul final sintetizează într-o compoziție aproape abstractă repere și elemente din cultura locală: Ateneul, Arcul de Triumf, vibe-ul cafenelelor și al muzicii electronice, forme geometrice și organice, influențe Art Deco. Am pornit de la idei dezvoltate anterior pentru un festival cultural de la Paris, pe care le-am adaptat într-un stil și o paletă cromatică mai elegante, apropiate de look-ul brandului. Colaborările dintre branduri și artiști locali aduc valoare ambelor părți și deschid publicului accesul la limbaje vizuale noi, iar Bucureștiul, cu eclectismul lui, este mereu o sursă de inspirație.” — a spus Saddo, artist vizual.

În 2025, numărul total al magazinelor și insulelor IQOS din întreaga țară a depășit 100 de locații, ultimele orașe în care s-au deschis magazine fiind Brașov, Craiova, Ploiești și Galați. În 19 decembrie, se va deschide un magazin IQOS în Sibiu.

***

Material susținut de IQOS.

IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post IQOS deschide un nou capitol în AFI Cotroceni: artă, design și experiențe sub conceptul 2.0. Saddo, invitat special (P) appeared first on Cultura la dubă.

România se pregătește să găzduiască Summitul European al Patrimoniului, cel mai important eveniment de profil care reunește factorii decisivi în conservarea patrimoniului – arhitecți, miniștri, primari, comisari europeni sau reprezentanți ai societății civile.

Evenimentul va avea loc la București între 6 – 8 octombrie și cuprinde Ceremonia de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu, acordate de Comisia Europeană, în cadrul cărora vor fi recompensate și două proiecte din România: Biserica Săsească din Alma Vii și Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca.

Prezentă la București, Sneska Quaedvlieg Mihailovic, secretarul general al Europa Nostra, organizația care luptă pentru patrimoniu la nivel european, a vorbit pentru Cultura la dubă despre principalele provocări în acest domeniu și a explicat de ce salvarea patrimoniului a devenit un factor determinat printre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice.

***

Doamna secretar general, care sunt principalele obstacole atunci când vorbim despre conservarea patrimoniului construit?

Aș vorbi mai degrabă despre principalele provocări cu care se confruntă societatea noastră, atât cea din România, cât și cea din Europa, în general.

Schimbarea climatică este o provocare uriașă, neînțeleasă complet încă. Din acest moment, schimbările climatice nu sunt ceva ce se va întâmpla în 10 sau 50 de ani, ci pot fi deja văzute, le-ați văzut și în România, impactul caniculei care a fost vara această.

Apoi este provocarea reprezentată de dezvoltările imobiliare, de presiunea pusă de dezvoltatori în special în marile orașe, cum ar fi București.

Interesul dezvoltatorilor imobiliari e și la munte acum, vor să facă blocuri la munte.

Asta este tot din cauza schimbărilor climatice, fiindcă oamenii vor dori să se refugieze la munte, să fugă de caniculă. De aceea dezvoltatorii se orientează deja și către zonele de munte.

De asemenea, ne confruntăm cu fenomenul migrației, cu un război foarte aproape de noi, toate acestea fac societatea foarte instabilă.

Este nevoie ca societatea să se organizeze, să răspundă la aceste provocări, să găsească o soluție.

Patrimoniul cultural este un liant al societății și contribuie la înlăturarea acestor nesiguranțe.  Patrimoniul este ceva ce aduce comunitatea laolaltă, este ancora care stabilește o barcă pe ape plutitoare, este o ancoră în timp și în spațiu, conectează trecutul de viitor.

Viitorul nu e ceva ce poate fi oprit, dar e important ca el să fie conectat la tradiții, la rădăcini, iar acestea se reflectă și în arhitectură.

Să ne pese de patrimoniul cultural este parte din apărarea drepturilor umane și a legii. Fără lege nu putem proteja patrimoniul. Iar lupta pentru protejarea patrimoniului este și pentru drepturile omului. Patrimoniul nu este doar despre niște cărămizi și mortar. Este povestea noastră.

Patrimoniul are nevoie de oameni care să îl apere și asta face societatea civilă în România. Sunteți oameni curajoși, ați arătat asta în multe ocazii.

De exemplu, campania fenomenală de apărare a sitului de la Roșie Montană, care a fost una atât de apărare a patrimoniului cultural, cât și una de protejare a mediului, a devenit apoi o campanie pentru apărarea drepturilor omului și pentru apărarea democrației.

Este un exemplu de luptă câștigată datorită unei acțiuni de masă. Oamenii pot schimba ceva când se adună laolaltă.

Vorbeam zilele trecute cu mai mulți arhitecți prezenți la Bienala de Arhitectură de la Timișoara și am regăsit o idee comună la ei, aceea că ar trebui să ne concentrăm pe clădirile deja existente, multe dintre ele goale, neutilizate și să ne oprim din a construi, fiindcă industria de construcții este unul dintre cei mai mari poluatori. Deci protejarea patrimoniului a devenit și o cauză pentru mediu în zilele noastre?

Da, așa este, industria de construcții emite cantități mari de CO2, fiind unul dintre cei mai mari poluatori. Mă bucur că la Bienala de la Timișoara s-a vorbit despre asta.

Ar trebui să existe o decizie de stopare a contrucțiilor noi, cele mai multe dintre ele folosesc materiale nesustenabile și clădirile în sine devin nesustenabile. Blocurile acestea vor deveni pur și simplu de nelocuit.

Se construiește așa din cauza mafiei imobiliare, a spălării de bani, nu doar aici, ci și în restul lumii.

În același timp aveți clădiri deja existente, de la clădiri foarte vechi la clădiri industriale, fabrici, care ar putea fi readuse la viață în mod extraordinar de către arhitecți, designeri. Avem multe exemple de cazuri în care astfel de clădiri au fost readaptate și date în folosință. Pe asta ar trebui să ne concentrăm – pe regenerare. Regenerarea cartierelor deja existente în orașe. Rezultatul poate fi uimitor.

Este ceva ce noi promovăm foarte mult. Nu doar că suntem în pericol din cauza schimbării climatice, dar patrimoniul cultural este parte din soluție.

Dacă nu salvăm planeta, nu vom putea salva patrimoniul, dar investind în patrimoniu este o formă prin care putem contribui la salvarea planetei.

Există și problema costurilor ridicate în proiecte de restaurare. Mulți proprietari de case vechi spun că nu au bani să le restaureze, condițiile sunt foarte stricte, și preferă să le lase să se degradeze, uneori le și “ajută” cu incendii, pentru a cădea într-un final și a vinde terenul dezvoltatorilor imobiliari. Pe de altă parte, poate societatea nu este de acord ca un privat să primească bani publici pentru a-și restaura casa sa. Care ar fi soluția de mijloc?

Acesta este o problemă reală. Cumva, anumite facilități fiscale ar trebui să existe dacă luăm în considerare faptul că un oraș este de interes public, nu doar de interes privat. Este de interes public ca un oraș să își păstreze caracterul arhitectural, să atragă turiști, investitori.

Sunt dovezi de orașe istorice bine conservate care atrag mediul de afaceri. De exemplu Amsterdam are un studiu în acest sens, care arată că datorită caracterului istoric bine conservat au venit foarte mulți investitori.

Valoarea unei clădiri istorice nu este dată doar de clădirea în sine, ci și de statutul ei în contextul orașului. Iar valoarea nu este doar economică și istorică, este și socială, este valoroasă pentru mediu, după cum spuneam mai devreme.

În acești sens, oamenii trebuie educați, ajutați să înțeleagă că sprijinirea unui proprietar privat prin fonduri publice sau facilități fiscale, în acest context, servește interesului public.

De asemenea, e importantă investiția în mentenanță, în România nu s-a investit în mentenanță și acum aveți probleme mult mai mari în restaurare. Când întreții regulat o clădire veche, cu investiții din când în când, este mai ușor să o conservi.

Dar când ai o clădire complet abandonate, atunci și investițiile trebuie să fie majore.

Ce părere aveți despre intervențiile moderne asupra clădirilor istorice? Avem chiar în centrul Bucureștiului câteva exemple de case – monumente istorice care au fost restaurate, dar în spatele lor s-au ridicat blocuri uriașe care, cel puțin vizual, le sufocă. Ce credeți despre asta?

Trebuie să găsim o balanță. Intervențiile moderne nu sunt tot timpul rele. Trebuie să găsești o cale în care să protejezi, dar să poți adăuga ceva viabil pentru viitor.

Dar asta trebuie făcut cu respect, proporțiile dintre partea istorică și partea nouă ar trebui să fie în echilibru. Am văzut și eu exemple în care parterul e istoric și deasupra este o clădire oribilă, grotescă, relația dintre cele două este îngrozitoare.

Știu și cazuri în care, totuși, astfel de intervenții au fost făcute de arhitecți cu mare respect față de clădirea istorică. Este o chestiune de calitate și la Summitul de la București vom insista pe acest aspect, al calității, promovând bune practici.

Ce credeți despre patrimoniul construit din România? De-a lungul timpului au fost mai multe proiecte românești premiate de Europa Nostra. Aveți câteva monumente românești preferate?

Oh, România are un patrimoniu extrem de bogat și de divers. Eu știu doar o mică parte. Am fost în orașe istorice ca Sighișoara, Sibiu, anul trecut la Timișoara, care chiar a fost o mare descoperire.

Frumusețea Timișoarei, existența multiculturalității are un farmec extraordinar și cred că acolo ați reușit să aveți grijă de acele locuri.

De asemenea, în București aș vrea să petrec mai mult timp. Clădirea mea preferată este Ateneul Român, este un diamant, este superb din afară și din interior, e cea mai frumoasă sală de concerte din Europa.

Aveți și bisericile fortificate care sunt cu totul speciale.

Am fost azi și la Piscu să văd muzeul, este absolut minunat! Arhitectura verde a clădirii, povestea ceramicii și olăritului.

Cred că generația tânără e din ce în ce mai conștientă de frumusețea patrimoniului, atât a celui construit, cât și a celui intangibil.

Potențialul a ceea ce aveți este uriaș, dar oamenii sunt cel mai important patrimoniu, fără ei nu puteți să salvați ceea ce aveți de salvat. Și este al vostru, dar este și al nostru, este parte importantă din Europa, de valoare europeană.

***

Europa Nostra este vocea europeană a societății civile care se angajează să protejeze și să promoveze patrimoniul cultural și natural. Este o federație pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice, acoperind peste 40 de țări. Este cea mai mare și cea mai reprezentativă rețea de patrimoniu din Europa, menținând relații strânse cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO și alte organisme internaționale. Fondată în 1963, Europa Nostra și-a sărbătorit anul trecut cea de-a 60-a aniversare.

Europa Nostra militează pentru salvarea monumentelor, siturilor și peisajelor europene aflate în pericol de dispariție, în special prin intermediul Programului 7 Most Endangered. Rețeaua celebrează și diseminează excelența prin intermediul Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra.

Europa Nostra contribuie, în mod activ, la definirea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene legate de patrimoniu printr-un dialog participativ cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței Europene a Patrimoniului. 

Europa Nostra a condus consorțiul european selectat de Comisia Europeană pentru a gestiona proiectul pilot European Heritage Hub(2023-2025). Este, de asemenea, partener oficial al inițiativei Noul Bauhaus European, dezvoltată de Comisia Europeană și este unul dintre principalii membri și susținători europeni ai Rețelei Patrimoniului Climatic.

The post Secretarul General al Europa Nostra, interviu pentru Cultura la dubă: “Lupta pentru protejarea patrimoniului este și lupta pentru drepturile omului, pentru mediu.” appeared first on Cultura la dubă.

„SynergyX continuă și adâncește o căutare foarte personală”

Adrian nu e la prima colaborare cu IQOS sub umbrela Romanian Design Week. În 2021, a expus instalația Network of Emotions, care explora una dintre temele predilecte pe care artistul le urmează consecvent și care se regăsește și în alte lucrări, inclusiv în instalaţia creată pentru RDW 2024:

„Instalația a pornit de la această idee oarecum simplă că întregul e mai mult decât suma părților, iar împreună înseamnă mult mai mult decât cumulul individualităților”, explică Adrian. „E ceva ce mă interesează foarte mult și am mai experimentat în diferite variante. Instalația de anul acesta continuă și o traiectorie de cercetare personală legată de materialitatea apei. Sunt fascinat de modul în care viața e legată atât de strâns de apă și cât de conectați suntem între noi și cu tot ce ne înconjoară. Am mai experimentat în această zonă și în instalația The Bridge, care a reprezentat România la Cvadrienala de scenografie de la Praga. Așa că SynergyX continuă și adâncește o căutare foarte personală.”

„E important să evităm preconcepțiile referitor la ce credem noi că dorește să vadă publicul”

Pentru Adrian Damian, publicul e o componentă extrem de importantă în ecuația creației. E important să înțeleagă cui se adresează pentru a-și acorda mijloacele de expresie.

„Când lucrez la instalații e oarecum diferit față de scenografie, pentru că aici lipsește regizorul, lipsește textul, lipsesc performerii. Încerc să le gândesc ca opere menite să fie experimentate, nu contemplate. Devine mai important parcursul, experiența pe care o trăieşte publicul. Astfel, ei devin performerii și de aceea cred că e foarte importantă componenta interactivă a instalațiilor. Dar cred că este, totuși, esențial să evităm preconcepțiile referitor la ce credem noi că dorește să vadă publicul. Cu cât suntem mai autentici, atât ca artiști, cât și ca spectatori, cu atât avem mai mult șansa să creăm sau să ne bucurăm cu adevărat de experiențele împărtășite.”

Speră ca publicul să vină deschis și curios și, mai ales, dornic să experimenteze instalația prin propriul corp, nu doar prin ecranul telefonului. Și totuși, nu-și poate reține o mare frustrare:

„Există un tip de cerc vicios care s-a creat, brandurile și agențiile propun și cer instalații „instagramabile”, iar publicul caută adesea background-uri pentru următorul story sau post. Și e păcat, pentru că așa, orice manifestare artistică e redusă la un „decor”, la un fundal. Iar asta nu e o problemă pentru operă în sine, ci pentru că, în loc să ne pună pe gânduri, să ne bucure sau să ne creeze o experiență, ne oferă doar un background pentru o fotografie.”

Consideră că evenimentele precum RDW sunt indispensabile într-o societate sănătoasă.

            „Încerc să simplific aproape brutal printr-o comparație. Mâncarea ne este indispensabilă, avem nevoie de ea pentru a trăi. Dar putem supraviețui cu foarte puțin. E nevoie de multe experiențe și educație pentru a înțelege și aprecia diversitatea unei culturi culinare și pentru a aprecia anumite preparate la adevărata valoare. E similar și în artă. De aceea, cu cât e mai diversificată și efervescentă oferta culturală, cu cât avem șansa de a experimenta mai multe lucruri, cu atât vom reuși să înțelegem mai bine ce ne place și ce nu, ce ne face bine și poate ce ne provoacă alergii.

Dar cel mai important în artă e că ne pune în contact cu ceva ce poate nu cunoșteam, ne face să căutăm să înțelegem. Jon Fosse, proaspătul laureat al premiului Nobel pentru literatură, a spus-o atât de frumos în mesajul trimis de Ziua Mondială a Teatrului: „Arta este pace” tocmai pentru că ne pune în situația de a-l înțelege și accepta pe celălalt.”

„Mă gândesc des la scenografie ca la un teren de joacă”

Nu are medii de expresie prestabilite și caută mereu mijloace specifice în funcție de text, concept regizoral, scena pe care lucrează și publicul căruia se adresează. Iar în acest proces îl inspiră mult în dialogul cu ceilalți artiști din echipă.

„Modul în care înțeleg să fac scenografie e unul în care încerc să creez o „cutie de rezonanță” care să amplifice spre public vibrația performerilor. Mă gândesc des la scenografie ca la un teren de joacă. Practic, eu sunt designerul unui spațiu care e gândit nu pentru mine, ci pentru ceilalți. Dacă el oferă posibilități multiple de a fi folosit, dacă îi inspiră pe ceilalți artiști din echipă, dacă le creează bucuria jocului, dacă le oferă multiple soluții și posibilități de a interacționa cu el, atunci cred că e un spațiu reușit.

Și dacă oferă publicului posibilitatea de a vedea și a înțelege ceea ce cuvintele nu pot exprima atunci cred că e într-adevăr valoros. Evit să mă gândesc că fac decoruri. Nici termenul nu îmi place. Pare lipsit de viață, decorativ, mort. Înțeleg scenografia ca spațiu, ca partener și nu ca un background, indiferent cât de frumos ar fi acel fundal.”

Evită să se definească pe sine ca artist pentru că simte că s-ar limita, s-ar închide. Or, spiritul creativ al lui Adrian Damian este, incontestabil, fără limite. A ales să lucreze ca scenograf în teatru și operă tocmai pentru că o consideră o zonă care îi permite și îl obligă să experimenteze cu diferite mijloace de expresie, epoci, spații și stiluri. Deși poate părea limitativ din cauza multiplelor condiționări (text, libret, muzică, regie, spațiul efectiv al scenei, bugete etc.), există o libertate infinită între aceste jaloane și mai ales o bucurie a întâlnirii și a muncii în echipă.

„În teatru, nu ești niciodată singur, punctează Adrian. Pe lângă actori, performeri, soliști, ești mereu în relație cu regizorul și conceptul lui, dar și cu toți ceilalți artiști din echipă: designer de costume, coregraf, lumini, sunet, designer video etc. Ca să nu mai vorbim de echipele de producție și cele de tehnicieni de scenă.

Ca scenograf, ești la intersecția tuturor acestor domenii și trebuie să înțelegi atât nevoile actorilor, cât și pe cele ale tehnicienilor sau contabililor. Iar acest rol îmi place și mă provoacă foarte mult. Mai ales pentru că am șansa de a asista la felul în care o idee fragilă prinde formă, se materializează, devine o realitate tangibilă, creează spațiul în care toți ceilalți artiști se exprimă.”

IQOS susține comunitatea creativă, aflată la început de drum, și oferă mai multă expunere, vizibilitate și implicare activă în realizarea viziunii artistice. Valorile care definesc brandul, cum ar fi progresul, inovația și rolul acestora în societate, pun în valoare talentul în formare și îl aduc în centrul comunității.

Romanian Design Week (RDW) este cel mai mare eveniment interdisciplinar din România, un festival care promovează designul, arhitectura, creativitatea și inovația ca instrumente pentru creșterea culturală, socială și economică. Expozițiile și evenimentele din programul festivalului au ca scop să facă designul accesibil pentru un public larg. Anul acesta, Romanian Design Week se desfășoară în perioada 24 mai–2 iunie.

Material susținut de IQOS.

IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post „În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024 (P) appeared first on Cultura la dubă.

Cu tema „Unlock The City”, ediţia din 2024 a Romanian Design Week își propune să investigheze metodele prin care creativitatea și inovația pot modela orașele de mâine.

RDW dorește să contribuie la explorarea Bucureștiului, la descoperirea potențialului spațiilor creative din oraș și a organizațiilor sau proiectelor culturale care le animă.

IQOS se alătură acestui demers prin două colaborări cu artiști români, alături de care celebrează sinergia simțurilor în spiritul unei comunități reunite sub semnul designului. Atfel, IQOS îşi continuă misiunea declarată de susţinere a progresului şi spiritului creativ.

Prima colaborare este „SynergyX” – A decade of Enjoyment, Innovation and Community, o instalație semnată de Adrian Damian. Cu ajutorul interacțiunii tactile, vizitatorii pot experimenta o simfonie hipnotizantă de imagini și sunete generate dinamic. Instalaţia „SynergyX” este o fuziune între artă, tehnologie și conexiune umană, în care tehnologiile de ultimă oră se îmbină și creează o experiență senzorială și emoțională.

Accesul în instalație este permis exclusiv persoanelor cu vârsta peste 18 ani.

Cunoscută pentru creații colorate şi pline de viaţă, Lana Dumitru este al doilea designer și artist digital care completează experiența IQOS la Romanian Design Week 2024.​ Inspirată de pasiunea comunității IQOS pentru artă şi design, artista a creat o colecție în ediție limitată, special pentru Romanian Design Week. Culorile vii, texturile și modelul simbolizează comuniunea cu cei din jur și legăturile puternice pe care indivizii le dezvoltă în comunitate.

Un proiect The Institute, Romanian Design Week este cel mai mare eveniment interdisciplinar din România care contribuie la dezvoltarea industriilor creative autohtone. Festivalul promovează designul, arhitectura, creativitatea și inovația ca instrumente pentru creșterea culturală, socială și economică. Fiecare ediție prezintă peste 150 de proiecte recente semnate de studiouri locale de arhitectură și design. Programul include și evenimente satelit, găzduite de studiouri de design, showroom-uri, hub-uri creative și galerii de artă. Sub umbrela festivalului, sunt organizate expoziții și evenimente care au ca scop să facă designul accesibil pentru un public larg. În 2023, Romanian Design Week a atras peste 85.000 de vizitatori în cele 17 zile de festival.

Material susținut de IQOS.

IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post Romanian Design Week 2024 prezintă “SynergyX”, experienţa multisenzorială creată de IQOS şi Adrian Damian (P) appeared first on Cultura la dubă.

El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA, un eveniment care prezintă comunității vârfurile generației noi de artiști români.

„Mesajul pe care IQOS și-a propus să-l transmită prin această nouă instalație este unul de progres, de dinamism și evoluție. Pe de altă parte, menirea festivalului DIPLOMA este să pună în contact comunitatea cu cercul tinerilor creativi și să creeze, astfel, premisa unor cariere strălucite în domeniul artelor. Aici am găsit eu intersecția între cele două mesaje și instalația pe care am proiectat-o împreună cu colegii mei, despre asta vorbește, despre propulsarea societății către viitor prin intermediul artei.” (Omid Ghannadi, arhitect de interior)

„Inovația este unul dintre principiile fundamentale din strategia IQOS pe termen lung, așa că participarea noastră la cea de-a X-a ediție DIPLOMA este un pas natural, pentru că susținem aceleași valori care se regăsesc în mantra festivalului.” (Bogdan Jurge, Manager Brand Engagement IQOS)

Instalația IQOS este plasată la intrarea în galeria Senat de la Combintul Fondului Plastic și face trecerea dintre spațiul expozițional de la DIPLOMA Show și zona amenajă pentru socializare.

„Este ca un fel de portal care intenționează să conducă vizitatorii spre Senat, unde se desfășoară DIPLOMA Show #10 . Acolo este punctul de întâlnire, miezul festivalului. Am vrut ca oamenii să intre în spațiul de întâlnire cu un boost de energie, să simtă cu adevărat trecerea, nu doar să pășească din exterior către interior.” (Omid Ghannadi, arhitect de interior)

Toată arhitectura festivalului este gândită să sugereze dinamism, tranziție, evoluție. Designul interior al DIPLOMA Show, realizat tot de Omid, ilustrează călătoria artistului – un proces care nu se termină niciodată, ci se îmbogățește în timp. Vizitatorul este condus pe acest traseu și este expus la artă în multiplele ei forme de exprimare ca, la final, să ajungă în punctul culminant, unde îi întâlnește pe artiști și pe ceilalți membri ai comunității de care aparține.

„În galeria Senat se face conexiunea vizitatorilor cu valorile creative ale noilor generații. E locul în care tinerii artiști iau primul contact cu societatea care le promite că le va oferi susținere și spațiu de exprimare.” (Omid Ghannadi, arhitect de interior)

Omid Ghannadi trăiește și profesează la București. Face parte din boardul creativ al festivalului DIPLOMA, a participat la selecția lucrărilor expuse și jurizează categoria Arhitectură de interior. Anul acesta, când festivalului DIPLOMA aniversează 10 ani, Omid și colegii săi de la I.O.G. ARHITECTURA au realizat, în premieră, designul expoziției centrale de la Combinatul Fondului Plastic. Conceptul urmărește traseul profesional și emoțional al artistului, care pornește dintr-un punct și evoluează la nesfârșit, impredictibil.

„Știu cât este de greu să devii artist în România, cât e de greu să îți aperi operele. Așadar, orice parteneriat care vine și susține domeniul creativ este binevenit și apreciez că sunt companii care se implică atât de vizibil în sprijinul absolvenților de arte.” (Omid Ghannadi, arhitect de interior)

În ultimii ani, festivalul DIPLOMA a devenit un eveniment interactiv care atrage un public diversificat, nu doar profesioniști din zona creativă. Oamenii vin să vadă lucruri frumoase, să ia contact cu noul și să petreacă timp alături de cei cu care rezonează. Comunitatea creată în jurul brandului IQOS este una dintre cele mai implicate în susținerea proiectelor creative și dornică să acționeze în direcția schimbării.

Pentru cei care nu pot ajunge la DIPLOMA SHOW, experiența de festival va putea fi urmărită, ca de obicei, pe @iqos_ro, acolo unde brandul promite să transmită pas cu pas surprizele acestei ediții.

Material susținut de IQOS.

IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post Arhitectul Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: “E locul în care tinerii artiști iau primul contact cu societatea care le promite că le va oferi susținere și spațiu de exprimare” (P) appeared first on Cultura la dubă.

Tema de anul acesta se numește „Connections” și prezintă designul ca instrument valoros pentru abordarea și soluționarea preocupărilor legate de cum ne putem conecta unii cu alții și cum putem crea spații comune de dialog, într-o lume în permanentă schimbare.

Piața Amzei – reintegrată în circuitul urban, pentru o experiență completă a designului local

În Piața Amzei va avea loc RDW Exhibition, un proiect realizat de Primăria Sectorului 1, împreună cu The Institute. 162 de lucrări din 6 specializări diferite, de la arhitectură la design interior, design grafic, design de produs, ilustrație și modă, vor fi prezentate publicului larg, care va avea acces liber în expoziție.

Proiectele prezentate în cadrul RDW Exhibition au fost selectate atât de curatori români de renume, cât și de specialiști de talie internațională, dintr-un total de peste 400 de lucrări înscrise în call-ul inițial de proiecte.

În cadrul expoziției, care anul acesta se desfășoară pe două etaje, vizitatorii vor putea să se inspire pentru propriile amenajări din categoria de design interior, dar și să vadă obiecte cu un design spectaculos, printre care pantofi printați 3D, obiecte realizate din materiale reciclate sau articole vestimentare realizate cu multă preocupare pentru sustenabilitate.

„Piața Amzei este unul dintre spațiile-cheie din centrul Bucureștiului, cu o istorie importantă în memoria orașului, pe care cu toții ni-l dorim reintegrat în circuitul urban. Ediția de anul acesta își propune să fie un exercițiu de revitalizare a pieței și un studiu de caz care să demonstreze cât de mare este potențialul acestui spațiu pentru oraș și pentru locuitorii săi deopotrivă. Păstrând funcțiunea de piață agro-alimentară, ajutată de un conținut cultural unic, vrem să demonstrăm că piața poate deveni un loc de întâlnire pentru reprezentanții industriilor creative, dar mai ales pentru publicul larg, care va redescoperi cu această ocazie un spațiu public foarte valoros, în care-și poate petrece timpul liber”, a explicat Andrei Borțun, CEO The Institute.

În premieră anul acesta, în afară de proiectele prezentate în expoziția din Piața Amzei, au fost selectate și o serie de lucrări care vor fi prezentate ca bune practici – exclusiv online, pe site-ul Romanian Design Week, aici.

Experiența din Piața Amzei este completată și de alte formate importante ale #RDW2023:

• Young Design powered by Diploma propune perspectiva noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, într-o expoziție multidisciplinară. În cadrul acestui nou format din cadrul festivalului, publicul larg va explora preocupările tinerilor creativi, admirând peste 30 de expozanți, absolvenți recenți ai facultăților cu profil creativ din toată țara, care expun proiecte de arhitectură, design de produs, design grafic, modă, ilustrație și design grafic. Expoziția are ca parteneri: Globalworth, Primăria Municipiului București prin Expo Arte, Primăria Sectorului 1.

• RDW Social este programul de socializare din cadrul festivalului și este prezentat de IQOS. Anul acesta, RDW Social propune o serie de petreceri și contexte de networking, care creează ocazii de întâlniri, discuții și socializare între creativi și publicul larg. RDW Social are ca parteneri Kozel și Jidvei.

• RDW Market este galeria de design din Piața Amzei, unde designul românesc poate fi descoperit și achiziționat de către vizitatori. Într-un spațiu ce încurajează consumul de design local, RDW Market cuprinde o serie de magazine-capsulă cu obiecte speciale, pe care publicul larg le poate descoperi, admira și lua acasă. Partenerii RDW Market sunt: Urban Monkey, Fru-fru, Jidvei.

• constă în expoziția Circular Catalysts, rezultatul colaborării între designeri, artiști și meșteșugari din România și Marea Britanie. Expoziția prezintă fotografii, texte și obiecte ce ilustrează puterea designului interdisciplinar și a dialogului. Circular Catalysts este realizat de British Council România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

De asemenea,publicul adult va avea ocazia să descopere,tot în Piața Amzei, instalația „Echoes of Presence”. Aceasta își propune să ofere o experiență prin care prezența vizitatorilor influențează ambientul și percepția celorlalți, printr-o serie de senzori ce declanșează efecte spectaculoase în trei spații diferite. Instalația a fost aleasă de comunitate, în urma unui concurs RDW x IQOS, și este dezvoltată de Alina Rizescu, Bogdan Stefănescu, Alin Tatu și Denis Flueraru, cu sprijinul IQOS.

Cel mai amplu program de evenimente satelit de până acum: peste 100 de evenimente de explorat în timpul festivalului

În perioada 12–28 mai, peste 100 de evenimente se desfășoară în Capitală, ca parte din programul RDW Design GO! Acestea sunt organizate în jurul a 4 Design Districts din București: Cotroceni, Dorobanți-Floreasca, Ioanid-Icoanei și Cartierul Creativ.

Romanian Design Week propune astfel cel mai amplu program de evenimente satelit din toate edițiile de până acum, dezvoltat în jurul unor cartiere și zone istorice importante ale Bucureștiului. RDW Design GO! cuprinde un program divers de discuții, expoziții, workshop-uri și ateliere deschise, destinate atât publicului larg consumator de design, cât și profesioniștilor. Harta festivalului poate fi consultată aici.

Noaptea Studiourilor de Arhitectură, un format original Romanian Design Week, va avea loc joi, 25 mai. Timp de o seară, 16 studiouri de arhitectură din București își deschid birourile și spațiile de lucru pentru colegi, prieteni și publicul larg, într-o inițiativă de prezentare a celor mai recente proiecte, dar și de organizare a unor întâlniri sociale. Partenerii acestui format RDW sunt: Cemacon, Kozel, Urban Monkey, Fru-Fru, Jidvei, Igloo, Zeppelin.

Acces gratuit la cea mai amplă ediție Romanian Design Week de până acum

Romanian Design Week poate fi vizitat de luni până vineri în intervalul 12:00–22:00, iar în weekend între orele 10:00–22:00. În data de 12 mai, la vernisajul RDW Exhibition din Piața Amzei, intrarea se face începând cu ora 18:00, iar expoziția poate fi vizitată până la ora 23:00.

RDW este parte din circuitul oficial Noaptea Muzeelor din data de 13 mai, când expoziția din Piața Amzei va putea fi vizitată în program prelungit, până la miezul nopții.

Accesul este gratuit și se face în baza unei rezervări prealabile aici sau direct la intrare.

Programul complet al festivalului poate fi accesat aici.

The post Romanian Design Week se întoarce în Piața Amzei începând de vineri, 12 mai appeared first on Cultura la dubă.

10 martie este data limită până la care creativii locali încă se mai pot înscrie în concursul lansat de IQOS și Romanian Design Week, în urma căruia se va desemna proiectul câștigător pentru instalația imersivă pe care o vor construi în spațiul central al festivalului de anul acesta.

În cadrul concursului se vor acorda trei premii, astfel: un premiu în valoare de 5.000 euro pentru proiectul câștigător și realizarea acestuia în cadrul Romanian Design Week 2023, în limita bugetului de producție de 40.000 euro și două premii în valoare de câte 3.000, respectiv 2.000 euro pentru cele două proiecte finaliste, care vor ocupa locurile II și III în urma votului comunității.

Concursul se adresează tuturor reprezentanților industriilor creative locale, fie ei designeri, arhitecți, scenografi sau artiști vizuali, cu vârsta de 25 de ani împlinită la înscrierea în concurs. Mai multe informații despre înscriere și regulament sunt disponibile pe www.partedinarte.ro.

Adaptarea la tema și specificul evenimentului este una dintre condițiile obligatorii, cu atât mai mult cu cât trăim în epoca experiențelor. Publicul are nevoie să se simtă integrat complet, să primească experiențe care să-i stimuleze spiritul, să-i dea sentimentul că face ceva ieșit din comun. De altfel, acesta este tocmai contextul în care au fost create expozițiile imersive.

Să mergi la muzeu să vezi tablourile lui Van Gogh nu mai este suficient, trebuie să le experimentăm, să ne scufundăm la propriu în pictură și în istoria ei, să o simțim. În fond, asta ar trebui să însemne arta imersivă: o experiență interactivă care poate aduce o dimensiune cu totul nouă modului în care o piesă sau o instalație este apreciată.

Expozițiile imersive oferă nu doar posibilitatea unei experiențe diferite, ci și o șansă mai mare să-i apropie de artă pe oamenii obișnuiți, care în mod normal nu ar lua în calcul o vizită la muzeu pe lista de activități dintr-o sâmbătă obișnuită. Pentru că arta imersivă este mai apropiată de înțelegerea publicului larg, iar pentru cei mai tineri poate fi locul perfect pentru o poză pentru Instagram sau selfie-ul ideal. Vizitatorul este cufundat în culori și poate vedea cum opera de artă prinde viață pe ecrane. Tot ce trebuie să faci este să te lași captivat și să devii, la rândul tău, parte din experiență.

Pentru pasionații de astfel de experiențe, pe lângă instalația temporară propusă de Romania Design Week și IQOS, Europa oferă câteva alternative de expoziții permanente:

Fabrique des Lumières din Amsterdam

Situată în fosta fabrică de gaz Westergasfabriek, Fabrique des Lumières este cea mai recentă locație de la Culturespaces. Centrele lor de artă digitală „des Lumières” din Paris, Bordeaux, Dubai, Seul și New York prezintă pânze psihedelice ale unor artiști precum Gustav Klimt și Hundertwasser, proiectate din podea până la tavan și însoțite de muzică.

MAD, Madrid Artes Digitales

La începutul anului 2022, Madrid a deschis un centru dedicat experiențelor imersive: MAD, Madrid Artes Digitales. Pentru prima sa expoziție, locul prezintă lumea lui Gustav Klimt și ne invită în Viena începutului de secol al XX-lea.

L’Atelier des Lumières din Paris

De când s-a deschis la Paris în 2018, L’Atelier des Lumières a cufundat, la propriu, mii de vizitatori, în lucrările digitale ale unor mari pictori precum Van Gogh, Monet și Dalí. Până pe 2 ianuarie 2023, a primit soarele provensal și dezvăluie culorile operelor lui Paul Cézanne.

Carrières des Lumières din Les Baux-de-Provence

E unul dintre pionierii muzeelor ​​imersive. Preluate de firma Culturespaces din 2012, carierele subterane ale satului Les Baux-de-Provence prezintă în fiecare an spectacole de sunet și lumini bazate pe nume mari ale artei.

Les Bassins des Lumières din Bordeaux

Baza submarină spectaculoasă din Bordeaux – un vestigiu al celui de-al Doilea Război Mondial – găzduiește cel mai mare centru de artă digitală din lume (13.000 m²). După Klimt, Monet și Chagall, pictorul spaniol Sorolla și decorurile Veneției, „La Serenissima,” se reflectă în apa celor patru piscine uriașe.

***

Despre IQOS

Pentru al patrulea an consecutiv, IQOS este partener al Romanian Design Week și susține industriile creative din Romania. Tema acestei ediții a festivalului scoate în evidență strategia și viziunea pe termen lung a brandului IQOS, „a celebration of togetherness”.

Parte din misiunea brandului este și susținerea acordată comunităților creative și inovația în construirea unui viitor în care evoluția tehnologică, incluziunea și respectul pentru ceilalți sunt esențiale pentru a genera progres și a construi o societate mai deschisă.

Despre The Institute

The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 25 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al proiectelor Romanian Design Week, DIPLOMA Show, Gala Societății Civile, Internetics și inițiator al programelor ASAP România, Cartierul Creativ și Combinat.

Material susținut de IQOS.

 IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post Romanian Design Week și IQOS caută spirite creative și susțin producția instalației câștigătoare dezvoltată de artiști români (P) appeared first on Cultura la dubă.