Institutul Național al Patrimoniului reacționează într-un amplu comunicat de presă la posibilul demers al Ministerului Culturii, de desființare prin transformare a INP într-un departament al ministerului, confirmat de Ministerul Culturii pentru Cultura la dubă.

Potrivit specialiștilor INP, comasarea instituției cu ministerul ar provoca un conflict de interese și ar pune în pericol finanțarea proiectelor derulate prin PNRR. “Reorganizarea INP prin absorbție contravine obligațiilor pe care Ministerul Culturii, dar și INP le-au asumat pentru derularea investiției prin PNRR, fiind inadmisibilă contopirea a două calități distincte de către o unică entitate juridică (Ministerul Culturii). (…) De asemenea, se pot produce conflicte de interese, deoarece MC nu poate să fie și finanțator și implementator/avizator sau și autor de studii și documentații de intervenții etc.”, transmite INP.

Cultura la dubă a cerut un punct de vedere și cabinetului primului ministru Ilie Bolojan. Potrivit cancelariei sale, în contextul deficitului bugetar “sunt analizate soluții privind comasarea sau desființarea unor instituții”.

USR s-a poziționat, din poziția de partid al coaliției de guvernare, împotriva demersului.

***

COMUNICATUL INSTITUTULUI NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI

“Institutul Național al Patrimoniului își manifestă dezacordul cu privire la această măsură și neînțelegerea cu privire la impactul pozitiv pe care l-ar putea produce. Mai mult, avem certitudinea și argumentele că efectul va fi unul nociv, cu grave prejudicii aduse patrimoniului cultural național.

𝐏𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐠𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐚𝐫𝐢𝐮:

INP este continuator direct al primei instituții publice de profil, Comisiunea Monumentelor Istorice, înființată prin Legea de la 1892 pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice și Centrului de Calcul pentru Cultură, înființat în 1981 cu scopul documentării informatizate a patrimoniului cultural. Structura actuală a INP și atribuțiile sale sunt rezultatul comasării succesiv, între anii 2009 și 2014, a patru instituții din subordinea Ministerului Culturii, comasarea celor patru instituții ducând la pierderea a peste două treimi din schema de personal, cu păstrarea însă a tuturor activitățile pe care le desfășurau la care de-a lungul timpului au fost adăugate și unele noi.

în ultimii ani, pentru eficientizarea activității de protecție și gestiune a patrimoniului cultural, INP s-a poziționat ca liant între principalii actori ai acestui proces, autoritatea centrală, autoritatea locală, societatea civilă, mediul academic și mediul de afaceri, cu rezultate reale în dialogul dintre toate aceste categorii.

Reorganizarea INP ar duce la estomparea identității instituționale și implicit la scăderea credibilității și vizibilității la nivel național și internațional și pierderea încrederii din partea partenerilor internaționali și a ONG-urilor culturale.

dizolvarea prin absorbție a singurei instituții ce asigură protejarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural, printr-un corp profesional independent, va compromite grav toate eforturile Ministerului Culturii și ale INP de creștere a credibilității și eficienței sistemului public de protejare a monumentelor istorice.

Rolul INP de fundamentare a deciziilor de specialitate ale MC, de formulare de opinii de specialitate, ce se bazează pe profesionalismul unui corp de experți și pe independența acestor opinii, cât și flexibilitatea și posibilitatea de asociere și lucru în consorțiu, vor fi grav afectate de apartenența la o instituție de tip administrație centrală cu rigori, constrângeri și proceduri administrative diferite, determinate sau influențate politic.

Trebuie subliniat faptul că, în majoritatea statelor europene regăsim un institut de specialitate omolog, entitate distinctă față de Ministerul Culturii sau alt minister tutelar.

pentru creșterea impactului protecției patrimoniului cultural în raport cu nevoile de abordare a crizei climatice, INP a dezvoltat Investiția I.4 – Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice din cadrul Componentei C5 – Valul renovării din PNRR, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență prin contractul încheiat între Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului (coordonator de reforme și investiții) și Institutul Național al Patrimoniului (unitate de implementare/beneficiar). În vederea implementării investiției conform graficului asumat, fluxul de activități previzionat este unul continuu, acesta nu poate suferi incidente (de tipul procesului de preluare efectivă a activului și pasivului INP) care pot antrena suspendarea sau întreruperea acestora, din cauza calendarului strict aprobat pentru îndeplinirea la termen a țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR.

Reorganizarea INP prin absorbție contravine obligațiilor pe care Ministerul Culturii, dar și INP le-au asumat pentru derularea investiției prin PNRR, fiind inadmisibilă contopirea a două calități distincte de către o unică entitate juridică (Ministerul Culturii).

INP elaborează și gestionează Programul național de restaurare a monumentelor istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil și colectează și gestionează Timbrul monumentelor istorice [TMI] – instrument de finanțare care a facilitat intervenții exact în acele zone critice unde nu există capacitate financiară, vizând atât monumente istorice aflate în proprietatea statului, a UAT-urilor sau a cultelor religioase, cât și monumente istorice aflate în proprietate privată a unor persoane fizice sau juridice.

Desființarea INP nu ar anula capacitatea generală de investiții a Ministerului Culturii, însă ar paraliza aproape complet capacitatea sa de a realiza investiții legale și fundamentate profesional în domeniul restaurării și protejării monumentelor istorice.

INP este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România, elaborate în principal de Ministerul Culturii, și funcționează ca instituție unică cu personalitate juridică, specializată în protecția și valorificarea patrimoniului din punct de vedere științific, tehnic și cultural. Prin activitatea curentă, INP gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, instrumente pentru care există personal de specialitate dedicat.

De asemenea, personalul de specialitate din INP, oferă sprijin constant Direcției Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii în îndeplinirea atribuțiilor (avizare, interpelări, solicitări ale petenților etc.). Deși preluarea în MC a gestiunii inventarelor nu ar anula această activitate, trebuie menționat că o eventuală redirecționare a resurselor umane necesare desfășurării acesteia (deja insuficiente), către alte activități MC poate avea consecințe grave chiar și în contextul actualizării sistemelor informatice, personalul de specialitate fiind necesar pentru asigurarea corectitudinii și calității informației.

INP are printre atribuțiile sale principalele responsabilități pe care statul Român și le-a asumat, la nivel internațional, în relație cu ratificarea și implementarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural. În ultimii ani, după o lungă perioadă de hiatus, România prin INP, a reușit repornirea activităților asumate prin convenție, mai ales în sensul realizării primilor pași în alinierea protecției și gestiunii desfășurate la nivel național cu standardele și recomandările UNESCO, punându-se astfel bazele unui proces amplu, dar necesar de eficientizare a managementului Patrimoniului Mondial.

De asemenea au fost înregistrate 3 înscrieri în LPM în ultimii 4 ani, o performanță fără precedent chiar în state cu resurse ample dedicate acestui domeniu. Dizolvarea INP sau reducerea personalului deja insuficient ar compromite una dintre activitățile cheie ale României în raport convențiile internaționale ratificate, privind protecția patrimoniului cultural, cu greu repornită în ultimii ani prin crearea în acest scop a unui colectiv supraspecializat în managementul Patrimoniului Mondial.

Nu în ultimul rând, INP are în desfășurare o serie de proiecte cu finanțare europeană și națională, precum și contracte pentru realizarea unor studii (realizate în baza prevederilor legale potrivit cărora INP realizează venituri proprii).

Părăsirea de către INP a consorțiilor de implementare a proiectelor ar afecta contractele de finanțare deja semnate, ce vor trebui renegociate, afectându-se astfel implementarea proiectelor și implicit imaginea externă a INP și Ministerului Culturii. De asemenea, se pot produce conflicte de interese, deoarece MC nu poate să fie și finanțator și implementator/avizator sau și autor de studii și documentații de intervenții etc.”

REACȚIA CANCELARIEI PREMIERULUI BOLOJAN

Într-un răspuns transmis la solicitarea redacției Cultura la dubă, cabinetul primului ministru Ilie Bolojan nu neagă posibilitatea desființării INP prin comasare, nici nu o confirmă.

“Guvernul României a început un amplu proces de analiză la nivelul instituțiilor publice având în vedere două coordonate principale: optimizarea bugetului, inclusiv prin reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, și creșterea eficienței serviciilor publice. În acest sens, sunt analizate soluții privind comasarea sau desființarea unor instituții, precum și organigramele de personal în raport cu responsabilitățile și proiectele în derulare. La finalul procesului de analiză, Guvernul va anunța public rezultatele și măsurile ce se impun.”, susține cancelaria premierului.

REACȚIA USR

“USR nu susține desființarea Institutului Național al Patrimoniului și solicită o discuție în coaliție pe această temă.

Desființarea unor instituții de cultură, cum ar fi Institutul Național al Patrimoniului, este o măsură greșită și injustă și există soluții mai bune pentru o justă cheltuire a banului public. USR solicită o discuție în coaliție pe această temă, în contextul nu a fost convenită măsura între partidele la guvernare.

„Institutul Național al Patrimoniului gestionează patrimoniul național și este o instituție strategică în acest sens. Mai mult, orice proces de acest gen poate periclita accesarea fondurilor europene gestionate de INP pentru restaurarea unor obiective de patrimoniu. Cultura se pune în valoare prin management corect, concursuri transparente și investiții în oameni competenți. Sunt instituții deconcentrate ale căror atribuții fie se suprapun, fie sunt create și multiplicate pentru a oferi joburi unei clientele și pe acelea trebuie să le vizăm, nu instituțiile strategice”, declară Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR.

Împotriva desființării Institutului Național al Patrimoniului argumentează și deputatul USR George Gima, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, care invocă și situația de la Râmnicu Vâlcea, unde Primăria a propus unificarea Teatrului „Ariel” cu Filarmonica „Ion Dumitrescu” tot sub pretextul „eficientizării”.

„Dacă Ministerul Culturii validează astfel de soluții, autoritățile locale vor începe să le copieze peste tot. Există, totuși, o alternativă. Problemele din instituțiile culturale pot fi rezolvate prin concursuri corecte de management, prin transparență și prin aducerea de oameni competenți care să construiască, nu prin comasări administrative care șterg cu buretele zeci de ani de muncă”, precizează George Gima.”

Cultura la dubă a prezentat pe larg intenția Ministerului Culturii de a transforma INP într-un departament al ministerului. Materialul poate fi citit AICI.

Între timp, petiția inițiată de Fundația Pro Patrimonio a strâns până la ora publicării acestui articol peste 8000 de semnături.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Reacții la posibila desființare a Institutului Național al Patrimoniului. “Efectul va fi unul nociv, cu grave prejudicii aduse patrimoniului cultural național”, spune INP appeared first on Cultura la dubă.

Mihail Neamțu a postat recent un clip în care îi înjură pe cei care îl numesc “putinist” și pe jurnaliștii care au scris că a luat bani de la Bogdan Peșchir, cel care a plătit mai multe persoane pentru a-l promova pe Călin Georgescu. Informația a fost dată publicului de procurorii care au întocmit dosarul lui Peșchir, arestat prevenit în dosarul finanțării campaniei lui Georgescu.

„Bă, Bogdan ăsta, băiatul ăsta, Bogdan PR (n.red.: Peșchir), a dat din buzunarul lui. Mă, când ați dat voi ceva, mă, nenorociților? Mă, eu sunt putinist? Eu sunt moscovit fiindcă un IT-ist din Brașov mi-a dat 500 de euro? Mă nenorociților, mă! Mă javrelor! Până când veți continua cu această calomnie? Nesimțiților! Vine unul și zice: Neamțule, ești putinist. Păi dacă eu sunt putinist, mă-ta-i curvă.  Și te rog să demonstrezi că nu e așa! Nu voi mai tolera niciodată această acuzație în spațiul public sau în spațiul privat! Repet, la orice calomnie la adresa mea sau la adresa altora vă rog să răspundeți exact cum vă spun eu: dacă eu sunt putinist mă-ta-i curvă. Demonstrează că nu-i așa!”, a spus Mihail Neamțu în clipul distribuit pe rețelele sociale.

“Pentru limbajul trivial pe care îl folosește, am solicitat în Parlament demiterea domnului Neamțu din funcția de președinte al Comisiei pentru Cultură! Nu vorbim despre un dezacord într-un schimb de idei, ci de o escaladare fără precedent pentru o persoană care ocupă o astfel de funcție. Limbajul folosit de acesta este obscen, incalificabil și de nereprodus.

Prin această atitudine, domnul Neamțu aduce prejudicii Comisiei pentru Cultură, Arte și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților. Solicit tuturor colegilor membri ai acestei comisii sa se dezică de această atitudine și să solicite, la randul lor, schimbarea conducerii comisiei din care facem parte.

În general, dar mai ales într-o perioadă marcată de tensiuni sociale, Comisia pentru Cultură, Arte și Media, prin conducerea acesteia, trebuie să reprezinte un model de atitudine în spațiul public, să îndemne cetățenii la dezbateri, prin argumentare rațională, și nu prin limbaj obscen sau atitudine vulgară.

Putem dialoga, putem să nu fim de acord, chiar și ideologic, dar, în calitate de vicepreședinte al acestei comisii, voi proteja întotdeauna instituția împotriva acestor atitudini dăunătoare pentru cultura și pentru spațiul media din România.” – a declarat deputatul USR George Gima.

Noul președinte al Comisiei pentru Cultură trebuie propus tot de către AUR. Ceilalți membri AUR ai Comisiei de Cultură sunt Lidia Vadim Tudor, fiica lui Corneliu Vadim Tudor, și Dan Cătălin Artimon.

Citește mai multe despre Mihail Neamțu AICI:

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Mihail Neamțu (AUR) a fost demis de la conducerea Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților appeared first on Cultura la dubă.

Mihail Neamțu a fost implicat în mai multe scandaluri. În 2012 a recitat o poezie a cunoscutului poet legionar Radu Gyr, membru al Gărzii de Fier și autorul imnului „Sfântă tinereţe legionară”, consideră că vasectomia transformă bărbații în transgenderi, iar când a candidat la alegerile europarlamentare a promis că „voi solicita blocarea propagandei LGBTQ în școli, televiziunile publice sau campusurile universitare din țările Uniunii”.

Mihail Neamțu a intrat în politică în 2012, cu Partidul Noua Republică, pe care l-a și fondat în 2012. A intrat în Alianța Dreapta Unită pentru un mandat de deputat în Arad și a recitat poezia legionară “Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! pe scena Operei Naționale București, la o adunare ADU.

A fost în conflict și cu revoluționari români, care au contestat prezența lui în Piața Universității.

Mihail Neamțu a fost și membru PNL, partid pe care l-a contestat ulterior. Apoi s-a alăturat PMP, partidul lui Traian Băsescu, pentru care a candidat la Primăria Sectorului 3.

În fine, pe George Simion l-a numit “o nulitate” pentru ca ulterior să i se alăture în AUR, în 2024.

„Cine reprezintă AUR-ul?!  Simion, încă o dată, e o nulitate, ați înțeles, domnule?! Simion George este o nulitate, nu știe nimic! Nimic, despre nimic”.

Ulterior, acesta și-a cerut scuze pentru declarațiile despre Simion și i-a mulțumit acestuia pentru generozitatea de a-l ierta.

Pe canalul său de YouTube, Mihail Neamțu vorbește pe diferite teme, de la istorie la patriotism, la eros sau masturbare.

“O femeie adevărată caută un tată, un bărbat care să o stăpânească. El trebuie să fecundeze cu prezența lui, cu logosul lui, femeia și starea ei de spirit. Fără această cucerire, orice bărbat se va simți handicapat, infirm, lipsit de o putere esențială.

V-ați întrebat oare, duminica, după mersul la biserică și după horă, când ea a fost jucată de doi-trei bărbați, dar unul singur a știut să chiuie? unul singur a știut să o stăpânească în arta dansului și a jocului. Bărbatul care s-a impus va fi chiar soțul ei. (…)

Tu, bărbat, vei trăi cu tot felul de fantasme erotice pe care le vei satisface în obscuritatea camerei tale, fie ea de cămin, fie a apartamentului în care alegi să stai singur. Singurătatea are foarte multe capcane despre care merită să vorbim mai onest și, bineînțeles, autosatisfacerea sexuală prin masturbare sau alte practici este una dintre aceste capcane.”

Pe site-ul oficial, acesta susține că Trump este “eroul lumii libere” și i-a dedicat acestuia cartea Fenomenul Trump”. Într-un alt articol intitulat “Generația fără ideal” afirmă că “Generația fără ideal n-are copii (…) nu mai urcă muntele și nici nu cunoaște bucuriile muncii la câmp. (…)

Generația fără ideal disprețuiește creștinismul și curtează ocultismul; nu postește, dar apără dieta vegan; nu pricepe mistica luminii și goticul medieval, însă aplaudă orice cabină sau container scandinav.”

Tot pe site-ul oficial, Mihail Neamțu susține că:

“Prietenii mă văd ca pe un scriitor, educator și om politic. Dușmanii ar prefera să nu mă vadă deloc.

Sunt dublu licențiat al Universității Babeş-Bolyai din Transilvania. Într-o carte recent apărută povestesc experiența trăită ca student Erasmus al Universității Ludwig Maximilians din Bavaria și Master of Arts al Universității din Durham. După absolvirea Universității din Londra, King’s College, am urmat stagii de cercetare în Statele Unite la Russell Kirk Center (Mecosta, Michigan) și Woodrow Wilson International Center for Scholars (Washington DC). Aflat în străinătate, n-am trimis românilor cărți poștale, ci eseuri despre Nordul spiritual al lumii occidentale.

Călătoriile de studiu m-au condus în zeci de țări din patru continente: Egipt, Canada, SUA, Italia, Guatemala, China, Iordania, Turcia, Hong Kong, Grecia, Ucraina, Lituania, Islanda și altele.

Întors acasă, am devenit bursier la Colegiul Noua Europă, asumând apoi directoratul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Am lansat o revistă la standarde internaționale: History of Communism in Europe. A New Journal in Comparative Politics. Obsesiile pașoptiste m-au făcut să mă zbat pentru nașterea Institutului de Istorie a Religiilor (apărut în 2008, sub cupola Academiei Române), dar și să coordonez programele educative ale Fundaţiei Creştin-Democrate.“

Mottoul său este “Construim România Deșteaptă”.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Mihail Neamțu (AUR), noul președinte al Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților: “O femeie adevărată caută un bărbat care să o stăpânească.” appeared first on Cultura la dubă.

După ce ziarul de propagandă naționalistă “Certitudinea” a fost distribuit ieri spectatorilor prezenți la spectacolul lui Dan Puric, susținut în Sala Studio a Teatrului Național București, sub privirile directorului interimar Mircea Rusu, fără ca acesta să fi intervenit, deputatul Iulian Bulai îi cere ministrului Culturii Lucian Romașcanu să îl demită pe directorul TNB.

“Directorul interimar al Teatrului Național București(TNB), Mircea Rusu, trebuie demis astăzi. Nu putem accepta ca infrastructura publică de cultură din România să fie folosită pentru a promova propaganda pro Putin, pro Kremlin. Domnul Lucian N. Romascanu, ministrul Culturii, trebuie să îl demită pe domnul Rusu.

Dacă nu îl va demite astăzi pe directorul TNB, atunci voi propune conducerii USR inițierea unei moțiuni simple împotriva ministrului Culturii.

O instituție importantă a statului român nu poate sabota nici solidaritatea românilor față de ucraineni și nici angajamentele României față de partenerii UE și NATO. Asta s-a întâmplat ieri la TNB.

Arta și solidaritate? Da, mereu.Propagandă pro Putin? Nu. Deloc. Niciodată.”, a transmis deputatul USR Iulian Bulai pe pagina sa oficială de facebook.

Ministerul Culturii a anunțat ieri că va deschide o anchetă la TNB și va sesiza poliția pentru “distribuție neautorizată de materiale în incinta TNB”.

Săptămâna trecută, ministrul Romașcanu a apărat prezența lui Dan Puric la TNB, în pofida criticilor oamenilor de cultură, spunând că “eliminarea sa din program ar fi un act de cenzură.

Mircea Rusu a reacționat azi cu un text publicat pe site-ul TNB. El s-a delimitat de acțiunea de distribuire a ziarului.

The post Deputatul Iulian Bulai amenință cu moțiune simplă dacă ministrul Culturii nu îl demite pe directorul interimar al TNB, Mircea Rusu appeared first on Cultura la dubă.

Mandatul său a coincis cu dezastrul organizării alegerilor prezidențiale în diaspora, în 2014, când zeci de mii de români au stat la cozi ore în șir pentru a își exercita dreptul la vot, iar mulți dintre ei nu au apucat să facă asta.

După ce Victor Ponta a pierdut atunci alegerile în fața lui Klaus Iohannis, premierul a fost forțat de colegii de partid să schimbe garnitura guvernului. Ponta i-a luat apoi portofoliul lui Stanoevici și l-a făcut secretar de stat la Ministerul Culturii.

Mandatul lui Stanoevici la Cultură s-a terminat odată cu venirea guvernului tehnocrat, după Colectiv. De atunci, actorul se află într-o luptă continuă de a reveni pe marea scenă a politicii.

Între timp, Gabriela Firea i-a găsit un loc la Circ.

Bogdan Stanoevici a fost directorul Circului Globus București în mandatul Gabrielei Firea. În 2019 a vrut să devină președintele României, fiind unul dintre candidații independenți la Cotroceni.

Nu a reușit, așa că a încercat să fie primar general și a ajuns pe listă alături de partidul lui Marian Vanghelie, PSDI.

Nici de data asta, actorul nu a ajuns în funcție. Și a zis să încerce la parlamentare.

Bogdan Stanoevici candidează acum pentru un post de deputat pe listele Partidului Ecologist Român, avându-i colegi de partid pe Șerban Nicolae, Marian Vanghelie, Cătălin Rădulescu (zis Mitralieră), Liviu Pleșoianu, Sanda Ladoși și Marcel Pavel.

Despre toate acestea am stat de vorbă cu însuși Bogdan Stanoevici.

Domnule Stanoevici, vă rog să ne întoarcem puțin în timp și să ne spuneți de ce ați plecat din țară în 89.

Da, am plecat în 89 prin căsătorie, de fapt. Dar, din motive de sistem, pentru că eu eram gură mare, profitam de notorietatea mea ca să spun texte nu tocmai ortodoxe. La un moment dat, niște băieți d’aia cu ochi albaștri mi-au sugerat că ar fi mai bine pentru mine și pentru familia mea să îmi stabilesc domiciliul în străinătate.

Păi și cum de v-au lăsat să plecați? Că fix asta nu aveau voie să facă românii.

Eu făceam parte din categoria celor care deranjau și atunci, dat fiindcă eram cunoscut și țineau oamenii la mine, nu prea aveau ce să-mi facă. Și atunci au preferat să scape de mine.

Ce ați făcut în perioada petrecută în Franța?

Am reușit în câteva luni să contactez mai multe agenții de casting, mi-am găsit un impresar în Paris și am început să lucrez.

Am făcut seriale, multă televiziune, am creat o trupă de teatru cu un francez, mi-am trăit meseria mea, e o mare realizare să faci meseria de actor într-o altă limbă.

Ce v-a făcut să vă întoarceți în România în 2011?

Știți cum se spune la noi, că te trage ața…

Cu siguranță a fost acest lucru. Nu aveam motive să plec, îmi era bine, îmi creasem o familie, câștigam bine, nu aveam alte motive să mă întorc.

Totuși, ce v-a făcut să vă întoarceți în țară?

S-a întâmplat și că am pierdut-o pe mămica mea. Asta a contribuit mult la întoarcerea mea. Când ea nu a mai fost, am simțit cumva să revin la matcă.

Din 2011, cu ce v-ați ocupat în România?

“Când m-am întors, deși lipsisem 22 de ani, am constatat că omenii mă știau foarte bine, mă opreau pe stradă bucuroși că m-am întors.”

Bogdan Stanoevici

Am reluam ușor activitatea, am făcut un film cu Lucian Pintilie, care se numea Tertium non datur (scurtmetraj), am făcut o emisiune la TVR, se numea Bastonul de mareșal, o prezentam eu, era la două săptămâni.

Am început să lucrez la Teatrul Elisabeta, unde joc și acum, și în tot contextul ăsta eu am început să mă implic foarte mult în viața politică, dar să zicem din punct de vedere al societății civile.

Devenisem un fel de reprezentant al oamenilor, care exprima niște puncte de vedere pe care ei, oamenii ceilalți, nu aveau cum să o facă – la televizor și așa mai departe.

Între timp am făcut și un film în rol principal – Cel ales, regia Cristian Comeagă –  a fost și unul dintre cele mai premiate filme românești în străinătate.

Păi și cum se pupă succesul din actorie cu intrarea în politică?

“Pentru că am primit un telefon de la Victor Ponta, cu care mă știam mai demult, mai discutasem, aveam multe puncte în comun, de gândire.”

M-a sunat să îmi propună funcția de Ministru delegat pentru românii de pretutindeni, dat fiind că eu trăisem 22 de ani ca un român de pretutindeni.

V-ați înscris și în PSD atunci?

Nu, chiar a fost o condiție. Și Ponta a spus că preferă să rămân așa, să îmi văd eu de treaba mea, ca să nu trebuiască să răspund la ordine de partid.

Ceea ce am apreciat, oricum nu aș fi intrat în PSD.

Dar puteți să îmi spuneți de unde vă știați, mai exact, cu Victor Ponta? Ați spus că vă știați de mai mult timp.

El mă știa pe mine, de când era el puștan, mă văzuse jucând, veneau probabil cu școala la teatru, la Național, la Giulești, înainte să plece și el din țară.

Eu l-am cunoscut în platourile de televiziune și ne-am apropiat. Am început să schimbăm idei.

Chiar în timpul mandatului dumneavoastră au fost acele probleme grave cu organizarea alegerilor prezidențiale din 2014, în diaspora.

Da. Probleme cu care eu nu aveam niciun fel de legătură, prin fișa postului meu. S-a zvonit că eu i-aș fi împiedicat. Asta e o prostie fără margini. A spus-o și Ponta că poziția de Ministru delegat pentru românii de pretutindeni nu are nicio treabă cu organizarea alegerilor.

Dar cu ce vă ocupați, de fapt?

Fișa postului presupunea păstrarea legăturii dintre românii plecați în străinătate și țară, mai ales din punct de vedere cultural, spiritual și al integrării românilor acolo.

Cum s-a încheiat mandatul dumneavoastră? Vi s-a cerut demisia sau v-ați dat demisia?

Nici vorbă. După ce a pierdut alegerile prezidențiale Ponta, noi eram un grup, de 5 oameni, aduși de el în guvern, care nu eram din PSD, au fost discuții în PSD și au zis că trebuie să fie oameni de-ai lor pe toate posturile.

Și atunci, Ponta m-a numit secretar de stat în Ministerul Culturii. Am stat acolo până a venit guvernul tehnocrat și m-a scos din schemă.

În 2019 ați candidat la prezidențiale și anul acesta la Primăria Capitalei. De ce ați candidat?

“Eu am considerat întotdeauna că noi toți avem o temă de îndeplinit pe acest pământ. Și eu consider că tema mea e aici în România, în legătură cu oamenii, adică pentru oameni.”

Când au venit alegerile prezidențiale, eu aveam niște idei despre ce ar trebui schimbat în România, eram independent, fără partid, fără bani. Dar am vrut să demonstrez două lucruri:

1. Dacă se vrea, se poate. Și trebuie mers până la capăt întotdeauna.
2. Să demonstrez că în țara asta nu se poate să exiști dacă nu faci parte dintr-o structură. Nu ai loc, nu ai bani, nu ai nimic.

Am fost mulțumit să constat că eu singur singurel, din banii pe care îi pusesem deoparte din salariu, am adunat semnături, am candidat și am avut 40.000 de voturi.

Pentru cineva care nu avea nimic, 40.000 de voturi înseamnă mult.

Dar, realist vorbind, la ce vă ajută să candidați când știți că șansele sunt infime?

Eu nu am plecat pe această idee. Am plecat crezând că România chiar vrea o schimbare și că eu aș putea să vin cu această schimbare.

Care este, mai exact, tema aceasta? Spuneați că aveți o temă cu oamenii, cu românii.

Nu e o temă anume. Toți, când venim pe pământul acesta avem câte o temă pe care trebuie să o îndeplinim.

“Cu siguranță tema vieții mele, nu degeaba m-am făcut actor, e pentru oameni. Actorie asta înseamnă. Depinzi de oameni. Ca om politic, automat mă dedic oamenilor.”

Spuneați că la momentul începerii colaborării cu Victor Ponta nu ați vrut să vă înscrieți în partid. Acum v-ați înscris în Partidul Ecologist. Care e diferența?

În primul rând nu am vrut să fac parte din PSD din motive personale, nu voiam să mă implic politic, dar am constatat pe pielea mea că nu se poate. Nu se poate.

Dacă vrei să schimbi ceva, trebuie să o faci din interior. Ca să fii în interior, trebuie să faci parte dintr-o structură.

Am intrat în Partidul Ecologist pentru a ne mări șansele de a intra în parlament.

Nu aveți nicio problemă cu faptul că sunteți coleg de partid cu Șerban Nicolae sau Marian Vanghelie?

Nu. Nu am nicio problemă. Eu am fost în partidul lui Vanghelie, PSDI, la locale pentru că mi-a făcut această propunere, în momentul în care am fost trădat de altcineva (Onțanu).

Și cu Marian Vanghelie cum ați intrat în legătură?

Ne știam pentru că e o lume mică și ne întâlnim.

Ce ați vrea să faceți dacă veți primi un mandat de deputat?

Exact ce trebuie să facă un deputat. Acele texte de lege făcute pentru oameni, nu pentru ei.

Toate partidele parlamentare nu fac altceva decât să își aranjeze între ei lucrurile, legile pe care să le poată încălca.

V-ați gândit la o anumită inițiativă legislativă? Poate pentru sectorul cultural?

Deocamdată eu fiind implicat la Mureș sunt concentrat pe problemele de la Mureș. 

Dacă veți fi ales, cum se va împăca actoria cu funcția de parlamentar? Veți continua să jucați?

Absolut. Eu și când eram ministru am făcut filmul acela, am adus la premiera filmului aproape tot guvernul României, după care am continuat să joc pentru că mi se pare normal ca dacă ai o meserie, să nu rupi legătura cu realitatea.

Dacă veți avea ocazia, veți vota împotriva pensiilor speciale pentru parlamentari?

Evident! Asta spun și în live-urile mele.

Pe Sanda Ladoși și pe Marcel Pavel i-ați convins dumneavoastră să candideze și ei?

Da. Da.

De ce vreți să se implice și ei?

Noi, artiștii, nu trebuie să facem politică, de fapt. Bun, eu fac, dar ei nu.

Ei, prin meseria lor, dedicați fiind oamenilor, pot face asta la un alt nivel. Din parlament. Ei nu pot fi cumpărați sau mituiți. Nu.

“Plus că ecologia e un subiect la care artiștii sunt foarte sensibili, în special Sanda și Marcel. Noi, toți 3, suntem foarte buni prieteni.”

Apropo de ecologie, ce măsuri ați lua împotriva defrișărilor ilegale?

Eu, personal, vreau să fie obligativitatea ca pentru orice arbore tăiat, să fie plantați alți 10 arbori.

La conducerea Circului Globus cât ați stat?

Din 2017 până m-a dat Firea afară (februarie 2020) pentru că mi-am permis să candidez la primărie și am refuzat lucruri care mi s-au cerut, ilegalități. Am deranjat cu foarte multe lucruri, pentru că mi-am făcut treaba.

Puteți să ne ziceți care este cea mai importantă realizare a dumneavoastră ca director al Circului?

Da. Am pus circul pe hartă.

Am reconstruit totul, au fost interzise animalele, am adus-o pe Sanda Ladoși director artistic, ne-am inspirat de la Cirque du Soleil.

Au venit cei de la Cirque du Soleil la două spectacole și ne-au zis că nu își puteau imagina că cineva o să ducă stilul lor atât de departe încât spectacolele să fie mai reușite decât ale lor.

The post Curiosul caz al unui actor care vrea cu orice preț să fie în politică. Bogdan Stanoevici: “Am o temă în viață.” appeared first on Cultura la dubă.