Dante Alighieri este cunoscut pentru opera monumentală „Divina Comedie”, creație ce reconstituie călătoria poetului prin Infern, trecerea prin Purgatoriu și ascensiunea spre Paradis. Puțini știu, însă, că Alighieri nu a fost doar un scriitor desăvârșit, ci și un om politic activ în Florența începutului de secol XIV. Iar acest lucru i-a adus două condamnări la moarte.

Șapte secole mai târziu, Contele Sperello di Serego Alighieri, descendentul în linie directă al celui supranumit „Poetul suprem”, și Alessandro Traversi, avocat specializat în drept penal, își propun să reia simbolic procesul care a rezultat în aceste sentințe.

Evenimentul se va desfășura la o conferință organizată pe data de 21 mai. Sperello di Serego Alighieri consideră că inițiativă este tardivă, pentru că nimic din ce se mai poate face acum „nu va schimba nimic”.

În schimb, avocatul Traversi subliniază că, „din punct de vedere juridic, pentru oraşul Florenţa, ˙[poetul] este în continuare un om condamnat”, astfel că scopul reluării procesului este acela „de a stabili, în lumina unor noi informaţii care ar putea ieşi la lumină, dacă verdictul poate fi revizuit, sau, şi mai bine, anulat”.

Pentru ce a fost condamnat Alighieri

În 1300, Dante Alighieri a fost ales prior al Florenței. La acea vreme, orașul italian era divizat între două grupări, „guelfii negri” și „guelfii albi”, care luptau pentru a prelua controlul politic și economic asupra așezării. Alighieri făcea parte din facțiunea guelfilor albi.

În 1301, cu susținerea papei Bonifaciu al VIII-lea și a lui Charles de Valoi, fratele regelui francez Filip cel Frumos, guelfii negri au revenit la putere. Iar prima lor acțiune a fost aceea de a-și lichida rivalii.

Dante se afla într-o misiune diplomatică din afara Florenței, astfel că, la fel ca tovarășii săi din facțiunea guelfilor albi, a fost judecat în lipsă și condamnat pentru corupție și extorcare de bani. Drept urmare, a primit interdicția de a mai ocupa funcții publice, dar și un termen de trei zile pentru a achita o amendă consistentă.

La scurtă vreme după aceea, în martie 1302, Cante de Gabrielli i-a condamnat pe guelfii albi la arderea pe rug dacă vor încerca să revină în Florenţa.

În 1315, după ce Dante a refuzat termenii unei amnistii, sperând să se poată întoarce în orașul italian într-un context mai favorabil, un alt judecător l-a condamnat la moarte prin decapitare și a extins sentința și asupra fiilor săi.

Astfel, pentru „Poetul suprem” a început un periplu îndelungat și dureros.

Pe lângă pierderea statutului social și a stabilității financiare, cea mai mare suferință a sa a fost provocată de caracterul infam al judecatei, precum și de faptul că florentinii au continuat să îl creadă vinovat pe tot parcursul vieții.

Făcând referire la această situație, poetul avea să scrie: „[Înaintez prin Italia] arătându-mi împotriva voinței mele rana unei sorți pentru care cel rănit e adesea obișnuit pe nedrept să fie tras la răspundere.”

Tocmai din această suferință a luat naștere și poemul „Divina Comedie”, în care experiența exilului ocupă un rol central, iar autorul își face dreptate găsindu-le un loc în Infern dușmanilor săi.

Procesul din prezent

Acum, avocatul Alessandro Traversi speră ca, prin reluarea procesului, să îl poată reabilita pe scriitor. După conferință, Margherita Cassano, magistrat la Curtea de Casaţie a Italiei, va redacta un raport final, iar deliberările vor fi publicate într-un volum.

Evenimentul face parte dintr-o serie amplă de activități organizate în Italia cu ocazia celebrării a 700 de ani de la moartea lui Dante Alighieri. Acesta s-a stins în 1321, în orașul Ravenna, fără să mai fi avut ocazia să revină vreodată la Florența.

The post Procesul lui Dante, rejudecat simbolic la 700 de ani de la condamnarea la moarte a scriitorului appeared first on Cultura la dubă.